3,478 matches
-
pe loc, sau transportată în alte țări. Negustorii alegeau, de regulă, malul drept al brațului deltei, pentru că teritoriul de pe malul opus era permanent atacat de triburile turanice nomade. Ce-i drept, în 1337-1338, fusese și Chilia atacată de cete înarmate, venite tocmai din Asia Mică și care au cauzat așezării mari pagube materiale și umane.’’ Mult controversată Vicina, cea care apare prima oara menționată în lucrarea Anei Comnena, ,,Alexiada’’, depășea prin tranzacțiile comerciale Caffa și alte factorii din Marea Neagră. Idrisi o
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
rotește deasupra Stațiunii. E un vultur albinos. Are un secol. Unii locuitori spun - și aduc mărturii orale purtate de-a lungul multor generații - că pasărea există de o mie de ani. Greu de crezut, dar ei așa susțin, în fața noilor veniți. „Stațiunea” - mai zic - „va pieri odată cu Pajura, dacă asta se va întâmpla vreodată!” Oamenii locului nu o duc rău. Datorită străinilor care vin să se tămăduiască de tot felul de boli, dar, mai ales, să joace la ruletă și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
subacvatice; se va naște o legendă. Iarna, imaginea va fi estompată de un strat de gheață, nu se vor zări decât forme vagi. Într-un fel de conjurație a tăcerii, localnicii nu vorbesc străinilor despre cele ce vor fi; cei veniți, convinși că nu în timpul sejurului lor se va întâmpla nenorocirea, nu se sinchisesc. Și, de la zi la zi, nici oamenii locului nu-și mai fac atâtea griji. Pentru că Magistratul, cel mai în măsură să știe cum stau lucrurile - doar a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
într-alta săracă și urâtă, doctore, fiindcă acolo găsesc femei. Femei slute, pe măsura locului, needucate, rele, dar femei, doctore; și ele și-i doresc, ai lor fiind, mai toți, pieriți într-un război, cei rămași sunt prea bătrâni. Cei veniți au nevoie de muieri, doar dacă ești labagiu, doctore, nu pricepi. Exiști datorită instinctului; în clipa în care ai fost ejaculat, doctore, tatăl dumitale nu s-a gândit la morală. La patrie, la Dumnezeu! Ești un criminal, doctore; ești în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
ajunsese deja În galerie. Medicul Îl urmă fără nici un chef. Străbătură În grabă marile Încăperi pregătite pentru Îngrijirea bolnavilor, atingând paturile simple din lemn. Între ele erau Întinse pânze din bumbac, În iar micile celule astfel obținute se Înghesuiau rudele, venite să Îi hrănească pe cei dragi. În fundul ultimei săli se deschidea o ușă care dădea către o scară Îngustă. Pe acolo se cobora În subteranele edificiului, Împărțite În două compartimente. Cel dinspre râu, dincolo de peretele de cărămidă din fața lor, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
lanțuri, să Îi smulgă cu focul o mărturisire, iar apoi să o dea pe mâna călăului ca să o decapiteze, așa cum făcuseră cu Corradino? Să Împiedice o curvă să urce pe tron? Scutură din cap. Femeia aceea era doar o dansatoare venită de peste mare. Era imposibil ca o regină să ajungă să se prostitueze. Cecco delira, sau Își bătea joc de toată lumea, ca de obicei. Poate că era beat. 16 21 iunie, În zori La răsărit cerul Începea să se lumineze și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
care Vodă! Păi câți Vodă sunt? Unu! - răspunse Metodiu. — Ei, vezi? — Și cum îl cheamă? — Pe cine? — Pe Vodă. — Care Vodă? — Care te-a pus aici. Păi ce, nu știți cum îl cheamă pe Vodă? Ia stați puțin: voi de unde veniți? Sus mâinile! Episodul 21 RĂZĂȘ FĂRĂ SIMBRIE Călugării, înverziți, ridicară mâinile. Domnule voinic - începu Metodiu cu glas căzut - noi n-am vrut să te supărăm, dar... — Vorrrba! - răspunse matahala. Ascultă comanda la mine! Să-mi spuneți scurt, cinstit, fără retorică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
RĂZĂȘ FĂRĂ SIMBRIE Călugării, înverziți, ridicară mâinile. Domnule voinic - începu Metodiu cu glas căzut - noi n-am vrut să te supărăm, dar... — Vorrrba! - răspunse matahala. Ascultă comanda la mine! Să-mi spuneți scurt, cinstit, fără retorică, cine sunteți și de unde veniți. — Păi n-am spus? Suntem doi călugări moldoveni care pribegesc... — Vorrrba! Locul și data nașterii! — Hârlău, 3 octombrie, stil vechi. — Hârlău? - făcu surprinsă huiduma. A cui ești din Hârlău? — Sunt de-a lu’ Pipirig. — De-a lu’ Pipirig? Ăla ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pășunea oierule pe căpitan Întrebați-l boierule șapte văi și-o vale-adîncă tauri mulți mi-or paște-o Încă destul turnați vin de ambră și calomel pe creștetul mielului să-l răcorim să-l trezim În aerul dulceag al abatoarelor veniți fecioare din Ierusalim fecioare din Bolintin fecioare din Sion fecioare din relon ieșiți de sub dușuri priviți-mă m-am Înălțat drept ca un steag sînt narcisul din cîmpie sînt crinul de prin vîlcele sînt regele Ubu) Corul: Mulți ani trăiască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
