3,592 matches
-
Acasa > Poezie > Credinta > PSALMUL 8 Autor: Marin Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2019 din 11 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Doamne, cât de mare ești Toate le chivernisești. Iată că de-acum Cuvântul E vestit pe tot pământul Slava-i mai presus de cer Peste tot ce-i efemer. Și-i vestită-n vers și cântec De prunci gângurind în pântec. Când privesc pe cer la stele Văd lucrarea Ta în ele. Pe dușmanii-Ți
PSALMUL 8 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350458_a_351787]
-
nr. 2019 din 11 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Doamne, cât de mare ești Toate le chivernisești. Iată că de-acum Cuvântul E vestit pe tot pământul Slava-i mai presus de cer Peste tot ce-i efemer. Și-i vestită-n vers și cântec De prunci gângurind în pântec. Când privesc pe cer la stele Văd lucrarea Ta în ele. Pe dușmanii-Ți răi și cruzi N-ai ureche Să-i auzi. Dar ce-i omul, Tată Sfinte Să iei
PSALMUL 8 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350458_a_351787]
-
ai facut și ce folos? Si cu sfânta Ta lumină L-ai sculat pe el din tină. Din mătasea cărnii lui I-ai făcut la om alt pui L-ai pus pe pământ să crească Și să se învrednicească Să vestească slova sfântă Și la cei ce nu cuvântă Să fie stăpân și rege Pe pământul care trece. L-ai făcut mai jos ca Tine Să se-ntoarcă în lumine Iată că de-acum Cuvântul E știut pe-ntreg pământul. Dar
PSALMUL 8 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350458_a_351787]
-
cap. 25) O descoperire interesantă este versetul 17: „Templul pe care mâinile Tale l-au întemeiat”. Încă nu exista templul lui Solomon, încă nu exista cortul ridicat de Moise, dar ei știau de Templul din cer, adevăratul Templu. Avem de vestit o „Evanghelie veșnică” Apoc.14 :6. Secolul XXI nu ar trebui să știe mai puțin decât eroii exodului egiptean. Vă invit să facem următoarea analogie: rob în Egipt = rob în lume, Marea Roșie = experiență cu Domnul, predare în mâna Lui. După ce
CURATIT, ALBIT, LAMURIT de RODICA STOICA în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348994_a_350323]
-
au trecut peste apa Siretului. „Drumul, negru de căzăcime rusească” Așa cum se consemnează într-una din gazetele vremii, “vineri, în ziua anului nou a bisericii apusene, pe la 12 oare din amiazăzi, străbătu ca un fulger prin populațiunea îngrozită a Sucevei vestea că drumul ce vine dela Ițcani este negru de căzăcime rusească”. Populația orașului era cuprinsă de spaimă, „spaimă care sporise și însutise numărul” invadatorilor. Nu erau - scrie în aceeași gazetă din primăvara anului 1915 - decât 22 de cazaci călări, cari
CAZACII, LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349108_a_350437]
-
vorbim că unii, dintre cei care nu puseseră botul la afacere, băgau niște strâmbe de toată frumusețea vorbind despre efectele nocive ale vaccinului. Unele mortale pe timp scurt și deosebit de grave pe timp mediu și lung. Dar cum poporul este vestit pentru vigilența și înțelepciunea sa, își băga picioarele în tratament susținând sus și tare experiența sa milenară. Adică aia bazată pe usturoi, rachiu, lebăr, tobă, cârnați, și nădușeală la așternut cu nevasta, cu mândra, ibovnica, vecina, cuscra, fina, nașa, soacra
ERADICAREA GRIPEI PORCINE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349144_a_350473]
-
întrucât explică pe înțelesul tuturor cum funcți- onează foraibărul, obertainul și oberlihtul, plus holșuruburile. Oricum, fericiți și bine dispuși pe când începuse să se însereze au ajuns cu bine la casa părintească de la Fâlfani, unde au fost întâmpinați cu acea ospitalitate, vestită de acum, a oltenilor de la sat. Mama Timonei se opri din smuls părul abia după ce acesta îi explică despre ce este vorba și că, dacă se descurcă bine, nemții le lasă lor mașina, iar ei o vând pe a lor
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
coase, pari din gard, cuțite, în fine, fiecare cu ce găsise la îndemână pentru a ura drum bun celor doi. Se constata cu acest prilej nu numai politețea și cumsecădenia sătenilor, ci și faptul că în numai o săptămână satul, vestit pentru bogățiile lui, era acum în colaps economic datorită scăderii catastrofele a șeptelului și a rezervelor de băutură din beciurile comunei. Se mirau și bieții oameni cît pot consuma numai doi oameni, e drept că din vest, dar totuși... parcă
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
să-l ocrotesc, Trecând prin glas de frunze care mor. M-ascund în norii calzi să mă topesc Și-n picături de ploaie-ncetișor, Eu mă transform și-apoi mă desfășor Să dau sărut naturii ce-o iubesc. M-așteaptă flori vestind un anotimp În care vieți renasc sub soare cald, În vesel tril și zbor de ciocârlii, Ce-i fac geloși pe zeii din Olimp. Iar eu tresar, mă bucur, cânt, mă scald, Iubirii glas să dau și lumii bucurii. Referință
