3,080 matches
-
masă râme, iar pe camp s-au găsit șerpi înghețați, cu toate că pământul era încă rece, iar pe alocuri se mai afla zăpadă; șoarecii și șobolanii erau foarte agitați și fugeau de colo-colo în panică, neglijând prezența oamenilor; vacile (în special vițeii) mugeau și băteau din copite, “de parcă aveau streche”; găinile erau neliniștite și cotcodăceau, iar cocoșii cântau și erau speriați. Cu 10-20 de minute înainte de seism, deși era noapte, porumbeii și vrăbiile își părăsiseră culcușurile și se avântau mereu în sus
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
canapeaua, în dantele, / Icre cu bob bălos ce ochiu-și cască / Aluaturi tapisate crescând grele” etc.) și Cămara cu fructe a lui Ion Pillat; în fine, poetul a fost asemuit uneori cu B. Fundoianu, versuri precum „Din staule dulci de-amintire / Vițeii ne cheamă cu muuu, / Copacii-și procură jobene / Și mor eleganți” etc. autorizând, ce-i drept, analogia, și, mai ales, cu Francis Jammes (poezia micilor viețuitoare, inofensive și umile, contemplate cu atenție binevoitoare, în cadru bucolic etc.). Pe de altă
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
enciclopedică”. C. l. și a. cuprinde, pe lângă date calendaristice, o bogată și variată secțiune literară și artistică, microbiografii ale unor scriitori și pictori contemporani. Un Cuvânt înainte este semnat de Mihail Dragomirescu. Partea literară se deschide cu fabula Boul și vițelul de I. L. Caragiale, preluată din „Convorbiri critice” (ianuarie 1908), și cu o traducere de I. L. Caragiale, Masca de E. A. Poe, de asemenea o retipărire. Urmează fotografia lui Mihail Dragomirescu, o listă a lucrărilor sale și o dare de seamă a
CALENDAR LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286015_a_287344]
-
măsurat și să aibă o viziune pe termen lung. Carapacea are mai degrabă o semnificație de protecție. Totuși, ea poate indica și o tendință de retragere în sine, o atitudine prea defensivă, care, fără îndoială, nu își are rostul. Vacă, vițel Doică universală a zeilor și a oamenilor, vaca are o semnificație simbolică foarte bună. În vis, ea capătă un caracter matern, hrănitor și protector. Îi arată celui care visează ce bogății și ce potențial se găsesc în el. Totuși, expresiile
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
sau trădarea. Nu trebuie să uităm nici placiditatea vacilor, despre care se știe că privesc trecerea trenurilor. Este posibil ca cel ce visează să nu fie decât spectatorul propriei vieți. Tergiversează prea mult lucrurile sau nu este suficient de creativ. Vițelul are o semnificație mai ales în raport cu simbolul biblic « Vițelul de aur», idolul păgân. Onorându-l, evreii își atrag asupra lor blestemul lui Moise și al lui Dumnezeu. Ar putea să însemne că cel care visează este ținut pe loc de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
despre care se știe că privesc trecerea trenurilor. Este posibil ca cel ce visează să nu fie decât spectatorul propriei vieți. Tergiversează prea mult lucrurile sau nu este suficient de creativ. Vițelul are o semnificație mai ales în raport cu simbolul biblic « Vițelul de aur», idolul păgân. Onorându-l, evreii își atrag asupra lor blestemul lui Moise și al lui Dumnezeu. Ar putea să însemne că cel care visează este ținut pe loc de persoanele pe care le admiră, de modelele pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Creația este lucrarea lui Beelzebul, că soarele răsare ascultând de diavol și că datorită acestuia stelele se rotesc pe cer.” Atanasie Îi pune pe farisei În directa descendență a evreilor „din pustie”, idolatri, care-și reneagă Dumnezeul, Închinându-se unui vițel de aur. Pe parcursul expunerii, fidel schemei sale trinitare, alexandrinul „trage spuza” pe turta Fiului. Acesta, rostind logion-ul, ar avea În vedere două forme de blasfem, una „călduță” și pardonabilă, blasfemul Împotriva firii Sale umane (Fiul Omului), și alta pârjolitoare, impardonabilă
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
română, pe urmele lui I. L. Caragiale, o formulă de teatru în care intră farsa tragică, parodia și formula teatrului ionescian (teatrul absurdului). Câteva piese (Cine sapă groapa altuia, Chițimia, Dresoarea de fantome, În căutarea sensului pierdut, Iertarea, Alibi, Boul și vițeii), lângă altele (Preșul), care întrețin comicul de situație și ironizează limbajul de lemn, au creat un stil și o tipologie. Câteodată piesele abordează teme de existență mai grave și, nu de puține ori, moravurile societății totalitare. B. a publicat și
