2,022 matches
-
frumos rostit. Și-apoi în codru trece și cîntî doina dragă Sălbatic este glasu-i, răstit, copilăros, El sună-n codru verde, în lumea lui întreagă, Albele ei picioare îndoaie flori pe jos. Ea cîntă și pocnește în crengi c-o varga lungă O ploaie de flori albe se scutură pe ea, Un flutur roș și vînăt se nalță, ea-l alungă, De pasu-i crengi se-ndoaie și glasu-i răsuna... Apoi și-aduce aminte era o zi frumoasă El s-a trezit
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de moarte, că el de-acum se închină Zeilor nordici. Magul coboară de pe tronu-i de piatră și intră cu Arald într-un templu de marmoră neagră, care se află în inima muntelui. Acolo, magul începe a face vrăji, cu o vargă fermecată. După aceste vrăji, Arald vede cum zidul piere, biserica creștină este fulgerată, piatra de pe mormîntul Mariei crapă în două și sare în lături, iar moarta se-nalță din mormînt o fantasmă, o dulce întrupare de omăt. Trecînd prin vînt
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
módszertani problémák. Szociológiai Szemle, 1997, 2, Budapest. Róbert Péter (2000). Társadalmi mobilitás - a tények és a vélemények tükrében, Századvég, Budapest. Szelényi I., Szelényi Szonja (1996). Elitcirkuláció vagy elitreprodukció. In: Andorka R.—Kolosi T.Vukovich Gy. (szerk.). Társadalmi riport, Budapest, 1996. Varga E. Árpád (1998). Fejezetek a jelenkori Erdély népesedéstörténetéből. Püski, Budapest. Veres Valér (2003a). Erdély természetes szaporodási folyamatai Európai kontextusban az ezredfordulón. Korunk, 1, 2003. Veres Valér (2003b): A társadalmi struktúra etnikai sajátosságai a posztszocialista Erdélyben. Erdélyi Társadalom, Cluj, 1, 2003
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
primordial; principiu, deal; priveliște; proaspăt; proaspătă; pustietate; putere; rar; rău; realitate; recreere; refugiere; relief; renaște; respect; responsabil, viață; rîu; sat; sfîntă; soarta; Sorin; spirit; strașnic; suflu; tăcere; Terra; timp; peste tot; trasee; tristă; uscată; vale; văzduh; vegetală+animală; verde, viață; vergi; veselă; vietăți; vis (1); 800/206/67/139/0 nădejde: speranță (251); încredere (153); sprijin (36); bază (30); prieten (25); ajutor (15); credință (15); curaj (12); mare (10); deznădejde (9); grijă (9); Dumnezeu (7); prietenie (7); familie (6); de încredere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
retras; salariu; saltea; sănătate; săracu; sărman; scaun; scheletic; scund; singur; slăbănog; slăbiciune; slăbuț; slăbuță; sobru; soț; sport; sportiv; statură; structura corpului; subtil; suplu; temător; terminat; timid; cu timpul; tînăr; top model; topor; tortoșel; de tot; trist; la trup; trup; țîr; vargă; vicios; fără vlagă; fără voință (1); 768/246/82/164/0 slănină: porc(147); grăsime(117); mîncare (77); șuncă(56); ceapă(50); gras(48); grasă(29); carne(24); untură(13); usturoi(10); foame (9); bună(7); Crăciun(7); sărată(7
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
282); frică (179); teamă (17); de frig (15); emoție (13); emoții (13); de frică (12); frunză (9); spaimă (9); mîna (8); parkinson (8); tare (7); fricos (6); frisoane (6); boală (5); mișca (5); bolnav (4); iepure (4); vibra (4); ca varga (3); dîrdîie (3); febră (3); frunza (3); speriat (3); temere (3); vibrație (3); vibrează (3); zgribuli (3); cafea (2); brrr! (2); crengile (2); cutremur (2); dinții (2); dîrdîi (2); dîrdîia (2); examen (2); frica (2); frison (2); gelatină (2); groază
