1,402 matches
-
din capitolul VII depinde de voința membrilor permanenți ai Consiliului de Securitate, acționând individual. Centralizarea aplicării legii, atinsă în mare măsură de capitolul VII, este, prin urmare, anulată în mare parte de articolul 27, paragraful 3. În final, dreptul de veto elimină de fapt condițiile prin care articolul 51 încearcă să subordoneze dreptul la apărare colectivă sistemului centralizat de aplicare din capitolul VII, întrucât este greu să iei în considerare un caz de acțiune militară colectivă a unui număr de națiuni
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în vreun fel, caz în care măsurile descentralizate de apărare vor predomina ca și cum Națiunile Unite nu ar exista, fie concede să primească aprobarea de la Consiliul de Securitate a măsurilor descentralizate luate. În oricare dintre cazuri, amenințarea sau realitatea dreptului de veto vor face imposibil pentru Consiliul de Securitate să ia măsuri centralizate de forță în mod independent în prezența unor măsuri descentralizate deja luate. Imaginea pe care o prezintă Carta ONU este, de aceea, diferită de dreptul internațional comun doar prin
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
împotriva Coreei de Sud în iunie 1950. Consiliul de Securitate a putut să aplice prevederile Cartei pentru securitatea colectivă împotriva Coreei de Nord doar pentru că Uniunea Sovietică a lipsit temporar din acel organism și, de aceea, nu putea să se opună prin veto rezoluțiilor relevante. Odată cu întoarcerea Uniunii Sovietice în Consiliul de Securitate, Adunării Generale s-a cerut în mod oficial să preia sarcina de a organiza acțiunea colectivă a Națiunilor Unite. Atribuțiile Adunării Generale privitoare la măsurile de securitate colectivă sunt limitate
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
încearcă să consolideze Adunarea Generală ca principală instituție pentru organizarea securității colective. Cele cinci principale trăsături ale sale sunt următoarele: 1. Adunarea Generală se poate întruni în douăzeci și patru de ore în cazul în care Consiliul de Securitate este împiedicat prin veto de la exercitarea responsabilității sale fundamentale față de pacea și securitatea internaționale. 2. În asemenea cazuri Adunarea Generală poate recomanda statelor membre măsuri colective, incluzând utilizarea forțelor armate. 3. Recomandarea ca fiecare stat membru să mențină în forțele sale armate naționale elemente
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
fiecărei națiuni participante la deliberări dreptul de a se decide dacă dorește să se oblige prin acea decizie. Ori de câte ori este cerut consimțământul tuturor națiunilor de a oferi valabilitate juridică unei decizii, fiecare națiune are dreptul de a se opune prin veto, votând împotrivă sau refuzând să-și dea consimțământul. Dreptul de veto, spre deosebire de regula strictă a unanimității, are efectul nu doar de a elibera națiunea care nu este de acord de orice obligație juridică rezultată din decizie, ci și de a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
dorește să se oblige prin acea decizie. Ori de câte ori este cerut consimțământul tuturor națiunilor de a oferi valabilitate juridică unei decizii, fiecare națiune are dreptul de a se opune prin veto, votând împotrivă sau refuzând să-și dea consimțământul. Dreptul de veto, spre deosebire de regula strictă a unanimității, are efectul nu doar de a elibera națiunea care nu este de acord de orice obligație juridică rezultată din decizie, ci și de a opri în întregime procesul de promulgare și aplicare a legii. În timp ce
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de orice obligație juridică rezultată din decizie, ci și de a opri în întregime procesul de promulgare și aplicare a legii. În timp ce regula unanimității este o consecință logică a suveranității, acest lucru nu poate fi spus și despre dreptul de veto. Regula unanimității afirmă: fără consimțământul meu, decizia voastră nu mă obligă. Vetoul afirmă: fără consimțământul meu nu există nici o decizie. Dreptul de veto, cu alte cuvinte, confruntă națiunile participante la deliberări cu alternativa fie de a fi de acord cu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în întregime procesul de promulgare și aplicare a legii. În timp ce regula unanimității este o consecință logică a suveranității, acest lucru nu poate fi spus și despre dreptul de veto. Regula unanimității afirmă: fără consimțământul meu, decizia voastră nu mă obligă. Vetoul afirmă: fără consimțământul meu nu există nici o decizie. Dreptul de veto, cu alte cuvinte, confruntă națiunile participante la deliberări cu alternativa fie de a fi de acord cu o decizie colectivă la care aderă toți, fie de a nu avea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
unanimității este o consecință logică a suveranității, acest lucru nu poate fi spus și despre dreptul de veto. Regula unanimității afirmă: fără consimțământul meu, decizia voastră nu mă obligă. Vetoul afirmă: fără consimțământul meu nu există nici o decizie. Dreptul de veto, cu alte cuvinte, confruntă națiunile participante la deliberări cu alternativa fie de a fi de acord cu o decizie colectivă la care aderă toți, fie de a nu avea nici o decizie. În ceea ce privește această funcție dublă, distructivă și creativă în același
