3,889 matches
-
cu pietre azi în mine din florile trimise ieri mă ameninți cu-apocalipsa pe care mâine o amâni mă ții mereu îngenuncheat să scormonesc țărâna udă din care tu m-ai plămădit sub cerul ’nalt ce-adesea plouă peste ultimu-mi veșmânt dezbraci de lacrimi azi icoana și-aud cum râde o femeie că-n fața ta m-aplec și plâng Referință Bibliografică: am fost orb... / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 204, Anul I, 23 iulie 2011. Drepturi de
AM FOST ORB... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366908_a_368237]
-
Vicențiu Ploieșteanu, P.S Ioan al Covasnei și Harghitei etc. Trupul său a fost depus într-o criptă placată cu marmură, în naosul Catedralei Mitropolitane „Sfântul Dumitru” din Craiova. „Când a plecat de la noi și s-a născut în Cer, veșmântul îi era acoperit cu lalele însângerate de rănile vrășmașilor și sângele din inima lui, prelins încet, căci paloșe mari acolo erau răsucite. Cu durere și-a purtat crucea. A lăsat în urmă salbe de mănăstiri și biserici ctitorite sau reînviate
MITROPOLITUL NESTOR VORNICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366866_a_368195]
-
semenilor, în aproape toate împrejurările. Scalăm și supervizăm orice cuvânt și gest în nădejdea unei clarificări și mai ales a întreținerii speranței, iar după decembrie 89, facem politică fără să vrem ! Cunosc pe cineva care afișează modestie și umilință țesând veșmânt alb de vestală a „purității și neangajării” doctrinare, modelează vorbe blajine, cumpenite și adânci pentru a-și afirma o pretinsă „independență dogmatică”. Pe care chiar ai crede-o, de n-ar fi să-i răscolești trecutul „pavat cu bune intenții
RISC DE SIMULARE POLITICIANISTĂ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366966_a_368295]
-
același loc, că n-am mai ști cum ne-ar fi soarta și nici de vreun prescris noroc. De-ntâi aprilie, la fel, a fost scăldată ea-n lumină ca păcălitul din mine, cu țel; care, de la cele trei ursitori: veșminte - florile din grădină - iar restul vieții am fost tot visători. Visele s-au împlinit în zeci și zeci de ani cu trudă pe drumul lung nepietruit cu balustradele de lemn, iar din viața asta crudă am adunat acest poem. ION
CLIPA ZILEI DE AZI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367541_a_368870]
-
Purtând în păru-i alge și albe flori marine”, „Și sirena ce ascunde o femeie și o zee/ Într-un trup cum nu e altul nici în cer, nici pe pământ,/ Goală va ieși din valuri, din al mării larg veșmânt, / Ca femeia de frumoasă și eternă ca o zee.” Sirenele sunt așteptate cu nerăbdare de către marinari și își fac apariția numai la cântecul din liră al călătorului pe mare, un Orfeu al timpurilor noi. Când lira se sparge și cântecul
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
s-a aruncat afară din trup. Atunci îngerii l-au primit în brațele lor. Când m-am întors, am văzut trupul meu că zăcea neînsuflețit, fără mișcare și fără viață, și l-am privit ca unul care ar privi un veșmânt de care s-a dezbrăcat; și m-am mirat. Îngerii mă țineau și demonii s-au apropiat de noi, arătând păcatele mele. Îngerii au început a căuta faptele mele cele bune și, din mila lui Dumnezeu, le-au găsit. Îngerii
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
plec sau revin. Primăvară Dintr-o vreme-am ajuns ciocârlie și spre-nalt mă înalț într-un zbor care poartă-n arìpi armonie, iar în plisc o mlădiță de dor. În azur mă visez curcubeie ce doresc să-mi devină veșmânt și din slavă chiar Calea Lactee se oferă să-mi fie pământ. Trupul meu nu mai tremură-n geruri, simt în gânduri un foșnet de glas ce-mi descrie imensele ceruri unde soarta-mi va face popas. Și în inima mea
SEVÃ PRIMÃVARÃ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367644_a_368973]
-
o “aglutinare a memoriei”, cu un traseu inițiat de antici, “sandalele lui Empedocle”, trecând la Grigore de la Nisa, ajungând la Noica, la Păltiniș “când îl redobândește pe Nietzsche”...parcurs pe care poetul nu contenește să cânte ...“truveric desculț/Și de veșmintele-i largi dezbrăcat/ Alături de Homo Faber subzistă/ Cu ingeniozitatea malefică/”. Spre finalul poemului sinusoida coboară vertiginos în, iar, lirismul profund, tensiunea scade brusc, expresia devine frumoasă, inefabilă. “Totuși de undeva din apropiere Păstrez gustul de miere Al părului tău ca
THEODOR GEORGE CALCAN- ANUL ŞARPELUI GLYKON de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367701_a_369030]
-
Sărut tâmpla grizonată a bunicilor mei dragi, Moș Crăciun împarte daruri din bogații lui desagi: Covrigei din zahăr ars, ciocolata, marzipan, Glazurate nuci și mere, soldatei din pandișpan Și pe serpentina iernii, dantelați, strălucitori, Urcă-n Carul Mic luceferi, în veșmânt de sărbători. Clipele devin regine când colindele răsună, Iar în templele de jad îngerii-aduc Vestea bună. Clinchete de clopoței însoțesc dumnezeirea, Prunc născut pe-altar de jertfă, aducând prin hâr iubirea. Trec de porți cu promoroaca și vitralii străvezii, Beau
