1,371 matches
-
pe boerul: țăranul, domnule, nu trebue să te uiți la el, cum nu te uiți la un câne! Notar e un băiat tânăr, eșit tot din sat, care se simte că va evolua spre starea de suflet a lui Irimescu. Vameș e Niculescu, un om molâu, care are o cucoană de toată nostimada. Vameșița de la Cornul Luncii. Vameșița are o soră. O dragoste între această soră și locotenentul de grăniceri sau altcineva. Gelozia vameșiții. Teoria ei că dragostea unei fete mari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
băut la zile mari. Vistiernic mare, peste socotelile țării. Stolnic mare, la mese. Comis mare, cai și podvezi. Medelnicer mare la mese cu fripturi. Clucer mare, peste beciuri domnești: chelar. Sluger mare, peste carne la curte. Jitnicer mare peste pâne. Vameș mare, peste vămi și schele, și dulcețuri. Șătrar mare, peste corturi și tunuri. Ușier mare, ușier și purtător de grijă solilor. Armaș mare, peste închiși și osândiți la moarte, pedepsitor al tuturora. Agă peste dărăbani județ peste târgul Ieșilor. Logofăt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
postelnic 1502 Boldur vornic 1491 Isac visternic 1491 Petrea Clanău spătar 1487 Luca Arbore portarul Sucevei hatman de la 1499 Duma și Negrul pârcălabi la Hotin Eremia și Dragoș, pârcălabi la Cetatea Neamțului Șandru la Roman Tăutul logofăt Vornici Jitnicer Medelnicer Vameș Clucer Șătrar Sluger Mânia lui Mahomet.. Alibeg și alți fură omorâți la închisoare. La 19 maiu corăbiile ridică ancorele dela Țarigrad. Mohamet se mută la Adrianopol. Ștefan a închinat Regelui Cazimir 36 steaguri cerând ostași anume p. cetățile mării și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
baltă nu faci negoț. Moartea, mângâierea sărmanului. Degeaba dai săpun harapului și sfat nebunului. Dacă popa iese în drum și se pișă, poporănii dau și ei fuga, ca să se c... Câștigul e frate cu paguba. Marfa nu se plânge de vameși. Nimic mai scump decât iefteșugul. Negustoria nu cunoaște tată și mamă. Punga se satură greu și flămânzește degrabă. Sănătate fără bani, boală fără durere. Celui care are de plătit datorie de Paști, i se pare postul prea scurt. Banul împrumutat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de carnea lor, și mâțe de prin sate. [NOTE DISPARATE]* Nu te supăra pe lucruri și împrejurări: lor puțin le pasă de supărarea ta. + Cu mila lui Dumnezeu Io Matei Basarab Voevod și Domn. Scris-am Domnia mea ție, Vaso vameșule: ce porc de câne ești tu, de cărțile Domniei mele nu le bagi în seamă? A făcut Domnia mea cărți părintelui Snagoveanului să-și ia de pe locul lui de la Spanțov, cum a fost legea și obiceiul; iar tu, fecior de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de cară negustorești a fost oprită de răufăcători. Starostea hoților a început a cerceta și a vămui. Negustorul din coada convoiului se gândește să dosească banii pe care îi avea și-i vâră într-o ciubotă. Ajunge și la el vameșul: Scoate ce ai! N-am, căpitane, nimic; am dat tot ce am avut pe marfă. Nu-mi trebuie marfă. Apoi bani n-am, căpitane. Starostea îl privește, îl cântărește, apoi poruncește: Descalță-te. Negustorul se descalță; bancnotele ies la iveală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fost repartizate, nu știu din ce considerente, la Timișoara. Cam după șase luni mi s-a comunicat de la rectorat că una din copile greșise "obiectul de studiu" și era pe cale de a asigura descendența la tronul României. Am informat ambasada, vameșul Cuza a venit valvârtej în Cetatea de scaun, și-a luat prințesele și dus a fost. Acum, la Santiago, doream să știu cum a evoluat "speța", aflând că fata a născut o minunăție de băiat, că s-a măritat fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
programele noastre de televiziune erau jalnice, șoselele pline de gropi și autocarele ca vai de ele... Eram însă fruntași pe ramură la băgat mâna cât mai adânc în buzunarul clientului, în șicanarea și enervarea acestuia, care începea de la frontieră cu vameșii scotocind minute în șir prin bagaje, în așteptarea "ploconului" obișnuit. Cam așa stăteau treburile, și mai stau din păcate și acum! România are potențial turistic și fiind așezată în centrul Europei poate fi o destinație pentru ceea ce se cheamă "turismul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de a vedea cum este "ambientat" Centrul Cultural. Îndeplinită misiunea oficială, am vizitat marile muzee, peste tot aflându-l la mare cinste pe maestrul nostru din Hobița. Mi-am amintit că în 1927 Brâncuși câștigase un proces cu "Guvernul SUA", vameșii obtuzi acuzându-l că măiastrele sale din bronz nu sunt altceva decât niște piese oareșicare din metal, pe care artistul încearcă să le introducă fraudulos în SUA! Am avut timp și pentru o deplasare "fulger" de o zi cu mașina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
