1,913 matches
-
parte și mai ales epistema specifică epocii și arealului cultural în care și-a scris principele moldovean capodopera. Altfel, te pasc nenumărate capcane. Riști, de pildă, să muți în alte sisteme de cunoaștere unele animale cum ar fi liliacul, castorul, vidra, bâtlanul, struțul, girafa și chiar inorogul, care pentru cei vechi erau, fără dubiu, hibrizi. Riști să acorzi o reputație pozitivă unor animale care reprezentau, conform aceluiași sistem simbolic, atribute negative. Riști, de fapt, să nu detectezi contextul care este obligatoriu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Corbului dându-i, și cea din moșie a Pardosului pestriciune lăsându-i, cu bună samă Pardos-Corb sau Corb pestriț să va înformui"4. Jumătate corb, jumătate pardos, noul monstru nu are același statut precum alți hibrizi din carte: Liliacul, Brebul, Vidra, Bâtlanul (ființe totuși legitime din punctul de vedere al alcătuirii lor fizice, încadrabile într-un sistem al naturii), ci răstoarnă cu totul echilibrul firii, el plasându-se în proximitatea altor "mutanți" din categoria diabolică, malefică: Struțocamila, Camilopardalul ș.a.m.d.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
spus, atât știința de carte, cât și, mai important încă, știința vieții. Brehnacea este o înțeleaptă, calitate atât de prețuită de narator. Înțelepciunea ei nu se hrănește însă din erudiție, care poate tempera, cel mult, sângele clocotitor al tinereții. Și Vidra știe carte, dar asta nu o face un personaj pozitiv, căci ea nu își poate corecta temperamentul și pornirile instinctuale. Brehnacea a ajuns la adevărata "știință", care înseamnă, de fapt, înțelepciunea de a cântări lucrurile cu bun-simț și de a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
-și depăși "putințele și hotarăle firii". În numele acestui echilibru, Brehnacea pledează pentru liniște și pentru împăcare. Pledoaria sa finală recomandă aplanarea conflictelor și stipulează, chiar dacă nu răspicat, dreptatea Inorogului: Liliacul precum s-au aședzat să nu-l mai clătim. Pe Vidră în gârle, unde să află, cu hrană și cu alte trebuitoare să o chivernisim. A muștelor prieteșugul și frățiia, iară nu vrăjmășiia și veciniia, să poftim. Filul și Inorogul, cât în putință va fi, precum cu dobitoacele amestec nu avem
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a avea un rol mult mai important decât cel pe care i-l pregătiseră mai marii taberei păsărilor. Mai este amintit, în bătaie de joc, disprețuitor, de către exotica Papagaie, însă doar ca termen de comparație pentru Strutocamila: în vreme ce Liliacul și Vidra ar fi stârnit scandalul, Strutocamila l-ar fi domolit venind, provocat, în mijlocul adunării. Întreaga vină a neînțelegerilor o poartă, firește, marginalii, iar Liliacul este prin definiție un outsider. Deocamdată Papagaia îl "gratulează" cu o caracterizare care, deși răutăcioasă, folosește drept
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
inimile lor, din teamă sau din lașitate, din interes sau din ticăloșie. Oricum, trebuie observat că, în afara Inorogului și a Lupului, Liliacul este singurul personaj din roman care își permite să rămână singur, împotriva tuturor, de dragul dreptății. Un alt rejectat, Vidra, ispăsește păcate anterioare, deci își merită soarta. Înțelepciunea pe care Liliacul o împărtășește și celorlalți prin intermediul poveștii Dulfului îi acordă liniștea necesară; el știe bine că, ușor-ușor, prin astfel de atitudini ferme, verticale, adevărul va birui. Marile schimbări se petrec
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
