1,202 matches
-
am văzut nimic" (A., 27 ani, Botoșani). În această fază prezicătorul trebuie să identifice semnele, să le interpreteze atribuindu-le câte o semnificație și să lege mai multe semnificații între ele pentru a construi un mesaj cât mai coerent și veridic. Asupra acestei etape, atât de controversate, care constituie cheia întregului act divinatoriu, ne vom opri într-o secțiune specială. Jocul simbolurilor și al interpretărilor merită o abordare separată. 13.1.4. Sfaturi și îndrumări Această etapă nu face parte din
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cultura generală cu aspecte specifice științei activităților corporale. Autorul REPERE ALE ROLULUI TEORIEI EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI ÎN CADRUL ȘTIINȚEI EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI 1.1. Introducere În sensul cel mai general, termenul „știință” implică, presupune un anumit bagaj de cunoștințe veridice dintr-un anumit domeniu, obținute în urma unor cercetări științifice (DEX, 1998). Este necesar să precizăm de la început faptul că, dacă, în ansamblul lor, științele studiază fenomenele naturii și societății, în scopul cunoașterii, stăpânirii și utilizării lor pentru progresul umanității, teoria
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
făcută între veridicitate și înșelătorie se leagă de intenția mincinosului, și nu de succesul sau eșecul încercării de a induce în eroare. Cel care receptează un mesaj se poate înșela chiar dacă ceea ce i s-a transmis ar avea un caracter veridic. În plus, ceea ce este mai important, că presupusa victimă a unui mesaj înșelător își poate da seama de natura acestuia, sau poate evita în alte moduri să fie păcălită. Minciunile rămîn minciuni, chiar atunci cînd nu-și ating scopul. La
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
din literatură. Mark Twain (1899:266) spune simplu: "Deseori, cel mai sigur mod de a dezinforma este a spune adevărul". Chiar exemple mai complexe de metaînșelătorie pot fi găsite în numeroase romane polițiste și de spionaj. În aceste situații, forma veridică a mesajului nu indică sigur nici dacă vorbitorul are intenția de a păcăli, nici dacă ascultătorul va interpreta afirmația ca fiind o minciună. Pe de altă parte, în situațiile în care oamenii se așteaptă să fie mințiți, intenția de a
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cu privire la poezie, cu mult timp în urmă: "Literatura care vrea să placă trebuie să se apropie de realitate...". Ambele genuri, realist și fantastic, văzute în contrast cu discursul istoric, se disting prin absența obligativității ca afirmațiile să fie adevărate sau cel puțin veridice. În acest sens, literatura este privilegiată; cititorii sînt dispuși să colaboreze cu autorii, acceptînd caracterul imaginar al textelor. Însă nu întotdeauna acest privilegiu este necondiționat, iar imaginarul nu a fost întotdeauna considerat inofensiv. În orice caz, conceptul de "ficțiune", binecunoscut
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
dea seama despre ce fel de discurs era vorba. Nu au avut neapărat dreptate, nici ei și nici criticii care i-au urmat. De exemplu, Defoe a prezentat publicului romanul său Jurnal al anului nefast în 1722 drept o relatare veridică și autentică din punct de vedere istoric a evenimentelor care se petrecuseră în 1665. Criticii din secolul al XIX-lea au lăudat cartea, spunînd că era un text literar reușit, "o capodoperă a verosimilității", însă nu au considerat-o lucrare
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
se simt mai liberi. Nu doar tălpile, care calcă cireșele căzute, dar și degetele, și buzele, și chiar trupurile le sînt Înnegrite de cireșele strivite pe care le mănîncă și cu care se bat. Scena este reală sau măcar absolut veridică. Oricine, copil fiind, a trăit o asemenea Întîmplare sau măcar și-o poate Închipui din imaginarul colectiv la care are acces nestingherit. Dar poemul nu se rezumă la acest lucru pur și simplu. Structura lui este alegorică și elementele simpliste
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
în sens larg, desigur îl joacă în procesul de cunoaștere a complexelor dimensiuni ale socialului. Trebuie subliniat, pe de altă parte, că nu toate ideile stereotipe de natură ideologică dețin, automat, o valabilitate socială. Privite dintr-un unghi, ele sunt veridice în măsura în care reflectă natura și tipul relațiilor dintre membrii unui grup social plasat, într-un anumit context istoric, în cadrul unui anumit tip de societate. Privite dintr-un alt unghi, această validitate de la nivelul grupului social ai cărui membri le împărtășesc nu