situația, care observase dilema bătrânului. No, cât să ne ducem zilele, domnule ofițer, oftă starostele scoțând un nor de fum din pipă. Nu mai merită să ne trudim, de la an la an scoatem tot mai puțin aur. Atunci de ce mai veniți? întrebă Cristi care privea curios în jur. Păi, ce altceva să facem dom' șef? răspunse țiganul tot cu o întrebare, dar nu înainte de a mai pufăi odată din luleaua. Nu știm să facem altceva decât meșteșugul ăsta. Ce vreți, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
toate întrebările. Cu o singură condiție însă: mă lași să vorbesc până la capăt. Apoi, te rog să-ți pui ordine în gânduri și să te hotărăști dacă ești dispus să ne ajuți ori nu. De acord? Propunerea Ilenei era bine venită, așa încât inspectorul o aprobă dând din cap. Era bucuros că pleacă din casa lui Moș Calistrat. Nu-i plăcea bătrânul de loc. Se ridică în picioare și porni spre ușă. Mai e ceva, spuse Ileana apropiindu-se de Cristian, decizia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
grijă să ocolească la distanță împrejmuirea, porni să urce muntele. După ce trecu de colțul gardului și pericolul de a fi observat de paznicii ce își făceau rondul se îndepărtase, reveni la drumul știut. Peste tot se vedeau urme ale noilor veniți. Trunchiuri tăiate și crengi rupte lăsate în voia Domnului zăceau la tot pasul, în pădure. Din loc în loc se vedeau vetre improvizate în care arseseră focuri puternice. Probabil că, de frica bestiei, oamenii puși de pază aprinseseră focuri crezând că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
nu se putea întoarce. Din Africa abia venise și gustul amar lăsat de experiența de acolo încă nu-i trecuse, iar în America nici nu se putea gândi să plece. Nu era loc pentru dânsul acolo, mafia nu primea nou veniți care să se bage în afacerile lor. Iată că lumea devenise dintr-o dată prea mică pentru el, nu reușea să-și mai găsească locul în ea. Desigur că acela pe care și-l dorea el nu era unul obișnuit, el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
îl interesa foarte mult. Și el observase că bărbații pe care îi văzuse în pădure se mișcau ca niște soldați. Nu avusese mult timp la dispoziție și nici nu dispunea de prea multe date așa încât informațiile de la Pop erau bine venite. No, dacă mă iei așa, spuse Pop, după câteva clipe de gândire, nu pot să spun nimic. N-am nici un argument. Pur și simplu, instinctul meu de polițist îmi spune că ceva este în neregulă. Ceva totuși ți-a atras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de la Pinforest mișunau prin pădure nu făcea decât să complice lucrurile și mai mult. Încercase de dimineață să-și facă o idee despre cum stau lucrurile dar nu prea se putea lăuda că reușise. Discuția cu socrul său era bine venită, numai că nu aflase mare lucru de la el. Nu în privința faptelor care îl interesau pe el. Pop era un polițist bun, însă avea limitele lui. Era imposibil să-l scoată din șabloanele lui și nici nu-i putea spune pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de diverse condiții sociale, promițând condiții avantajoase, constând din loc de casă și grădină, dreptul de a folosi lemnul din pădure pentru construcții și pentru foc, teren agricol și fâneață, scutiri de dări pe un timp considerat suficient pentru ca noii veniți să se gospodărească și, pe lângă acestea toate, și protecție în fața slujbașilor de tot felul ai domniei. în satele numite „Slobozii”, numai mănăstirești la început, în secolul al XVlea, urmate de un determinativ ca să nu se confunde, se așezau țărani fără
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
așezare din „gios” de confluența pârâului Tureatca (i se mai spunea Dunaviciorul Sec) cu Dunaviciorul (Sălașu Roșu), în prelungirea cătunului Filipeni și în intrândul spre apus, drenat de două pâraie mici, fără nume, întins spre zarea Poienilor. în timp, cei veniți s-au amestecat cu locuitorii din Filipeni, dar și din Lunca și chiar din Fruntești. în Slobozia - Filipeni un loc mai de frunte ocupa familia Boghiu (vechea familie Boghici?), ai cărei urmași pe linie masculină s-au căsătorit cu fete
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