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dîrdîia (2); examen (2); frica (2); frison (2); gelatină (2); groază (2); iarnă (2); încet (2); mișcă (2); mîinile (2); neliniște (2); pămîntul (2); pielea (2); plăcere (2); răcitură (2); rece (2); scutura (2); scutură (2); sensibilitate (2); tremurici (2); vargă (2); zgribulit (2); zgudui (2); adie; afară; agita; agitație; alcoolic; Alzheimer; anxietate; baba; bătrîn; bătrînețe; băutură; cald; caldă; carne; carnea; casa; căldură; cățel; cianură; cîrnaț; convulsie; convulsii; copil; copilul; corpul; creanga; creangă; după deal; degera; deșteaptă; dinte; discurs; dîrdîie; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
răceală; răcoare; răspuns; rău; retrăi; sare; săracul; a scutura; sentimente; senzație; simț; simpatic; de spaimă; a speria; a se speria; stă; stingherit; stres; a se teme; temperatură; tensiune; tic; tînjea; tot; transpira; tresărea; tot timpul; trib; turbulențe; undui; uneori; "ca varga"; vibrații; zdruncina; a zgribuli; zvîcnire (1); 808/176/56/120/0 trist: supărat (163); vesel (49); supărare (27); lacrimi (24); fericit (21); durere (20); bucuros (19); singur (15); melancolie (14); suferință (14); posomorît (13); lacrimă (12); om (10); plîns (10
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Univers, București, 1986. * * *, Semantică și semiotică, sub redacția acad. I. Coteanu și prof. dr. Lucia Wald, Editura Științifică și enciclopedică, București, 1981. URSACHE, Petru, Etnoestetica, Editura Institutul European, Iași, 1998. VASILIU, Emanuel, Introducere în teoria textului, Editura Științifică, București, 1990. VARGA, Kibédi, Les constantes du poème, Analyse du langage poétique, Préface de Claude Pichois, Édition A. J. Picard, 1977. VÉDRINE, Hélène, Les grandes conception de l`imaginaire, De Platon à Sartre et Lacan, Le livre de poche, Édition Librairie Générale Française
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
châpitre Les signifiés du signifié, pp. 63-77. 40 v. Paul Miclău, Signes poétiques, châpitre I, De l`immanence à l`ouverture, EDP, București, 1983, pp. 32-56. "l`unité fondamentale de la poésie c`est l`imagème", p. 52. 41 v. Kibédi Varga, Les constantes du poème, Analyse du langage poétique, Préface de Claude Pichois, Édition A. J. Picard, 1977, p. 3: "la poésie n`existe qu`en mouvement, les lettres mortes ne deviennent poésie qu`en s`integrant dans le temps du
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Organizatorii expoziției au dorit să tragă un semnal de alarmă asupra faptului că cei care au suferit în pușcăriile comuniste își așteaptă în continuare reabilitarea. De asemenea, expoziția își propunea să prevină orice formă de nostalgie privind regimul comunist. Andreea Varga, istoric și organizatorul expoziției, a spus”: „Expoziția pe care o inaugurăm astăzi în acest mare centru universitar nu este o manifestare culturală obișnuită așa cum ar putea să pară, ci o parte din desconspirarea poliției politice.... In România zilnic vorbim despre
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
convingere, ci și în interacțiunea lor "scenică", în înfruntarea concretă. Schema intervențiilor vorbitorilor la popotă arată orchestrarea temei responsabilității umane și a legitimității (crimei) războiului. Scriitorul procedează "simfonic", delegînd fără prea multe nuanțe cîte o poziție distinctă fiecărui personaj. Gross, Varga, Cervenco, Klapka au rolul de a epuiza conceptual argumentele în favoarea sau spre refuzul războiului. Pe rînd, deși par să se asculte între ei, aceștia ilustrează un antropocentrism patetic, articulat spre "anarhie" (Gross: "Nimic nu e mai presus de om"... "Statul
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
răzvrătire universală"), pacifismul "disprețuitor de moarte", în numele suferinței mîntuitoare, al iubirii (Cervenco, "inimă îngerească", "mergea la lupte numai cu un băț de trestie și cîntînd cîntece bisericești": "Patria noastră e moartea...pretutindeni și mereu moartea..."), supunerea la rigorile statale, oficiale (Varga: " Noi apărăm patria"), dar și lașitatea asumată, recunoscută cu durere autoflagelatoare de Klapka. Cel din urmă se supune și tace (în discuția prezentă, însă și în momentele dramatice, rememorate, ale trădării celor trei tovarăși de arme cu care plănuise să