CLIPELE DEVIN REGINE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367786_a_369115]
-
-ntrece-vom iubirii la fel că ieri măsură Mai mult este-n amor puținul că nimica. Când ți-o fi dor, atâta doar, mă cheamă! Din orice colț iubito eu voi veni, n-ai teamă! **** Iubirea mea sortită ți-e veșmânt, Ascunde-te-oi pe veci de ochii lumii, A mea e fraga buzei și umerii și sânii Ești toată-a mea, cum eu al tau tot sunt. Doar eu te-ating, cu mâna, cu privirea, Doar eu ți-absorb a
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
i-am luat măsura , Vecină i-e de-acum nemărginirea. Că nu-i nimic să mi te poată-atinge, Eu apă sunt și sânge și aer și pământ, Sunt vântul ce mângâie și soare tot eu sunt Privirea-mi ți-e veșmânt și gură mea-i ce frige; S-am loc de mângâiere și loc de sărutat Pe veci te vreau a mea cum domnul te-a lăsat. **** Mireasma ești femeie ce trupu-mi împânzește E vocea-ți mângâiere și trupul tău alint
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
Tu ești doar un ucigaș de timp. Un prădător de negru. -Este adevărat ceea ce grăiești om. Dar spune-mi de unde vii? Și de ce ai ales să te întorci de fiecare dată om? -Vin dintotdeauna. Și nu am ales să îmbrac veșmântul uman. Am fost dorit a fi om. -În detaliu pentru o culoare simplă om, ai putea? -Nașterea în carne este doar o constantă de sine stătătoare. Dar sufletul are o singură culoare unică. L-am găsit după o eternitate de
ÎNFLORESC GLAS CULORILOR de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367157_a_368486]
-
oamenii, adică din carne și sânge.” Dacia se lovește de rezistența Mătcii și de duritatea concepțiilor ei conservatoare, specifice lumii căreia îi aparține. Și totuși, Dacia învinge. Religia nouă învinge vechiul, păgânismul, profanul. “Chiar sub ochii ei, Dacia sta în veșminte ca din aur, nu pe stâlp și nu legată cu frânghii de mâini și picioare. Era răstignită direct pe o cruce de aer.” Din acest moment, Matca îi oferă respectul și atenția cuvenite celei pe care o iubește prințul TaraliK
O CARTE DESPRE DOUA CIVILIZATII, SEMNATA MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367181_a_368510]
-
tăișul cosașului, Cu buzele vineții, și fără sânge în obraz - îmi apucă mâna, Ahhh, este rece! O răceală fierbinte ce îmi zburlește părul, Și șiroaiele mă năpădesc ca o ultimă sforțare a gândului. Dar își scapă țigara din gură, și veșmântul i se-aprinde, Vâlvătăi pline de viață, acoperă-mă cu tot doliu, Purifică a mea cernire bolnavă, și curăță garoafele uscate, Ce peste ochi mi-au înflorit ... și-apoi s-au vestejit. Cumplit! Și-un șuierat, cel de pe urmă s-
SCRUM DE VIAȚĂ ... ȘI OM PE MARGINI – CONFESIUNEA UNUI TRUP de LIVIA TIRON în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368666_a_369995]
-
Acasa > Cultural > Traditii > MĂRȚIȘOR Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 2252 din 01 martie 2017 Toate Articolele Autorului Iar a trecut clepsidra prin galeria rece, Stă neaua-nghesuită sub albul ei veșmânt, O ploaie liniștită ca printr-o sită trece Și se așază clipa cu harul spre pământ. De-atâta așteptare căldura crește-n aer Dintr-un alai de raze pe aburi moi adus, Înfloresc sălcii, cu puful smuls din caier Catifelează
MĂRȚIȘOR de LIA RUSE în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368770_a_370099]
-
2013 Toate Articolele Autorului Poezie de Ion I. Părăianu FLUTURAȘ DE CIOCOLATĂ Fluturaș de ciocolată în culori de curcubeu ! Te-am văzut seara, o dată, vibrai pe umărul meu . Te-am luat în căușul palmei și te-am încălzit suflând . În veșminte de scântei erai firav și plăpând ... Ai mișcat din aripioare ca un semn de mulțumire. Cu miros de tămâioare împresurai pe oricine . Te-am pipăit pe antene și ușor pe piciorușe ... Ai zburat așa alene și te-ai așezat pe
FLUTURAŞ DE CIOCOLATĂ, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 898 din 16 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363647_a_364976]
-
Scriitori > ÎN VISUL MEU ETERN DE PĂPĂDIE Autor: Ioan Lilă Publicat în: Ediția nr. 231 din 19 august 2011 Toate Articolele Autorului @ÎN VISUL MEU În visul meu etern de păpădie Nimic din cele sfinte abstracte să nu-mi fie Veșminte parfumate cu efemera greață Ce-mi curge în conștiință și-n veșnicii m-agață Eu vreau să mai am aer doar pentru o secundă Ca să-i pot face vieții în infinit o fundă În semn de renunțare de la vaga speranță
ÎN VISUL MEU ETERN DE PĂPĂDIE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364695_a_366024]
-