atunci să fugă, să părăsească definitiv țara. Fără a-și lua nimic din casă pentru a nu fi bănuit, s-a refugiat la Constanța, din nou un port în viața lui, pentru a-și organiza fuga. Acolo, datorită unor colegi, vameși ca și el, care încă nu fuseseră concediați, a reușit să se strecoare pe o mică ambarcațiune cu cherestea. Era un vas mic, murdar și dărăpănat, pe care nimeni nu-l credea în stare să ajungă pînă la Istanbul. Era
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
de un impuls de-a proteja cultura în „lupta inegală“ cu faptul comercial, de data asta cultura însăși e vânată, fiind confundată cu presupusul ei dușman. (Că opoziția cultural/comercial este grosieră și că reclamă nuanțări - nu mai vorbim...) Așa cum vameșii americani voiau să taxeze cândva Pasărea măiastră a lui Brâncuși ca pe orice obiect de consum, există destule cazuri în care cei din televiziuni tratează astfel lucrurile care țin de cultură. Așa cum se feresc să spună CocaCola, Mercedes sau alte
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
atitudinea sa față de eretici, schismatici și față de cine era compromis în fața puterii politice: nu are compasiune față de marele preot, ci față de popor. Foarte distant de dezamăgirea celor pioși, dar în favoarea celor ce sunt obiect de dispreț, care nu respectă legea, vameșii, "păcătoși" și "păcătoase". În consecință, mesajul lui Isus și comportamentul său constituie o provocare fără precedent pentru sistemul religios și social, dar și pentru reprezentanții săi, ierarhia. El pune la îndoială modelul ebraic tradițional. Acțiunea sa de protest împotriva comerțului
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
2, 16; Rom., 3, 28). Acest lucru înseamnă: printr-o încredere necondiționată în Dumnezeu cel bun și milostiv. Pavel a înțeles sensul profund a ceea ce contează pentru Isus și a ceea ce cunoscuse în mesajul său, în parabolele fiului risipitor, a vameșului și fariseului, a viticultorilor... A surprins ce era important pentru Isus, pentru predicile, luptele și faptele sale, pentru suferința și în final moartea sa. Este Crucifixul, momentul în care nu mai este deloc capabil de performanțe și nici de succese
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
conaționalii săi: nu numai anumite performanțe extraordinare, fapte de iubire, "acte de samaritean", ci efectiva depășire a limitelor existente între oameni între evrei și non-evrei, între persoanele ce ne sunt aproape și cele mai îndepărtate, buni și răi, farisei și vameși. Iubirea ca actualizare a eticii mondiale În această iubire se manifestă o imensă libertate: această iubire nu se mai orientează către o poruncă sau un precept de urmat în mod mecanic, ci către ceea ce realitatea însăși presupune și face posibil
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
stârni bănuieli, căci supravegherea politică, fie ea și invizibilă, era omniprezentă. Ultima noastră confruntare cu România polițienească a avut loc la frontiera cu Ungaria, unde trenul făcea o lungă oprire. După un control amănunțit al celor trei valize ale noastre, vameșii au confiscat un ceas deșteptător - considerat ca neregulamentar pentru că aveam deja câte un ceas de mână fiecare -, precum și o jachetă nouă din lână albastră cumpărată pentru călătoria lui Niculae și mai ales o carte, marea Istorie a literaturii române de
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
lui Niculae și mai ales o carte, marea Istorie a literaturii române de G. Călinescu, căci, oricât de absurd ar părea astăzi, o luasem sub braț învelită în hârtie de ziar, atât de prețioasă mi se părea! Degeaba am protestat. Vameșii n-au vrut să audă nimic. Era o ediție considerată veche și orice carte datând dinainte de regimul de „democrație populară“ era confiscată de vamă. Astfel ușurați de ultimele noastre lucruri prețioase, avurăm dreptul să ne urmăm călătoria spre îndepărtatul și
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
-o să se mute în locul nostru, obținând astfel importantul talon de apartament fără de care nu puteai părăsi țara. Apoi, m-am dus la Vama Gării de Nord ca să înregistrez bagajele. Nici astăzi nu înțeleg de ce am fost primit atât de rău de către vameși. Poate pentru că, pe vremea aceea, nu plecau decât evreii. După ce și-au dat seama că am ieșit din pușcărie, au devenit foarte cumsecade și mi-au spus: „Poți să mai aduci și alte lucruri, dacă vrei.“ N-am făcut-o
