1,489 matches
-
pentru acest moment. Par să existe mai multe modalități de „a fi gata” să întîmpini nu numai moartea ta, dar și a altuia, „străin” ori a ființei apropiate. Toate cu înțeles privind stăpînirea de sine. Așa ajungem la ideea de vestire, de prezență atotstăpînitoare, de apropiere, precum și de însoțire. Strigă moartea la fereastră este titlul unui poem al morții din seria cîntecelor funerare prevestitoare. Vitoria a deslușit întîlnirea cu moartea lui Lipan în semne multe și repetate; iar cine apucă să
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
a „i se fi întîmplat ceva neplăcut” și între „s-o întoarce el singur acasă”. Ultima sintagmă, cu aluzie la crailîcurile lui Nechifor, o făcea să scapere scîntei, să se schimbe în corboaică neagră. În fond, chiar simpla aluzie presupunea vestirea unei morți. Sau, în altă parte: „- Vra să zică ți-i soț? -Da, mi-i soț. -Ș-acuma umbli după dînsul? -Ce să fac? Dacă nu umblă el după mine, umblu eu după dînsul. -Caută-l bine unde va fi făcut un
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
fără adresă precisă: la „viață” ori la „moarte”. Firește, simbolul „facla întoarsă” (onirismul scoate la iveală și altele), cînd se arată (și cui i se arată) avertizează asupra sensului special al existenței, fără accente dramatice. I s-a arătat, ca „vestire”, și Păstorului. Eroul l-a descifrat cu luciditate, ca orice ins cultivat prin tradiție, înțelegîndu-i semnificația mai înaltă. Viziunea perspectivistică, momentul feeric al trecerii (mutația ontologică nuntă-moarte) și imaginea estetizată a morții exclud imaginarul terifiant și teama. Iluzia integrării în
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
atmosfera din jur. Case de acestea se construiau multe în Țicău la vremea aceea, și multe din ele au dispărut acum. Mă întrebați ce căutam eu prin Țicău. Păi, le știu toate acestea pentru că eram muzeograf la bojdeucă. Mănăstirea „Buna Vestire” care era puțin mai în deal (astăzi e doar biserică) - și se spune că și Titu Maiorescu ar fi avut aici adormit “un odor” - cum scrie Creangă într-o scrisoare către mentorul său la București, avea în stăpânire pe veci
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
un odor” - cum scrie Creangă într-o scrisoare către mentorul său la București, avea în stăpânire pe veci toată întinderea pământurilor Țicăului de Sus, Șorogari și Ciric și până la Sărărie și Cucu. Și această epitropie (administrație) a sfintei biserici “Buna Vestire”, fiind atotstăpânitoare, dădea pământ de casă și ocol pentru vite și păsări, cu bezmăn (impozit) tuturor acelora care erau fețe bisericești: preoți de mir, diaconi, dascăli, clopotari, călugări care doreau să se mirenească etc. Astfel că și părintele Panuș căpătă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
că nihilismul, în forma strigătului vestitor al lui Nietzsche despre moartea lui Dumnezeu, așadar ca încredințare istorică despre vacuitatea locului din care Dumnezeu lipsește, nu poate fi socotit drept produs al vreunei opțiuni sau atitudini anticreștine. El nu contestă “buna vestire” a evangheliei, întrucăt nici nu o cunoaște ca realizare concret - istorică. Dimpotrivă, trebuie să vedem în strigătul vestitor al lui Nietzsche o confirmare a alterării creștinismului în Occident, prin devierea și îndepărtarea bisericilor occidentale de creștinismul Noului Testament și al
Nietzsche, profetul unei disperări care întȃrzie. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Marius Robu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2290]
-
că lucrurile și chiar oamenii se stricară pe drum și nu este chiar totul sfințit. Dormi, Marico? — Ce spuneai? În zori, când începu vânzoleala argaților prin bătătură, jupâneasa Stanca, îmbrăcată ca de sărbătoare, cu haine cernite, că era ajunul Bunei Vestiri, ieși grăbită din casă, cu Tudora ca o umbră după ea. Un argat trase zăvoarele grele ale porții și o privi întrebător. — Să spui că plecai să mă spovedesc pân’ să intre popa în liturghie. Luară un drum ocolit și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Șerban îți va spori numele bun. Acum dacă mai sunt treburi pentru dregătorii măriei tale și sfatul nu s-a sfârșit, slobozește-mă să vă părăsesc, să poruncesc toate cele pentru mâine și să pun un popă de la biserica Bunei Vestiri să-i citească stâlpii. Mitropolitul se ridică în picioare și se îndreptă spre ușă. Se întoarse spre cei adunați, îi binecuvântă și ieși. Avea în gură un gust amar. Călugărul diacon care-l aștepta alături de dorobanțul de pază se uită
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