în: Ediția nr. 686 din 16 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Și ce dacă vine iarna Și suntem cam scorboroși; Focu-și potrivește goarna Prin stejarii găunoși. Îmi voi aștept iubitul, Pe un viscol tras de lup; Vinul ne va fi veșmântul, Casa, fagure și stup. Referință Bibliografică: Și ce dacă... Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 686, Anul II, 16 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elena Spiridon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ŞI CE DACĂ... de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 686 din 16 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364793_a_366122]
-
ca o ispită, într-o risipă de culori, Să te-nzestreze Dumnezeu cu dragoste și cu candoare, Să fii cea mai frumoasă floare dintre mirificele flori. Era o toamnă ruginită, te-am cunoscut și eu cândva Și toamna-și arunca veșmântul în risipiri de galben pur, Bătrânul vânt venit din nord se auzea cum fluiera, Era o noapte de poveste cum este noaptea din Jaipur. În despletirea mătăsoasă a unei toamne orbitoare Îți mângâiam rotula dulce și sânii tăi atât de
FEMEIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349506_a_350835]
-
alăturat mere roșii, strălucesc prin jocul de lumini și umbre. Totul este înconjurat de frumusețea cromatică a unor țesături populare. Este practic un lait motiv ce apare în opera lui Dumitru Ghiață. Țesătura tradițională apare la acest artist ca un veșmânt de sărbătoare, în care ambalează clipe de viață. Ștefan Luchian, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza și Dumitru Ghiață sunt doar câțiva artiști români preocupați și de tematica florală. Închei articolul dorindu-vă, tuturor cititorilor, o primăvară frumoasă, lumină în suflete și
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]
-
descoperirea întâmplătoare, în anul 1968, a unui guler de dantelă, cu fir de argint răsucit pe mătase, într-un mormânt din preajma Bisericii Sf. Dumitru din Suceava, guler care a fost datat ca fiind din sec. al XVII-lea. Fragmente de veșminte Fragmente de veșminte din perioada medievală au fost găsite însă și mai devreme, cu prilejul săpăturilor arheologice efectuate începând cu anul 1951 pe Câmpul Șanțurilor, din imediata apropiere a Cetății de Scaun a Sucevei, săpături care s-au soldat cu
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
anul 1968, a unui guler de dantelă, cu fir de argint răsucit pe mătase, într-un mormânt din preajma Bisericii Sf. Dumitru din Suceava, guler care a fost datat ca fiind din sec. al XVII-lea. Fragmente de veșminte Fragmente de veșminte din perioada medievală au fost găsite însă și mai devreme, cu prilejul săpăturilor arheologice efectuate începând cu anul 1951 pe Câmpul Șanțurilor, din imediata apropiere a Cetății de Scaun a Sucevei, săpături care s-au soldat cu descoperirea unor obiecte
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
Scaun a Sucevei, săpături care s-au soldat cu descoperirea unor obiecte foarte diverse. În cuprinsul necropolei de pe Câmpul Șanțurilor, vastul platou de lângă Cetatea de Scaun a Sucevei, au fost găsite câteva cavouri în care se aflau și fragmente de veșminte. Este vorba de pieptul unei cămăși, manșete și gulere, precum și bucăți foarte mici de pasmanterie din fir de argint aurit. O parte din aceste obiecte textile au fost duse la Institutul de Arheologie din București, unde au stat până prin anii
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
la Biserica Sf. Gheorghe - Mirăuți din Suceava, la Mănăstirea Probota, la Biserica Sf. Nicolae - construită la Bălinești de logofătul Nicolae Tăutul - au îmbogățit colecția de textile arheologice ale muzeului sucevean. Colecția de textile arheologice este foarte complexă, fiind vorba de veșminte bărbătești, femeiești și veșminte pentru copii, îmbrăcăminte pentru laici, dar și vestimentație clericală. Restaurarea textilă, o activitate dificilă și delicată O mare parte din aceste piese textile au fost restaurate în Laboratorul zonal de conservare-restaurare, laborator în cadrul căruia funcționează atelierul
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
Mirăuți din Suceava, la Mănăstirea Probota, la Biserica Sf. Nicolae - construită la Bălinești de logofătul Nicolae Tăutul - au îmbogățit colecția de textile arheologice ale muzeului sucevean. Colecția de textile arheologice este foarte complexă, fiind vorba de veșminte bărbătești, femeiești și veșminte pentru copii, îmbrăcăminte pentru laici, dar și vestimentație clericală. Restaurarea textilă, o activitate dificilă și delicată O mare parte din aceste piese textile au fost restaurate în Laboratorul zonal de conservare-restaurare, laborator în cadrul căruia funcționează atelierul de restaurare textilă cu
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]