arată pregătit să și le asume cu maximă bărbăție. Dacă Vulpea evită să clarifice lucrurile, dacă Lupul încă mai păstrează destule precauții, refuzând să ia cuvântul în adunare, cei care strică planurile Corbului și ale acoliților acestuia sunt marginali precum Vidra, Liliacul și Ciacalul (ultimii doi fiind impulsionați de un natural magnetism care îi atrage către adevăr și dreptate). Prin gura lor adevărul iese la iveală și răscolește conștiințele. Discursul Ciacalului este unul bine articulat, trădând o "deprindere ritoricească" și o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
aprecieze rațiunea, mintea modelată de cultură, ci una care favorizează viclenia primară, instinctuală. Să revenim însă la intervenția Ciacalului: pentru început, el sfidează decizia unanimă a celor mulți și rostește, cu tărie, un adevăr care nu avea cum să convină: "Vidra, neam cu prepus, cuvânt fără prepus au grăit și sfat adevărat prietinesc au sfătuit (ce unde urechile adevărului sint astupate, acolea toate hrizmurile să par basne). Însă fietecarile dintre noi, cu cea stângă numai, iară nu și cu cea dreaptă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pare, au purces, fără numai din véchea și rânceda pizmăluire"7. El are, deci, îndrăzneala de a acuza de fățărnicie o hotărâre care liniștea apele agitate ale confruntării politice. Atent la nuanțe, Ciacalul știe că, deși nu lipsită de vină, Vidra a rostit totuși, cu toată ticăloșia sa înnăscută, adevărul: anume că întreaga șaradă nu era decât o strategie de a-l impune pe tronul epitropiei animalelor pe Strutocamila, deși firea nu-l recomandă pentru așa ceva. Când astfel de revoltați, precum
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a rostit totuși, cu toată ticăloșia sa înnăscută, adevărul: anume că întreaga șaradă nu era decât o strategie de a-l impune pe tronul epitropiei animalelor pe Strutocamila, deși firea nu-l recomandă pentru așa ceva. Când astfel de revoltați, precum Vidra, Ciacalul, Liliacul au posibilitatea de a se exprima public, aparențele se năruie și ceea ce părea o hotărâre democratică se dovedește a fi o decizie prestabilită, impusă cu forța de un tiran pe care aproape nimeni nu are curajul să-l
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
impusă cu forța de un tiran pe care aproape nimeni nu are curajul să-l înfrunte. Ciacalul demonstrează ceea ce, de fapt, cam toată lumea știa: că Strutocamila nu este nici pasăre, nici dobitoc și că merită, cu atât mai mult decât Vidra, exilul din cele două regnuri. El se folosește de noțiunile logicii aristotelice, dar și de lecturi filosofice, din care recunoaștem, de pildă, ecouri din relatarea de către Diogene Laertios a dezbaterii despre om, în care Diogene cinicul demontează definiția lui Platon
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
De care lucru drept și cu cale socotesc a fi, ca poftei adevărului, iară nu glasului Corbului, ascultători să fim. Așédară, aievea ieste că precum pofta adevărului, așé încheierea voroavei mele aceasta va să fie, adecă că de vréme ce Vidra, pentru pricinele carile s-au pomenit, cu sfatul tuturor s-au ales ca din tabla amânduror monarhiilor să să radză, așé și numele Strutocamilei, precum dintr-a în patru picioare îmblătoarelor, așé dintr-a cu aripi zburătoarelor dihănii izvod să