șovăielnic în mers. În speranța că nu se va observa deprimarea pe care o resimțea, grăbi pasul în așa măsură încât firavul diacon alerga ca un cățel în urma lui. A doua zi, 29 octombrie, în fața bisericii domnești cu hramul Bunei Vestiri, dis-de-dimineață, când încă nu se luminase de ziuă, începură să se adune călugării de la toate mânăstirile din București. Veniseră și stareții și arhimandriții de la mânăstirile din jur, de la Mărcuța, Plumbuita, Comana, Mărgineni și Snagov. O mulțime de bărbați îmbrăcați toți
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
oprit la București ca să-i dea vodă salahori pentru curățirea Prutului”, așa gândeau boierii și negustorii din oraș văzându-și de treburile lor, pentru că venea Paștele și erau multe de pregătit. A doua zi, miercuri 25 martie, praznicul Sfintei Bunei Vestiri, se ținea divan mare la curte. Când trimisul sultanului intră în divan, domnul și marii boieri se ridicară în picioare pentru a-l întâmpina cum se cuvine. Constantin Vodă îi ieși în cale și, zâmbind calm, îi adresă în turcește
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a manifestat o apropiere mai clară față de credincios, îmblânzind formele oarecum "dure" ale Romanicului. Deservind acest ideal, reprezentarea artistică a figurii umane a căutat exprimarea reală a sentimentelor de credință, întărind ideea unei comunini divino-umane, așa cum o demonstrează scena Bunei Vestiri și reprezentarea Fecioarei cu Pruncul, cunoscută sub numele La Vierge dorée, de la catedrala din Amiens (sec. XIII), sau Vizita Fecioarei Maria la Sfânta Elisabeta, de la Catedrala din Reims (sec XIII). Cât privește pictura secolului al XIII-lea, poate fi remarcat
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
n-am mai cunoscut drumul pe care am mers... ― Și eu am purtat crucea ta, Apostole, și Dumnezeu, când am fost mai disperat, mi-a trimis credința cea tare ca stânca și m-a mîntuit! rosti preotul limpede ca o vestire, trecând alături de el. Numai credința neclintită mântuiește pe om aici și dincolo deopotrivă! Credința e puntea vie peste prăpăstiile dintre sufletul zbuciumat și lumea plină de enigme și mai cu seamă între om și Dumnezeu!... Numai în credința neclintită vei
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
În cel dintîi an al lui Cir, împăratul Perșilor, ca să se împlinească cuvîntul Domnului rostit prin gura lui Ieremia, Domnul a trezit duhul lui Cir, împăratul Perșilor, care a pus să se facă prin viu grai și prin scris această vestire în toată împărăția lui: 23. "Așa vorbește Cir, împăratul Perșilor: "Domnul, Dumnezeul cerurilor, mi-a dat toate împărățiile pămîntului, și mi-a poruncit să-I zidesc o casă la Ierusalim în Iuda. Cine dintre voi este din poporul Lui? Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
și culturală, încît, în acest mediu ultrafierbinte, orice tendință ideologică se disipează de la sine. O "veselă apocalipsă", dacă îmi permite Broch (și mă tem că nu, pentru că eu aș înclina să folosesc al doilea termen în sensul lui etimologic de "vestire", sau chiar în sensul ultrapozitiv în care îl folosește Frye), o renunțare la "mesaj", "semnificație", "finalitate". Apostolii postmodernismului, Lyotard, Graff, Hassan, Scarpetta își suprapun conceptele mai rar decât s-ar crede, și totuși, împreună, ei definesc o stare de spirit
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
vizita în zonă. Dintre acestea putem enumera Colegiul Național "Gheorghe Roșca Codreanu", Muzeul "Vasile Pârvan", Cetatea de pământ din 1476, Teatrul "V.I. Popa", Planetariul, Grădina Zoologică, Biserica "Sfântul Gheorghe", Biserica "Sfinții Voievozi", Biserica "Sfântul Dumitru", Biserica "Sfântul Spiridon și Buna Vestire" sau Biserica "Vovidenia și Sfânta Paraschiva". Deși nu este o destinație turistică prea frecventată, numărul mare de obiective din Bârlad au făcut ca în ultimii ani să se dezvolte o rețea de unități de cazare de tipul vilelor și pensiunilor
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
evreiești. -a susținut teoria elitelor; -a susținut alianța României cu Germania și Italia considerând că șeful ei, Corneliu Zelea Codreanu va face din România “o țară mândră ca soarele de pe cer”; -a avut ca organe de presă ziarele: o “Buna Vestire”; o “Cuvântul”; o “Axa”; o “Sfarmă-Piatră”. -a reușit să-și atragă numeroși adepți prin: o organizarea de procesiuni religioase; o repararea sau construirea unor biserici sau troițe; o organizarea taberelor de muncă; o organizarea unor cantine și magazine muncitorești. -a
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Ibidem, Prefața, p. 11, nota 31. footnote>. Firește, dat fiind că Sfântul Evanghelist Ioan întrebuințează termenul logos într-un scop bine determinat, nici un teolog obiectivnu va putea să afirme că prin aceasta s-ar fi atins cât de puțin puritatea vestirii evanghelice, lăsând să se strecoare vreo influență elină.Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan nu face decât să pună în slujba propovăduirii această importantă numire, păstrând cu sfințenie în-treagă și fără nici o știrbire originalitatea Revelației.Abia mai târziu, prin erezii, s-