li se dădeau înlesniri, scutiri de dări până la înjghebarea gospodăriei, întemeiau sate numite Ungureni, Mărgineni, erau așezați în satele existente, într-o parte de sat, contopindu-se, în final, cu localnicii. Sate cu numele Ungureni (așa li se spunea românilor veniți din Transilvania stăpânită de unguri) sunt și în județul Bacău; Ungureni și Lecca-Ungureni, dar sunt răspândite în toate județele țării. Emisarii plecați din Moldova și șara Românească, trimiși de domnii șărilor Române încurajau bejenia și le arătau avantajele materiale oferite
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
numeroși, a fost nevoie să fie deosebiți după poreclă; o parte erau Ignătescu (Cercel), altă parte erau Ignătescu (Chifan), alții erau Ignătescu (Brad); Pintilescu, Vraciu și Boghian. Din Todirești este familia Tabarcea sau, cel puțin așa se susține, alte familii venite chiar și dup 1820, sunt chiar din alte sate decât cele îndeobște cunoscute. Bejenarii care au întemeiat satul Lunca erau deosebiți de locuitorii din jur, mare parte răzeși, atât ca statut social (erau clăcași, la fel ca cei din Slobozia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
suma birului fiind de 320 lei. Pentru comparație, satul Mărăștii răzășești este înregistrat cu 38 liuzi, banii unui sfert 125 lei și peste tot 500 lei, liuzii fiind scutiți de bir. „Condica liuzilor” din 1803 face abstracție de alți oameni veniți și așezați pe moșia Filipeni. Există, pe valea Dunavățului, între Fruntești și Mărăști, așezarea bejenarilor bucovineni, viitorul sat Lunca, întemeiată de primele 20 de familii în 1785. Între anii 1785 și 1803 s-au stabilit și alți bejenari, care au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
devenirea sa. Îmi este foarte greu să cred că toți cei care, nedoriți în țara lor, și-au găsit loc de așezare în țara Românească Moldova, au creat comori de artă populară, mai alesă că cei de acolo, de unde sunt ei veniți, nu întâlnim expresii ale artei populare identice cu cele de la noi. De altfel, îmi este deosebit de greu de acceptat că populații, care au umblat prin lume călare sau în căruțe sau coviltir sau fără, aveau posibilitatea fizică să coase pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
concentrați în lunca Dunavățului, veniți cu toată zestrea lor spirituală, au găsit aici, în raza actualei comune Filipeni, condiții de manifestare „artistică” la fel ca pe locurile de pornire și, ceea ce s-a constatat mai târziu, zestrea spirituală a noilor veniți, deși ușor diferită, a completat și întregit manifestarea spirituală, s-o numit răzeșească, a răzeșilor din Fruntești, Mărăști, Oncești, Oțelești și Zlătari. Când au fost văzute horele luncașilor (dansurile lor), costumele lor, lumea, care a văzut și a putut să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
libertate individuală. De fapt, până astăzi, nici o forță - nici religioasă, nici laică - n-a reușit să frâneze în mod durabil acest mers înainte. Spre deosebire de alte imperii de până acum, în acest moment, Roma nu are rivali, ci numai dușmani: triburi venite dinspre răsărit, dornice să profite de bogățiile și de climatul din spațiul mediteranean, o hărțuiesc din toate părțile. Așadar Roma este nevoită să amplaseze la frontiere armate din ce în ce mai costisitoare. Trebuie să gestioneze și multitudinea de limbi și credințe ale soldaților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
Africii ascunde 80% din zăcămintele de platină, 40% din cele de diamante, mai mult de o cincime din aurul și cobaltul din lume, chiar dacă pădurile africane sunt pline de resurse și bogății turistice neexploatate, chiar dacă India, China și alte puteri venite aici în căutare de materii prime vor ajuta la amenajarea infrastructurilor cu prețuri mai mici, continentul african tot nu va ajunge un actor economic de importanță mondială. Motivele sunt multiple: climatul său face dificilă organizarea muncii; modificările climatice, despre care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
ceva, precum și pentru a se distra. Țările nu vor mai fi locuite în mod durabil decât de sedentari - obligați să rămână acolo de frica riscurilor, prea fragili, prea tineri sau prea în vârstă - și de cei slabi, unii dintre aceștia veniți, de altfel, din alte părți pentru a găsi un cadru de viață mai decent. Se vor dezvolta numai statele care vor ști să-și atragă loialitatea cetățenilor, favorizându-le creativitatea, integrarea și mobilitatea socială. Anumite națiuni de tradiție social-democratică și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]