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ieste mai mult spre rău și împotriva adevărului decât spre bine și spre plăcérea adeverinții putérea sa a-și arăta) și pre Strutocamila în monarhiia și în partea sa a o trage s-ar nevoi, același nu mai puțin pe Vidra între dobitoace a o numi ar trebui. Pre Strutocamila, dară, lipsa slujbelor firii dintre pasiri afară o scoate, iară dintre dobitoace toate hirișiile o gonesc, pre carea noi, pedéstrele, așéși măcar vreodânăoară nici am numit-o, nici am pomenit-o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
art. 13). Pravila, se pare, spune Rosetti, păstra obiceiul pământului: „pământul este făcut pentru hrana tuturor și oricine se poate folosi de acel ce îl găsește nelucrat, dând a zecea parte din roadă stăpânului". După cum spunea și Vasile Alexandri în. Vidra (Poezii populare): „Ce poiene măi Păune? Ce fânațe măi nebune? Doar pământul nu-i al tău, Nici al tău nu-i nici al meu Ci-i tot al lui Dumnezeu". Că așa era, adesea veneau oameni străini și-și făceau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
încorporare se mai semnalează următoarele cazuri de trecere clandestină a frontierei: În noaptea de 6/7.II.1942, trei unguri din Pipea pe la punctul cu același nume; în noaptea de 7/8.II.a.c. un ungur din Coroiu Sânmartin, pe la Vidra, sau: în noaptea de 8/9.II. a.c. șase unguri din Hidrifaia și unul din Suplac prin dreptul comunei Tirinia. Toți aceștia au reușit să treacă frontiera neobservați. Chestiunea se urmărește. DE LA ODESSA. În legătură cu prinderea unor partizani la Odessa, (buletin
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
grindului continental Chilia, girle naturale, terenuri inundabile, zăloage de salcii etc.). Nucleul acestei zone de regim de protecție integrală îl constituie lacurile Roșca și Buhaiova. În mod corespunzător, si fauna acestei zone protejate prezintă o remarcabilă diversitate reprezentată de mamifere: vidra, nurca, hermelina, bizam, câine enot, vulpe, mistreț etc., de fauna ornitologica : prezenta celei mai mari colonii de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) din Europa, a coloniilor mixte de ardeidae, aproape majoritatea speciilor de anatidae și paseriforme caracteristice deltei, precum și a faunei
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
Anasstrepera), rata cu ciuf (Netta rufina), corcodelul cu git roșu (Podiceps ruficollis), codalbul (Haliaetus albicilla) etc., precum și loc de hrănire pentru fundac, corcodel, cormoran mic, stârc, egreta, rata lingurar, soim dunărean etc. Zona constituie, de asemenea, loc de refugiu pentru vidre, nurci, hermeline și mistreți. Fauna piscicola este reprezentată de o serie de specii periclitate - caracuda, linul. 2.18. Lacul Belciug (110 ha) a) Delimitare ... Zona cu regim de protecție integrală lacul Belciug este situată în insula Dranov, în ultimă meandra
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
și producerii de semințe de legume, aparținând domeniului public, potrivit art. 34 alin. 2 din Lega fondului funciar nr. 18/1991 se transmite de la Stațiunea de cercetare și producție legumicola Brăila în administrarea Institutului de Cercetări pentru Legumicultura și Floricultura Vidra. Articolul 2 Societatea Comercială "Sembra" - Ș.A. Brăila este persoană juridică și se înființează ca societate pe acțiuni cu capital majoritar de stat, având obiectul de activitate prevăzut în statutul anexă la prezența hotărâre. Sediul societății comerciale este în municipiul Brăila
HOTĂRÎRE Nr. 620 din 9 septembrie 1994 privind înfiinţarea Societăţii Comerciale "SEMBRA" - S.A. Brăila. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111245_a_112574]
-