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
Dar rostul unei parabole este să semnifice mai multe lucruri, și B. are inteligența și priceperea de a nu-și explicita simbolul. Tendința dramaturgului este să privească umanitatea prin viciile ei mărunte. Faptul se vede mai bine în Boul și vițeii și Gărgărița. Cea dintâi este o traducere în limbaj realist și în situații contemporane a cunoscutei fabule despre ingratitudinea copiilor parveniți față de părinții simpli și onești. Un bătrân țăran își anunță printr-o scrisoare fiii, fixați la oraș, că vine
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
La iarbă albastră, Timișoara, 1973; Cine sapă groapa altuia, București, 1974; Chițimia, București, 1975; Pompierul și opera, București, 1976; Fiul satului, București, 1976; În căutarea sensului pierdut, București, 1979; Dragoste bolnavă, București, 1980; Umorul la domiciliu, București, 1981; Boul și vițeii, București, 1982; Vederea, București, 1983; Balanța, București, 1985; ed. 2, pref. Eugen Simion, București, 1990; Autorul e în sală, București, 1987; Întâmplări trăite de alții, București, 1987; Acceleratorul, București, 1990; Un activist al suferinței, București, 1991; Tristețea vânzătorului de sticle
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
văzut-o cu ochii mei - s-a suit pe greabănul celui mai temut taur din suhat. Era un taur roș ce te înfiora numai când ascultai câte se povesteau despre el. Marea plăcere a lui Neculai era însă să instruiască vițeii și bărbăcuții în arta împunsului iar pe căței să-i asmută la trecători; doar ce-l auzeai sâsâind : „î-s’ sa ! î-s’ sa !” și, cutezătoare, javrele se năpusteau la aceștia. Cu atâta nevinovată curiozitate urmărea Neculai desfășurarea isprăvii, încât
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Spân, un omușor ședea cu mutra parcă dată cu cocă, fără urmă de sprânceană, cu craniul gol ca un călcâi, moale și alb. Ochii lăptoși, albaștri, chipul cu pete, aveau o expresie resemnată. O școrlă de vită albă răgea după vițel. Acesta tremura pe picioarele moi, împins de la spate de gospodarul care îl luă, la urmă, în brațe și-l aduse lângă mă-sa. Cu coada ca un fus, răpănoasă, un cotei cu bube cățălite pe spinare se strecura printre picioare
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
pe lângă fiecare cadavru sau morman de cadavre erau Împrăștiate hârtii. Printre firele de iarbă și grâne, lângă șosea, era Împrăștiat o grămadă de material: o bucătărie mobilă, apărută probabil când lucrurile mergeau bine, multe dintre ranițele acoperite cu piele de vițel, grenade, căști, puști, câte una cu fundu-n sus și cu baioneta Înfiptă-n pământ, grenade, căști, puști, cazmale pentru tranșee, rezerve de muniție, pistoale de semnalizare, căști Împrăștiate, truse medicale, măști de gaze, bidoane goale, ceva strivit, cutii goale, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
siguranță, trebuie să fie mare, mare de tot și cu niște colți uriași și bine ascuțiți. Dar, dacă e chiar așa de mare, nu poate încăpea în lift și, cu atât mai puțin, într-o cameră. Să fie cât un vițel, ori cât un câine? Nu, e mai mică, pentru că, atunci când e ea în lift, n ar mai încăpea nimeni acolo. Probabil că nu e mai mare ca o pisică. Sau ca un șoricel. Dar cum poate să bată așa de
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
-i niciunde. Nepoții, însă, nu se dau bătuți. Îl caută peste tot. Bunicul apare dinspre grajdul vitelor. Dar ce duce-n brațe? Nepoții se uită unii la alții. Nimeni nu mai spune un cuvânt. Vinerica, vaca cea roșcată, are un vițel mic și drăgălaș! le spune el. -Și unde-l duci? Acum, la bucătăria de vară, căci, până o mai prinde ceva puteri, e nevoie să avem mai mare grijă de el. Dar, peste puțină vreme, o să vă puteți zbengui cu
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
știu, la asta n-am avut răgaz să mă gândesc. Dar, dați-i voi un nume. Bună idee! însă, luați pe negândite, nepoții nu știu ce să spună. O ramură a mărului s-a lăsat în jos. Probabil ca să vadă mai bine vițelul. La fel a făcut și o creangă de gutui, și una a părului... Mugurii lor mângâie obrajii catifelați ai copiilor. Ce-ar fi, izbucnește Sorin, să-i spunem Mugurel? Frumos nume, foarte frumos! zic ceilalți. Dacă vreți voi, Mugurel să
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