PERSONIFICARE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348553_a_349882]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > ȚI-AM SPUS? Autor: Mihai Manolescu Publicat în: Ediția nr. 1641 din 29 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Ți-am spus că timpul se oprește Atunci când îmi apari în prag, Iar vântul, adiind, șoptește C-ai fost vestită de un mag? Ți-am spus că luna se ridică În vârf de cer, când te zărește, Să-ți scalde-n raze umbra mică Ce pretutindeni te-nsoțește? Ți-am spus că-n cioc privighetoarea, Mi-aduce zilnic trilul său, Și
ŢI-AM SPUS? de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348566_a_349895]
-
scăpărătoare izbind o platoșă de moft,în aparență, expunere de formă vădind indiferență, ca artă a iubirii atât de înșelătoare Cununi de jar sunt puse pe o inimă-mpietrită, în văi demult secate se strânge acum lumină. Furtuni se limpezesc vestind o clipă plină. Un EU se reaprinde-n ființa adormită Se-nfruntă minți cu teamă în visuri ne-mplinite dorind o pace fermă în poftele hirsute și sunt atâtea drumuri ce n-au mai fost bătute. Cu timp și patimi arse
ÎNFRUNTARE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348603_a_349932]
-
A venit și vremea lui. Toți tremurau de frică , până și tac-su, un țigan frumos, lăutar de faimă și îndrăgit tare de cucoanele din oraș. Cum le zicea el, din gură, de inimă albastră, nu-l întrecea nimeni. Era vestit, de la Ploiești și până la Halele Obor, toți auzise de Lică, guristul din Bora. Nu era o petrecere mai de soi să nu fie invitat. Asta până să intre Amza la Securitate. Acum stă la mila lui fi-su. Fie ziua
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
au avut grijă mai mult vecinii, asta până când a intrat sub protecția ovreiului. După moartea ovreiului, Amza trăia din furtișaguri, până l-au prins țăranii din Ciulnița la furat de găini și a intrat în Securitate. Acum era domn mare. Vestit pentru cruzime și pentru ura viscerală ce o purta țăranilor. Dacă era după el, i-ar fi împușcat pe toți, dar avea și el frică de ceva pe lumea asta, îi era frică de partid. - Vezi, măi copchile, în ce
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
domnia lui Ottoman Sultan Suleiman Magnificul (1520-1566) au hotărât să închidă accesul pe această poartă și au înălțat un zid. La intrarea în Ierusalim Isus a fost întâmpinat cu ramuri de palmier și măslin. La Daci, frunzele/florile de salcie vesteau Reînvierea naturii. Ramurile înmugurite ale acestui copac sunt folosite și azi , la noi, la daco/români în procesiunea din Duminică Floriilor, în Biserică noastră Dacica. Frunzele de palmier, au înlocuit cele de salcie, dar nu și la noi, în Biserică
DUMINICA FLORIILOR de NAPOLEON SĂVESCU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348684_a_350013]
-
pregătit terenul pentru proiectul de evanghelizare din ziua următoare de la Casa de Cultură din Medgidia. Că și la Năvodari, Dumnezu ne-a surprins prin faptul că aproape toate locurile au fost ocupate. A fost mult mai greu pentru mine sa vestesc Evanghelia aici. Spre deosebire de Năvodari, unde, la Casa de Cultură am avut voie să menționez Numele Lui Isus, aici din pricina musulmancelor nu mi s-a permis acest lucru. Mi s-a explicat că ar fi un afront adus lor și că
IMPREUNA LUCRATORI CU IMPARATUL IMPARATILOR – FAMILIA SEMAN LIGIA SI TIBI de LIGIA ŞI TIBERIU SEMAN în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348635_a_349964]
-
se hrăneau cu speranța evadării și nu adormeau îmbrățișați de acest vis? Pentru Andrei și Florica, visul împlinit era chiar mai frumos decât realitatea. În dimineața în care, treziți de razele unui soare darnic ce trimitea săgeți aurite în fereastră, vestind ziua nouă, cei doi se minunau de nebănuitele minunății ale visului realizat ... În urmă doar cu o zi părăsiseră o lume înghețată, covârșită de o iarnă grea. În acea primă dimineață în Israel, când au deschis temători fereastra, o briză
LA CAESAREA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348638_a_349967]
-
-se în îmbrățișările fericirii momentului, în sărutări, în mângâieri reciproce și în dorința unui somn recuperator, după atâtea emoții. Și-ar fi îndeplinit dorința dacă n-ar fi izbucnit zbârnăitul ceasului deșteptător, așezat pe jos, înadins aproape de pat. Ceasul le vestea că e ora sculării, că e târziu. S-au repezit la baie și înghesuiți sub același duș, au lăsat apa caldă să curgă peste ei, abandonați în răsfăț. Apă caldă, minune de mult uitată! De atâta fericire, și-au apropiat
LA CAESAREA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348638_a_349967]
-