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Stimulente acordate investitorilor Reglementarea dreptului de proprietate Politica de repatriere a proprietății/capitalului Regimul fiscal și vamal Reieșind din scopul urmărit, tehnicile de promovare aplicate În atragerea investițiilor se clasifică În trei grupe: I. Tehnici ce presupun formarea unei imagini veridice despre țară (publicitate În ziare și reviste cu profil economic și industrial, organizarea seminarelor de profil, delegații, participarea la tîrguri și expoziții, distribuirea materialelor documentare ). II. Tehnici ce presupun generarea investițiilor (expedierea de publicații la potențialii investitori, contactarea directă a
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
adresații concreți și a canalelor de distribuire a informației, formelor ei optime, purtătorilor, volumelor, regimurilor de timp ale prezentării ei. În cazul În care informația este direcționată spre exteriorul țării accentul promoțional trebuie axat pe conturarea și furnizarea unei informații veridice. . În cazul Republicii Moldova obiectivul guvernului ține de majorarea volumului de investiții și una din posibilitățile de realizare a scopului este aplicarea tehnicilor direcționate. Tehnica direcționată se axează pe anumite subiecte: arie geografică, sector economic, ramura industrială, tipul investitorului. Este important
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
industria semiconductoarelor) și devine impracticabil ca o singură Întreprindere să dețină controlul asupra cercetărilor tehnico-științifice la toate etapele și aplicabilitate. Produsul inovațional devine separat pe verticală pentru mai multe companii. Creșterea aspectului multidisciplinar și multitehnologic al inovațiilor - această particularitate este veridică pentru procesele industriale unde se intersectează mai multe tehnologii care conduc spre necesitatea de a găsi surse externe pentru cercetări și inovații; Necesitatea aplicării rapide a inovațiilor - În cîteva ramuri tehnologice ce se dezvoltă rapid succesul competitivității depinde de abilitatea
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
sensul originar cu cel din folosirea curentă. Medicina este știință pentru că are domeniul la care trimite chiar sensul conținut în termen: sănătatea oamenilor; are legi specifice, adică specializări care polarizează, sistematizând ansambluri de cunoștințe adevărate, ilustrând raporturi universale și totdeauna veridice între cauze și efecte, pe lângă legile generale, ca cele ale reversibilității, reacției, compensației, echilibrului, inerției, transformării, formulând ipostaze generatoare de studiu aprofundat, experimente, confruntări pentru a le confirma sau infirma. Dar existența domeniului și a legilor nu este suficientă în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
suplimentar, cu o biografie de valoare privind imaginea magistrului său Antonio Maria Valsalva, cu o carte despre monumentele regiunii sale natale, Forli și cu pasiunea sa secundară pentru antichitate și arheologie. Morgagni ajunge prin analiză critică și experimentare, la concluzii veridice. El dovedește că orice alterare anatomică se însoțește de una funcțională care dă simptomele bolii. îndepărtarea cauzelor bolii exprimă grija clinicianului care asistă un bolnav. Boala celui decedat e urmărită în profunzime prin autopsiere. Morgagni compară autopsiile sale cu cele
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
tragedie, Eschil, Sofocle și Euripide, primul autor de comedie, Aristofan, nu ne-au lăsat nimic din reflecțiile lor, fie pentru că acești demiurgi nu și-au pus întrebări asupra artei cărora, muți de uimire, îi dădeau naștere (ceea ce pare cel mai veridic), fie pentru că scrierile lor nu ne-au parvenit, așa cum s-a întâmplat cu majoritatea pieselor lor. Platon, în Republica, Aristotel, în Poetica, sunt primii teoreticieni. Unul abordează teatrul ca metafizician și moralist, celălalt se întreabă, ca poetician, asupra modurilor de
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
să scape așa de un amant pe care l-ar folosi pentru intriga unei comedii. Numai Verosimilul poate deci construi, susține și termina în mod rațional un poem dramatic." (Cartea II, cap. 2) Pentru Corneille, în schimb, dacă acțiunea este veridică, nu este cazul să ne facem griji pentru verosimilul ei. Acest mare cititor al lui Plutarh împrumută majoritatea subiectelor sale din istoria romană care îi oferă un rezervor inepuizabil de evenimente eroice autentice. Numai când acțiunea este rodul invenției autorului
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
un mod plăcut pe scenă defectele tuturor. Când zugrăviți eroi, faceți ceea ce vreți. Sunt portrete după voie, în care nu se caută asemănarea; și nu aveți decât să urmați caracteristicile unei imaginații care-și ia avânt, și care adesea abandonează veridicul pentru a înhăța miraculosul. Însă când îi zugrăvești pe oameni, trebuie să-i zugrăvești după natură. Se vrea ca aceste portrete să semene; și nu ai făcut nimic, dacă nu faci să fie recunoscuți acolo oamenii din secolul tău. Într-