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
spre această „cunoaștere” prin Învierea Sa, Mântuitorul spusese ucenicilor în cuvântarea de după Cină: „Acestea vi le-am spus înpilde, dar vine ceasul când nu vă voi mai vorbi în pilde, ci pe fațăvă voi vesti despre Tatăl” (Ioan 16, 25). „Vestirea despre Tatăl” estevederea Feții negrăite (apofatice) a lui Dumnezeu și auzirea acestei„vestiri”: „Atunci nu Mă veți mai întreba nimic” (Ioan 16, 23). În vierea este arătarea slavei Sale veșnice pe care oamenii n-au maiputut-o vedea după păcatul strămoșesc
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Acestea vi le-am spus înpilde, dar vine ceasul când nu vă voi mai vorbi în pilde, ci pe fațăvă voi vesti despre Tatăl” (Ioan 16, 25). „Vestirea despre Tatăl” estevederea Feții negrăite (apofatice) a lui Dumnezeu și auzirea acestei„vestiri”: „Atunci nu Mă veți mai întreba nimic” (Ioan 16, 23). În vierea este arătarea slavei Sale veșnice pe care oamenii n-au maiputut-o vedea după păcatul strămoșesc. Înfricoșarea de „Atotputernicia” lui Dumnezeu îi făcea să nu mai poată gusta slavanegrăită
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
postum de Mitzura Arghezi în revista Manuscriptum (nr. 2/1980, pp. 22-36), credem că este redactată înainte de 1936, întrucât un personaj precum D-na Stroe, soție fatală pentru patru tineri bărbați, este preluat aproape ad litteram în romanul Cimitirul Buna Vestire. În primul act al proiectului dramatic, o prietenă a acestei "văduve negre", d-ra Gaby, încearcă să-l seducă pe Dodi, intelectual cu alte planuri decât căsătoria sau îngroparea într-o slujbă derizorie, nu prin calități de gospodină, ci prin cunoștințele
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de "somități" pentru care diagnosticul unui bolnav este stabilit pe principiul: "dacă nu e bășica e ficatul, dacă nu e ficatul e plămânul, și dacă nu e plămânul să știi că e ulcer."68 Câteva pagini din romanul Cimitirul Buna Vestire satirizează același tip uman: doctorul inoculat în toate "comițiile" și ministerele, bun asociat al dricarului, căruia îi furnizează clienți după ce, de pe urma bolilor prost diagnosticate și prost tratate, își asigură luxul "meritat". Un astfel de urmaș al lui Hipocrate exclamă cinic
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
își adună gândurile și puterile, pentru început de viață și de destin românesc. (Sunet de clopot undeva, la o biserică din oraș). Ascultă, Vizanti! Bisericuțele de lemn și de piatră trimit de la o zare la alta, un cuvânt de bună vestire. Mâine e sărbătoare: Schimbarea la față. Adevărata schimbare la față a țării. Țara de mâine, Vizanti.101 În evident contrast cu viziunea caragialiană care promova invariabil mult mai verosimila imagine a imuabilității mascaradei politice, acest final profetic pune din nou
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
revelat caragialește, în lipsa oricărui comentariu care să marcheze stupefacția sau revolta: agresarea micului Vintilă de către profesorul de matematici doar pentru că se dovedește un elev eminent (Ochii Maicii Domnului), numirea unui doctor în filologie drept intendent al unui cimitir (Cimitirul Buna Vestire), ca să nu mai vorbim de proiectele edililor, ale savanților și ale miniștrilor din Țara de Kuty. Iată, de pildă, planul de renovare al orașului, gândit de entuziastul primar kut: El dorea să strângă și să sorteze edificiile de același fel
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
stârnește nedumerirea doctorului Gauthier a cărui experiență l-a convins că "totul e cu putință în lumea asta, care nu-i o lume normală, cum o socotesc niște oameni vulgari"76. Și mai relevantă este depistarea în romanul Cimitirul Buna Vestire, în secțiunea finală aflată sub semnul realismului magic punctat de derapajul spre fantastic și absurd, a unei conversații à la Cântăreața cheală: "Ascultă, mi-ai spus tu cumva că l-ai văzut pe Dupont cântând din flaut la Palais-Royal?" "Care
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
deducții..." 77. Este adevărat că la Arghezi, straniul la limita absurdului ca expresie a depersonalizării prin uniformizare și multiplicare, din exemplul menționat din romanul Ochii Maicii Domnului sau incoerențele conversației ca mărci ale noncomunicării, din fragmentul reprodus din Cimitirul Buna Vestire, sunt asociate cu patologicul. Aceste exemple însă, posibil de relaționat cu situații și personaje caragialiene (cuplul amicilor siamezi Lache și Mache, caruselul verbal din Căldură mare), pot fi văzute și ca semnalări timpurii de stadii incipiente și încă benigne ale
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]