brațe, își îmbrățișă genunchii legănându-și corpul ca-n anii copilăriei. Apoi, peste genunchii îmbrățișați își aplecă capul obosit. „Și totuși nu există religie mai mare ca adevărul”, rosti Florica, de parcă discuta cu Andrei. Celularul suna în poșetă... Șoșana o vestea că o așteaptă afară, la ieșire, și-o roagă să vină să le ia. ---------------------------------------------------------------------------------- * Din volumul „Femei și destine”, Editura Ofakim, Tel-Aviv, 2015 Referință Bibliografică: Getta BERGHOFF - LA CAESAREA / Getta Berghoff : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1557, Anul V
LA CAESAREA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348638_a_349967]
-
spirituale, dar nu ne-am pierdut încrederea! Domnul ne-a întărit și și-a arătat slavă peste puterea imaginației noastre! La Casa de Cultură - în timpul conferinței - la început simțeam că un zid între noi și femeile cărora doream să le vestim Evanghelia. Dar ne-am rugat și iar ne-am rugat, am proclamat puterea Lui Hristos care a biruit puterile întunericului și dintr-o dată - prin Duhul, am văzut acel zid de împotrivire prăbușindu-se. Se vedea în ochii femeilor setea sufletului
IMPREUNA LUCRATORI CU DUMNEZEU de LIGIA ŞI TIBERIU SEMAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348655_a_349984]
-
o ambulanță cu girofarul și sirena pornite răscoliră întregul cartier. Fu dusă la maternitate și intră sub directa supraveghere a medicilor și asistentelor. Era o seară de vară liniștită. La apus orizontul se înroși în ultimele raze ale soarelui ceea ce vestea pentru a doua zi o vreme frumoasă. Încet amurgul cuprinse întinderile și pe la ferestre luceau lumini artificiale. Pe bolta cerească strălucea luceafărul, apoi rând pe rând steluțele își aprinseră felinarele. Pe străzile Bucureștiului era forfotă. Umbrele nopții cădeau lent peste
XXIII. GEMENII DIN BUCUREŞTI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348681_a_350010]
-
ocupa de micul său ogor de lângă casă. Celălalt, deși își ajuta fratele mai mare în toate treburile gospodăriei, avea totuși în sufletul lui un mare dor. Vroia nespus de mult, cum nu-și poate închipui cineva, să ajungă un pictor vestit în tot ținutul, nu numai în satul lor. Așa că, acest tânăr sărac de la țară era mai mult cu gândurile la tablouri, la pânze, la vopsele dintre cele bune și la alte cele necesare îndeletnicirii de pictor. Fratele cel mare îl
BALADA LUI NERUN (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349833_a_351162]
-
a arătat un spirit de intansigenta exagerată. Aceleași manifestări aspre le dezvăluie față de necreștini, iudei, sau novatieni. Față de iudei a mers până la a le distruge sinagogile și a-i alunga din cetate, confiscandu-le averile. Uciderea Hypatiei, fiica filosoful Theon, vestită conducătoare și profesoara a școlii de filosofic păgâna (Mouseion) din Alexandria, a fost o acțiune de care cercurile intime ale lui Chiril, daca nu cumva și el personal, dată fiind cerbicia lui, nu au fost străine. Chiril rămâne în istoria
PATRIARHII ALEXANDRIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349987_a_351316]
-
R), Sară bună, bună sară! După ce fiecare preucă termină de colindat jumătatea ei de sat (în Greblești acestea se numesc În Sat și Câmpuri), spre dimineață, băieții din ambele preuci se adună în fața bisericii și așteaptă să bată clopotele care vestesc Crăciunul și cheamă lumea la slujbă. De obicei, clopotele încep să bată în jurul orei 5 dimineața. În acel moment, băieții încep să cânte ,,Ziorile” (,,Zâor’le”) - cântecul de dimineață și pornesc spre un capăt și celălalt al satului cântând în timp ce
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > MISTERE DACICE Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 551 din 04 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Mistere dacice În munții falnici, vestiți în lumea toată Grote și izvoare țâșnitoare din maluri Peșteră cu intrarea ascunsă, ciudată Serpuită de apa coborâtoare în valuri Nestrămutat așteaptă !. Altar din piatră modelată Și multe ierburi, vie ofrandă Celui fără de margini, fără de hotar doar chip legendar Duh
MISTERE DACICE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344468_a_345797]
-
41-42; 17,3) și complet absentă în Marcu. În mod similar, cuvântul „frate” se referă adesea la ucenicii și apostolii lui Iisus, ca în textul de la Matei 28,10: „Atunci Iisus le-a zis: «Nu vă temeți. Duceți-vă și vestiți fraților Mei, ca să meargă în Galileea, și acolo Mă vor vedea»” (a se vedea și Ioan 21,17; Luca 22,32). De asemenea, este cert faptul că primii creștini se numeau între ei „frați” și „surori” (cf. Fapte 1,15
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344365_a_345694]