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
de a cataliza o trezire la adevăr a lui Bologa, e greu să nu observăm, deopotrivă, că discursurile lor par voci ale conștiinței în proces, interioare, dacă nu chiar stadii ale convingerilor lui Apostol. Primul stadiu e justificat dramatic de Varga, prin tema datoriei, al doilea prin lașitatea pilduitoare a lui Klapka, cel care a asistat la spînzurarea conaționalilor săi, al treilea prin revolta lui Gross, ultimul prin împăcarea mistică a lui Cervenco. Astfel privite lucrurile, s-ar putea spune că
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
de popa Iancu) și acceptată (de Stavrache, om de han, obișnuit cu zarva), ceata gălăgioasă are momentul ei de mister:" Dar bubuiturile se-ndesesc sunt oameni mulți afară. D. Stavrache, fără să mai asculte de stăruințele popii, care tremură ca varga, îl împinge cît colo și trece în prăvălie. Trăgînd bine cu urechea, hangiul înțelege că are de a face cu o lume veselă: o ceată de răufăcători e mult mai serioasă și mai tăcută; nu rîde și nu chiuiește așa
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
la inamic, ascultă reflecțiile căpitanului Klapka, este din ce în ce mai tulburat. Apostol Bologa, ofițer artilerist, apreciat, decorat, cere să nu fie trimis pe frontul românesc, să lupte împotriva alor săi. El și alți ofițeri de alte națioalități erau supravegheați de către locotenentul maghiar Varga, în armata Imperiului austro-ungar. În urma unor discuții de la popotă despre fostul imperiu, despre război, psihologia protagonistului se modifică, refuzând să lupte împotriva românilor, fie și indirect, prin aprovizionare cu muniții. Apostol Bologa făcea parte din completul de judecată a abaterilor
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
acuzându-i de spionaj, deși ei mergeau în spatele frontului să-și apere ogoarele. El a fost numit din nou între jurații care condamnau la moarte. Se hotărăște să dezerteze și să treacă de partea românilor, este prins, noaptea, de locotenentul Varga, adus în fața tribunalului militar și condamnat la moarte prin spânzurare. Apostol Bologa este măcinat de contradicții interioare, trăiește un adevărat coșmar, are halucinații în timp ce se îndreaptă spre spânzurătoare. Aceeași construcție circulară ca în Ion și în romanul Pădurea spânzuraților, care
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
gradul de locotenent, apoi Curtea Marțială, spânzurătoarea... La început valorile morale: stat, patrie, datorie, neam aveau o anume semnificație, după o serie de experiențe, aceste valori se schimbă în privința conținutului. La popotă, părerile sunt împărțite: "apărăm patria, moștenirea strămoșească" (ungurul Varga); "patria noastră e moartea" (ruteanul Cervenco); "unde-i datoria, acolo-i patria" (Bologa). Văzând în timpul execuției lacrimi pe obrazul lui Apostol Bologa, cehul Klapka i s-a confesat ulterior: "lacrimile acelea ți-au dezvăluit sufletul" și îl socotește "frate de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mai ales la începu tul se co lu lui următor, când o nouă „gra ni ță morală“ se des chi de. Glosar aba = postav de lână groa să. Abagiu = cel care face sau vinde abale. Alagea = stofă orientală țesută în vergi, din fire de mătase, argint și in, în diferite culori. Anafora = raport în tocmit de cancelaria mitropolitului cu privire la o problemă judecătorească prin care se comunica domnului rezultatul cercetării și se propunea soluția. anteriu = haină boierească pusă peste cămașă, lungă până la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