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
noastră, un om grotesc și prost îmbrăcat și să scoți din el o poezie sublimă, să-l faci din el, de exemplu, pe moș Goriot, tatăl care-și dă și sufletul pentru fiicele sale, o figură atât de enormă de veridic și de dragoste, încât nicio literatură nu poate oferi ceva asemănător." Zola subliniază dificultățile multiple de care se lovește scriitorul când vrea să zugrăvească un personaj real, în carne și oase, mai curând decât un erou stilizat. Nimic mai ușor
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
să-și regăsească dimensiunea metafizică, printr-o modalitate nouă: investigarea lumii necunoscute a inconștientului. "Teatrul nu va putea să redevină el însuși, scrie el în Teatrul cruzimii, adică să constituie un mijloc de iluzionare adevărată, decât furnizându-i spectatorului precipitări veridice de vise, în care gustul său pentru crimă, obsesiile sale erotice, violența sa, himerele sale, sensul utopic despre viață și lucruri, chiar și canibalismul lui, să se reverse, pe un plan nu presupus și iluzoriu, ci interior." Artaud s-a
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
detalii, putem descoperi în noi un altul bunicul, mama. O fotografie, amintirea unor riduri, ecoul îndepărtat al nuanței unei voci permit reconstruirea unei corporalități. Mai întâi, corporalitatea cuiva cunoscut, iar apoi din ce în ce mai departe, corporalitatea unui necunoscut, a strămoșului. Este ea veridică sau nu? Poate că nu este cum a fost, ci cum ar fi putut fi. Putem ajunge foarte departe în urmă, ca și cum s-ar trezi memoria. Este un fenomen de reminiscență, ca și cum ne-am aminti de Performer-ul ritualului primar
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
li se dăduse duminică liberă, așa că polițiștii de teren le țineau locul la munca plictisitoare de birou. Notau ponturi pe care le treceau mai apoi pe fâșii de hârtie, menționând numele celor care au oferit pontul și direcționându-le pe cele veridice spre cele mai apropiate divizii de detectivi, pentru verificare. Ne ocupam de treaba asta de o oră încheiată. Acuzația lui Kay cum că aș fi „papă-lapte“ plutea în aer. M-am uitat la Lee și am observat că avea privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Am pus mâna pe receptor și am auzit o voce joasă, bărbătească în mijlocul unei fraze: — ...de pe lângă Divizia de Cercetări Penale de la Fort Dix. Știu că ați avut de-a face cu o grămadă de mărturisiri, dar asta mi se pare veridică. — Continuați, domnule maior, spuse Russ. — Numele soldatului este Joseph Dulange. E în Poliția Militară și face parte din efectivul de la comandamentul din Fort Dix. I-a mărturisit totul comandantului său după o beție. Amicii lui spun că are la el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
chiar așa, Lon, spuse Rhyme încet. Motivul a fost altul. La auzul acestor cuvinte, sau poate din pricina tonului criptic pe care le rostise Rhyme, ucigașul se întoarse către el, iar criminalistul observă doza de precauție din ochii săi - o precauție veridică, dacă nu chiar teamă - pentru prima dată în seara aceea. „Te-am prins”, gândi Rhyme. Spuse: - Vedeți, a existat și o patra păcăleală. - Patru? întrebă uimit Sellitto - Exact... El nu e Erick Weir, anunță Rhyme pe un ton despre care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
cartea scrisă de extrem de subtilul și elegantul André Gide pentru a explica geneza și procesul unui roman al său. Genul ar trebui să se propage. Orice romancier, cu ocazia unui roman de-al său, ar putea scrie altă carte - roman veridic, autentic - spre a-și face cunoscut mecanismul ficțiunii. Când eram copil - presupun că și azi lucrurile se petrec la fel - mă interesau mult ceasornicele; tatăl meu sau câte unul din unchii mei obișnuiau să mi-l arate pe-al lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
cu ghicitoarea În colori care țipă, care știe s-o puie parohu dân Turdera, da, vezi tu, zbanghiule, se ezistă estreme dă trec dă marou-Închis și am hotârât să merg la cotețu dă dulău. Am plecat marcând timpu, ți-s veridic. Au trecut niște zile și nu știam canci dă don Wenceslao. Apoi, bomba coaptă a mers din gură-n gură și mandezu am fost ultimu dă s-a Înformat. Într-o după-amiază, calfa lu frizeru mi-a arătat pă don
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
am aflat că io nu mai gândeam În timp. Pă bune, conașule Larramendi, când s-a-mplinit ăi doi coți dă pedeapsă, mi-a părut că s-au dus dântr-un foc. I-adevărat că Domnu Îmi dase viziuni căcălău, toate miștoace pă veridic. Când don Wenceslao Îmi parola, să Îndulcea la moacă. Dă la bun Început io am suspicionat că fericirea Îi venea dân amintirile dă suvenir, da p-ormă m-am priceput că ceva se Întâmpla În cârca mea. M-am Întors
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]