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
a lui Călinescu, pe care o cumpărasem de la Șerban Cioculescu. Fusese volumul lui personal, pe care îl vânduse într un moment de dificultate financiară. Avea și dedicația lui Călinescu către Cioculescu. Or, la vamă, s-a suit în tren un vameș infam care s-a legat mai întâi de ceasul în plus: un deșteptător, pe lângă ceasurile noastre de mână. I-am spus că are și Niculae dreptul la unul, dar a zis că nu și ni l-a luat. Probabil că
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
pătimire cu pătimire Vieți între două refugii, abia acum simt apăsarea obligației de a încheia din respect și dragoste pentru Mama Noastră Stela această carte. Mă uit împrejur la copiii pribegiți de sărăcie pe meridianele Europei, la familiile ștampilate de vameși cu toate literele pământului și aștept să citesc cărțile refugiilor contemporane. Sunt proaspete dureri adăugate în cartea părinților, a mamei, singuratică și mereu îndurerată bunică, o candelă luminând Speranță, Înțelegere, Dragoste. Țin pe mâini, moștenire greu de înțeles de cine
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Și timp de trei zile, cât, să zicem, stă vaporul în port, ăștia umblă prin zonă. Sau, vine un marinar arab, cu tenul lui bazanat, cu mustață, părând încruntat așa sunt ei -, cu limba consonantă. Așa, vine și-i dă vameșului pașaportul. Ăla se uită, i-l dă înapoi, celălalt îl ia și vrea să fie politicos; spune deci, în limba lui, "Mulțumesc!". Adică, în arabă, "Șukr!". Or asta îți vine ca un pumn în ochi, iar ăsta are, spuneam, și
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
din sectorul public implică un dublu cost: taxele și impozitele (deja) plătite se dovedesc a fi insuficiente; plățile suplimentare, informale, constituie regula rezolvării oricărei probleme, indiferent că este vorba de poliție, de evidența populației, de personalul medical din spitale, de vameși etc., în multe cazuri astfel de coplăți garantează doar dreptul de a rezolva problema de unul singur, nestingherit de aparatul birocratic, însă în spiritul legii, în timp ce personalul competent în domeniu doar aprobă și parafează calitatea soluțiilor găsite de petent, prin
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
astăzi să putrezească în ghetourile lor? Căci există și niște realpolitiks pe cât de mioape, pe atât de neproductive. Iar pentru moment, sunt ale noastre. Și intrând, trecea prin Ierihon, și iată un bărbat, cu numele Zaheu, și acesta era mai-marele vameșilor și era bogat. Și căuta să vadă cine este Iisus dar nu putea de mulțime, pentru că era mic de statură. Și alergând el înainte, s-a suit într-un sicomor, ca să-l vadă, căci pe acolo avea să treacă. (Luca
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de înfrângerea personajului malefic ale cărui puteri cresc proporțional cu valoarea podurilor întâlnite: aramă, argint, aur, granițe aflate în calea neofiților și în societățile secrete chineze. Gradarea dificultății de a trece puntea spre statutul învingătorului este dublată uneori de apa vameș între lumi: „dete d-o apă și mai mare, peste care trecea un pod de argint”, „dete d-o apă și mai mare, peste care trecea un pod de aur”. Prăpastia peste care s-a construit axa susținerii lumii, constituie
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
deși, o știm, precoce, la doisprezece ani, părinții săi l-au găsit conversând tocmai cu unii dintre acești Învățați -, el aruncă grave imprecații În bloc și se lasă Înconjurat de inși fără o minimă pregătire intelectuală, niște „primitivi, proști” (pescari, vameși, femei simpleă, știut fiind, mai ales, că oamenii din popor sunt cei mai puțin apți de o „altă viziune” asupra tradiției, Îmbibați de prejudecăți, conservatori etc. De altfel, nu rareori, În toate cele patru texte sacre, unii dintre apostoli Îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
conglomerat de dependență. Idolatrul nu speră și nu îndrăznește să urce la nivelul idolului său. La fel, idolul nu-și pune problema să coboare la nivelul celui care îi oficiază cultul. Idolul nu se întrupează. Nu stă la masă cu vameșii și cu păcătoșii, nu se lasă ucis de netrebnicii lumii. E suveran, rece, invulnerabil. Într-un cuplu de îndrăgostiți, nu există, în mod normal, relații de subordonare. Când unul din parteneri devine dominator, când apare ideea unei ierarhii a calităților
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]