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
confruntă națiunile participante la deliberări cu alternativa fie de a fi de acord cu o decizie colectivă la care aderă toți, fie de a nu avea nici o decizie. În ceea ce privește această funcție dublă, distructivă și creativă în același timp, dreptul de veto este mai mult decât o simplă manifestare a suveranității. Despre aceasta vom discuta ulterior mai pe larg1. Ce nu este suveranitateatc " Ce nu este suveranitatea" După ce am aflat ce este suveranitatea, schimbăm acum discuția despre ceea ce nu este, dar se
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
națiune poate lua asupra ei obligațiile juridice de a acorda altei națiuni autoritatea definitivă asupra activităților sale de promulgare și aplicare a legii. Națiunea A își pierde suveranitatea prin cedarea către națiunea B a dreptului de a se opune prin veto oricărei părți a legislației promulgate de către propriile autorități constituționale sau oricărui act de impunere a legii care trebuie înfăptuit de instituțiile sale executive. În acest caz, guvernul din A rămâne singura autoritate care promulgă și aplică legi și care funcționează
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
dă Chinei, Franței, Marii Britanii, Uniunii Sovietice și Statelor Unite o preponderență automată în deciziile Consiliului de Securitate asupra celor zece membri nepermanenți aleși periodic de Adunarea Generală. Această preponderență este considerabil intensificată de dreptul membrilor permanenți de a se opune prin veto deciziilor nonprocedurale ale Consiliului de Securitate conform articolului 27, paragraful 3. Evaluarea influenței pe care aceste abateri de la principiul reprezentării egale o au asupra suveranității națiunilor implicate trebuie să fie ghidată de criteriul localizării autorității supreme de promulgare și aplicare
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Chinei. Capacitatea Ligii Națiunilor de a preveni războiul a fost influențată de unitatea membrilor ei și mai ales de unitatea marilor puteri. Datorită principiului unanimității, orice membru al Ligii, în afară de părțile aflate în conflict, putea să-și exercite dreptul de veto împotriva unei decizii, votând împotriva unei rezoluții ce recomanda intervenția. Date fiind politicile, adesea antagonice, urmărite de membrii marcanți ai Ligii, doar simpla posibilitate a exercitării dreptului de veto ducea la împiedicarea oricărei inițiative de acțiune colectivă. Numai un principiu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în afară de părțile aflate în conflict, putea să-și exercite dreptul de veto împotriva unei decizii, votând împotriva unei rezoluții ce recomanda intervenția. Date fiind politicile, adesea antagonice, urmărite de membrii marcanți ai Ligii, doar simpla posibilitate a exercitării dreptului de veto ducea la împiedicarea oricărei inițiative de acțiune colectivă. Numai un principiu atotcuprinzător de justiție ar fi putut să permită o astfel de acțiune. Așa cum am văzut, astfel de principii abstracte de justiție existau sub forma apărării colective a statu-quoului împotriva
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
se manifestă prin intermediul a trei prevederi ale Cartei: imposibilitatea Adunării Generale de a lua decizii politice, necesitatea unanimității voturilor membrilor permanenți ai Consiliului de Securitate în cazul hotărârilor și posibilitatea părților implicate în conflicte de a-și exercita dreptul de veto împotriva oricărei măsuri potrivnice lor. Adunarea Ligii Națiunilor funcționa, după cum am văzut, ca un veritabil parlament internațional, care putea acționa în problemele politice singur sau împreună cu Consiliul Ligii. Adunarea Generală a Națiunilor Unite, conform articolelor 10-14 din Cartă, poate emite
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
marilor puteri asupra acțiunilor conducerii este întărit de articolul 27, paragraful 3, conform căruia o parte implicată într-o dispută poate să voteze doar în cazul rezolvării pașnice a conflictelor, conform capitolului VI din Cartă. Cu alte cuvinte, dreptul de veto al unei mari puteri poate fi aplicat măsurilor de constrângere din capitolul VII. Când o mare putere este implicată într-un conflict, Consiliul de Securitate poate lua o decizie în virtutea articolului 27, paragraful 3, indiferent de poziția acelei mari puteri