Sibiu, la 31 dec. 1920“ Până aici e tot ceea ce putem ști noi că s-a făcut omenește în vederea stabilirii unui nou contact între fostul profesor de teologie de la Sibiu și fostul său student din Certege, pe atunci, preot la Vidra. Omul de care avea nevoie Dumnezeu Dar dincolo de această față văzută a lucrurilor, trebuie să vedem cealaltă parte care constă în Lucrarea lui Dumnezeu, pentru a pregăti pe omul potrivit de care avea nevoie mitropolitul la Sibiu. Astfel, omul de
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
1907. De aici va trece la Sibiu, spre a urma Academia Teologică. În anul 1910 se va întoarce la Certege, cu diploma de preot și învățător. La 15 iulie 1911, după cununia cu Iulia Iancu, este hirotonit ca preot pentru Vidra de Sus, de către episcopul Mețianu. În 1920, îi apare prima carte de predici, tipărită la Arad, intitulată «Spre Canaan». La primirea scrisorii de la mitropolitul Nicolae Bălan, în 31 decembrie 1920, omul de care avea nevoie Dumnezeu la Sibiu, va fi
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
război. Din 1 ianuarie 1922, o dată cu înființarea foii «Lumina Satelor», devine redactor al acesteia, unde va rămâne până în decembrie 1934. O noapte de An Nou cu urmări imprevizibile În noaptea revelionului din 1923, deci după zece ani de păstorire la Vidra și după munca de un an la redacția foii «Lumina Satelor», Părintele Iosif își făcea bilanțul activității sale preoțești, învinovățindu-se de puținul rod adus. Avea pe masă foile albe pe care urma să scrie articolul de fond pentru primul
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
țel. 254562 238 GIURGIU MIRCEA (n. 1959) Arad, bd. Iuliu Maniu bl. 30, ap. 12 țel. 238664 11578 GRANER TUTA ȘTEFANIA (n. 1959) Arad, Micălaca bl. 318, sc. B ap. 5 țel. 260378 16554 GROZA PAULA (n. 1972) Arad, str. Vidra, nr. 3A 11582 GURAN IRINA (n. 1938) Arad, bdul Revoluției nr. 12-18 țel. 230960 125 GYORI MARIA (n. 1956) Arad, Str. Abrud, nr. 108, bl. 122, sc. B țel. 260282 11583 HAICA VIORICA (n. 1946) Nadăș nr. 103 țel. 522043
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
țel. 235057 �� 8860 LAZA GABRIELA (n. 1961) Focșani, Str. Mare A Unirii, nr. 26, ap. 12 țel. 627033 8718 LEICA MATEI (n. 1932) Focșani, Str. Trotușului nr. 1, SC. 1, ap. 9 țel. 616959 8875 MAFTEI TOADER (n. 1949) Oraș Vidra, Vrancea țel. 673124 14993 MĂNESCU MIHAELA (n. 1956) Focșani, str. M-sal Ion Antonescu, nr. 8, bl. 8, ap. 8 țel. 239508 14995 MARDARU DIDINA (n. 1957) Focșani, B-dul Unirii nr. 48, bl. S2, et. 5, ap. 17 țel. 623190
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
ap. 1, bl. 48 țel. 222478 ATANASIU GIORGIA DEMETRIA Focșani Str. Brăilei, nr. 32, ap. 4, bl. 32 țel. 212122 BAZNA MĂRICICA Com. Vizantea țel. 093380007 CIUBOTARU NUTA Focșani Str. Tănăsescu, nr. 6, ap. 2, țel. 225641 CONSTANTINESCU IOANA Com. Vidra țel. 673022 CONSTANTINESCU COSMIN DINU Focșani Str. Cp. Cretu Fl. nr. 3, ap. 11, țel. 216101 CONSTANTINESCU OANA Focșani Str. Cp. Cretu Florin, nr. 3, ap. 11, țel. 617340 CRISTEA CARMEN ELENĂ Focșani, str. Florilor nr. 4 ap. 1 țel
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
bl. 11 țel. 613906 PĂSCU CRISTINA Adjud Str. Sim. Bărnuțiu, nr. 49 țel. 640800 PĂTRAȘCU ADRIANA Focșani Str. Constituției, nr. 1, ap. 10 țel. 094533871 PAVALOAIA ADRIANA Focșani Str. Cuza Cuza, nr. 13, ap. 6 țel. 236000 PETCU LUCICA Com. Vidra țel. 612115 RĂDULESCU VERONICA Focșani, str. Măgura nr. 48 țel. 095417991 RARINCA ELENĂ Focșani Str. Emil Racoviță, nr. 1A, ap. 10 țel. 214800 SERBU FLAVIU GEORGE Focșani Str. Măgura, nr. 13 țel. 092332750 STANCIU GABRIELA Focșani, Str. Unității, nr. 61
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]