democratice. Spre deosebire de retorica anterioară asupra frontului unic, acest acord limitat la obiective precise oferea un cîmp de acțiune nebănuit și excepțional în istoria Internaționalei. Experiența franceză se dovedea deci profitabilă, și Manuilski, ca și Dimitrov, se vor strădui, împotriva lui Varga, Bela Kun și Lozovski, să mărească raza de acțiune și să-i răspîndească învățămintele, veghind în același timp ca nu cumva să se înțeleagă că ar fi vorba despre o schimbare. Dificultățile unității muncitorești Se întîmplă că în acest stadiu
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
coerent destinat subminării bazei sociale a fascismului: planul De Mann adoptat cu ocazia Crăciunului anului 1933. Stînga POB se raliază la acesta și mișcarea dinamică ridică rîndurile socialiste în campania pentru Plan. Program deloc neglijabil, din moment ce IC îl mobilizează pe Varga pentru a demonstra foarte simplu că... Planul este fascismul 6. Cîteva luni mai tîrziu, sub aceeași semnătură, reproșurile vor consta în neaplicarea Planului. De la saltul efemer din 1932, PCB își urmează cursul său obișnuit care-l reașază în marginea curentului
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
de masă a fascismului, rezultată dintr-un consens între masele mic-burgheze și muncitorii înapoiați, consens realizat cu ajutorul unei demagogii naționale și sociale împinse la extrem. Respingerea disprețuitoare a planului lui Henri De Man, gînditor economic atras de IC, maghiarul Eugen Varga, a ilustrat imposibilitatea IC în elaborarea unui răspuns, altul decît mesianic, la problemele reale ale crizei țărilor capitaliste. În problematica crucială a perioadei precedente, cea a războiului și a păcii, congresul introducea o schimbare, sincer vorbind, la fel de ambiguă. Ecou al
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
Sekte?, Stuttgart, Klett Cotta, 1988, pag.82-83. 4 Citat în Aldo Agosti, La Terza Internazionale, Storia documentaria, Roma, Editori Riuniti, 1979, vol.III, pag.717 . 5 1921-1981 Beiträge sur Geschichte der Kommunistischen Partei Luxemburgs, Luxemburg, Centre Jean Kill. 6 Eugène Varga, Le "Plan", Bruxelles, CDL, 1934. 7 Guy Hermet, Les Communistes en Espagne, Paris, Fondation nationale des sciences politiques, 1971. 8 Serge Wolikow, "Le PCF et la question de sa participation au gouvernement de front populaire" in Cahiers d'histoire de
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
ai fi crezut pe spatele unei păsări zburând lin, într-o zi liniștită. 65 Mai cunoscuți sub denumirea de Lipoveni, confundați de LP cu o fracțiune practicând automutilarea ("scopiții"), lucru comun printre majoritarii mândri de volumul cojon-ial și de vigoarea vergii din dotare (a se vedea în romanul lui Apostol Gurău, Defonia, în care prozatorul dunărean preia toate clișeele reducționiste). 66 Vezi următoarele pasaje: 67 Persoane des mergătoare la slujbe, care judecă abaterile de comportament și adesea-l mustră pe "deviant
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
în proza românească, Cătălin Ghiță Dramă expresionista. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan Europa în cincizeci de române, Geo Vasile Fantasticul în literatura, George Bădărău Genul SF, Roger Bozzetto Introducere în studiile literare, Dumitru Tucan În căutarea naratorului perfect, Dragoș Varga Literatura și convertire, Adrian Vasile Sabău Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre Marile teorii ale teatrului, Marie-Claude Hubert Miorița. Cântec aulic din secolul al XVI-lea, S.Th. Botnaru Modernismul interbelic, George Bădărău Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]