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Uniunii Sovietice. Totuși, Carta Națiunilor Unite nu prevede posibilitatea ca organizația să opereze ca un guvern internațional în scopul stabilirii și menținerii ordinii în relațiile dintre Statele Unite, China și Uniunea Sovietică sau pentru a preveni războiul dintre ele. Dreptul la veto exclude posibilitatea de a supune Statele Unite, China și Uniunea Sovietică unei conduceri internaționale împotriva voinței lor. Principii nedefinite de justiție Standardele de justiție care vor ghida judecata și acțiunile instituțiilor Națiunilor Unite sunt stabilite în Cartă: în Preambul, în capitolul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Această situație a dus la imposibilitatea de a ajunge la un acord general, iar procesul de votare din cadrul Consiliului de Securitate situa în cele mai multe cazuri Uniunea Sovietică de o parte, iar restul majorității de cealaltă parte. Astfel, prin intermediul dreptului de veto, o mare putere aflată în minoritate își exprimă dezacordul față de majoritate și-și protejează interesele de acțiunile - dezavantajoase pentru ea - ale unei majorități ostile. Adunarea Generală și-a sporit importanța și a devenit cea mai activă ramură a guvernului internațional
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
presupunându-se că o asemenea mutare constituie doar o mișcare procedurală care nu necesită un vot unanim al tuturor membrilor permanenți, conform articolului 27, paragraful 3 al Cartei. Cu alte cuvinte, Consiliul de Securitate a funcționat presupunând că dreptul de veto nu se aplică în cazul în care există o decizie majoritară de a scoate o anumită problemă de sub jurisdicția sa. În plus, Adunarea Generală a interpretat articolul 12, paragraful 1 în mod liber și a formulat recomandări privind probleme care
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
majore în ceea ce privește distribuția voturilor. Blocul vestic și-a pierdut posibilitatea de a forma o majoritate de două treimi din voturi pentru a sprijini rezoluțiile îndreptate împotriva Uniunii Sovietice. Astfel, Statele Unite puteau spera acum cel mult să-și impună dreptul de veto cu privire la rezoluțiile care nu erau în avantajul lor, dar și să le împiedice, folosindu-se de votul aliaților lor. Mai mult decât orice, Statele Unite puteau să acționeze pentru prevenirea folosirii Națiunilor Unite împotriva lor. Dar nu mai puteau conta pe
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
se afla practic într-o minoritate lipsită de speranță, atât în cadrul Consiliului de Securitate, cât și în cadrul Adunării Generale. În cadrul Consiliului de Securitate a putut, după cum am văzut, să se ferească de consecințele unor situații dezavantajoase, apelând la dreptul de veto. În cadrul Adunării Generale nu a putut să respingă cu regularitate rezoluțiile la adresa cărora avea obiecții, pentru că se putea baza pe sprijinul a mai puțin de o treime dintre membri. Din acel moment însă, Uniunea Sovietică avea o șansă reală de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a funcționa ca o organizație politică prin intermediul Adunării Generale, blocul afro-asiatic a îndeplinit până acum o funcție mai mult negativă. Dispersarea acestor voturi a consolidat puterea blocurilor american și sovietic de a se opune unei majorități simple folosind dreptul de veto a mai mult de o treime dintre membri. Ca rezultat, Adunarea Generală a avut dificultăți în încercarea de a aproba orice alt tip de rezoluții decât cele care vizau contestarea reziduurilor epocii coloniale sau care condamnau discriminarea rasială, de a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
declarase că se opune acestui demers și, mai ales, abandonării unui membru al organizației. Tot el a decis în 1958 să mărească numărul trupelor de observație ale Organizației Națiunilor Unite în Liban, deși Uniunea Sovietică deja își folosise dreptul de veto împotriva unei propuneri americane de a le suplimenta și împotriva unei propuneri a Japoniei de a le oferi atribuții nelimitate. Această transformare a atribuțiilor secretarului general în unele asemănătoare unei instituții politice supranaționale era sortită să trezească nu numai opoziția
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
conducere formată din trei funcționari cu putere egală și acționând la unison, unul reprezentând națiunile neangajate, unul blocul sovietic și altul blocul occidental. Dacă această propunere ar fi avut succes, funcția de secretar general ar fi fost supusă dreptului de veto și ar fi devenit la fel de paralizată de acest vot ca și Consiliul de Securitate. Când propunerea a eșuat, Uniunea Sovietică, Franța, precum și națiunile care le susțineau au găsit un alt instrument important pentru stoparea și răsturnarea tendinței supranaționale a Națiunilor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
au susținut, în ciuda unei opinii contrare emisă de Curtea de Justiție Internațională, că nu sunt obligate să plătească pentru operațiunile de menținere a păcii în favoarea cărora votase Adunarea Generală. Au argumentat că numai Consiliul de Securitate, în cadrul căruia dreptul de veto al marilor puteri putea împiedica trecerea acestor tipuri de decizii, avea competența de a impune operațiuni de menținere a păcii, precum cele din fâșia Gaza și Congo, care fuseseră autorizate de două treimi dintre membrii Adunării Generale. Dacă prevederile Cartei
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]