văd ce mai fac vitele acelea. Poate le o fi trebuind ceva. Ce altceva să le mai trebuiască?! Iarbă știu că au destulă! zice Sorina. Chiar dacă-i așa! Acum, în miezul zilei, câte nu se pot întâmpla! Mai ales că vițeii și mieii sunt ca niște copii neajutorați, dar poznași foarte. Nu-i pot lăsa doar în grija mamelor lor. Da’ știi, bunicule, am vrea să mergem și noi. Ne iei? Știu și eu?! Drumul până acolo nu e așa de
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
trebuit să-l aștepte, dar, alteori, el era cel care-i aștepta pe ei. Au ajuns pe imaș. Vitele, toate, se odihnesc. Bunicul stă de vorbă cu fiecare, împarte ici o mângâiere, colo o dojană... Apoi, se duce la Pădurean, vițelul mai mare; și-a încurcat rău de tot funia cu care-l legase bunicul ca să nu dea iama cine știe pe unde. Nici la izvor nu mai ajunge să bea apă. Zăbăucul! Copiii stau și ei de vorbă cu prietenii
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
când, la telefon cu ei. Și câte nu le spun?! Câte căzături la derdeluș au încasat, de câte ori sania lor s a răsturnat... Acum e dimineață. Băieții, gospodari, au dat de mâncare la găini, gâște, porumbei și rațe, la vacă și vițel, la oi și la purcel. Și când treaba au terminat, au început să ia niște jucării la reparat; o mașinuță, un tractor, o betonieră, ba chiar și un clasor. Sorina și Alina au pornit la plimbare, dintr o zare-a
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
zice Domnul, slobozenia săbiei, ciumii și foametei, și vă voi face de pomină printre toate împărățiile pămîntului. 18. Și pe oamenii, care au călcat legămîntul Meu, care n-au păzit îndatoririle învoielii pe care o făcuseră înaintea Mea, tăind un vițel în două și trecînd printre cele două jumătăți ale lui, 19. și anume pe căpeteniile lui Iuda și pe căpeteniile Ierusalimului, pe famenii dregători, pe preoți, și pe tot poporul țării, care au trecut printre bucățile vițelului, 20. îi voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
Mea, tăind un vițel în două și trecînd printre cele două jumătăți ale lui, 19. și anume pe căpeteniile lui Iuda și pe căpeteniile Ierusalimului, pe famenii dregători, pe preoți, și pe tot poporul țării, care au trecut printre bucățile vițelului, 20. îi voi da în mîinile vrăjmașilor lor, în mîinile celor ce vor să le ia viața, și trupurile lor moarte vor sluji ca hrană păsărilor cerului și fiarelor cîmpului. 21. Dar pe Zedechia, împăratul lui Iuda, și pe căpeteniile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
robie, locuitoare, fiica Egiptului! Căci Noful va ajunge un pustiu, va fi pustiit și nu va mai avea locuitori. 20. Egiptul este o juncană foarte frumoasă... Nimicitorul vine de la miază-noapte peste ea... 21. Simbriașii lui de asemenea sunt ca niște viței îngrășați în mijlocul lui. Dar și ei dau dosul, fug toți fără să poată ține piept. Căci vine peste ei ziua nenorocirii lor, ziua pedepsirii lor! 22. I se aude glasul ca fîșiitul unui șarpe! Căci ei înaintează cu o oștire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
asemănat cu Gomora. 10. Ascultați cuvîntul Domnului, căpetenii ale Sodomei! Ia aminte la Legea Dumnezeului nostru, popor al Gomorei! 11. "Ce-Mi trebuie Mie mulțimea jertfelor voastre?", zice Domnul. Sunt sătul de arderile de tot ale berbecilor, și de grăsimea vițeilor; nu-Mi place sîngele taurilor, oilor și țapilor. 12. Cînd veniți să vă înfățișați înaintea Mea, cine vă cere astfel de lucruri, ca să-Mi spurcați curțile? 13. Nu mai aduceți daruri de mîncare nefolositoare, căci Mi-e scîrbă de tămîie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
cu toiagul cuvîntului Lui, și cu suflarea buzelor Lui va omorî pe cel rău. 5. Neprihănirea va fi brîul coapselor Sale, și credincioșia brîul mijlocului Său. 6. Atunci lupul va locui împreună cu mielul, și pardosul se va culca împreună cu iedul; vițelul, puiul de leu și vitele îngrășate, vor fi împreună și le va mîna un copilaș; 7. vaca și ursoaica vor paște la un loc, și puii lor se vor culca împreună. Leul va mînca paie ca boul, 8. pruncul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
pietrele altarelor ca niște pietre de var prefăcute în țărînă, idolii Astarteei și stîlpii soarelui nu se vor mai ridica. 10. Căci cetatea cea tare a rămas singuratică, a ajuns o locuință lăsată și părăsită ca pustia. În ea paște vițelul, în ea se culcă și-i mănîncă ramurile. 11. Cînd i se usucă ramurile, sunt rupte; vin femeile, să le ardă. Căci acesta era un popor fără pricepere, de aceea Cel ce l-a făcut n-a avut milă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]