1,302 matches
-
către Dumnezeu, a ne înălța sufletul către ceruri și a ne feri de mlaștina confuză a gândirii moderne, ce s-a ivit chiar din părăsirea învățăturii patristice. Părinții au stabilit și ne au transmis dogmele pioase și ne-au învățat viețuirea virtuoasă. Scopul urmărit de Sfinții Părinți este despătimirea, iluminarea și îndumnezeirea noastră, căci nimic nu este mai frumos în viață decât sufletul care își află liniștea și odihna în Dumnezeu. Sfinții Părinți au transpus ei înșiși mai întâi în viață
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
citindu-le, meditând asupra lor și trecându-le prin retorta sufletului lor. Dintotdeauna, lucrările Sfinților Părinți au constituit o hrană duhovnicească foarte dorită de sufletele cucernice ale creștinilor de pretutindeni. Învățătura și râvna lor ne umplu de admirație, iar sfințenia viețuirii lor înalte oferă credibilitate operelor lor. Paginile „ard de dorul de a îndrepta pe frații dinăuntrul și din afara Bisericii, redându-le frumusețea chipului lui Dumnezeu”<footnote Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie..., p. 29. footnote>. Însă, pentru a înțelegea
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
traducere și note de Prof. David Popescu, în Col. PSB., vol.53, EIBMBOR, București, 1994, p. 23. footnote>, căci precum Hristos este neîmpărțit, așa să fim și noi și să ne arătăm având un singur mod de purtare și de viețuire adevărată<footnote Sf. Chiril al Alexandriei, Cartea Glafirelor la a doua Lege, traducere din grecește, introducere și note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, în Col. PSB., vol. 39, EIBMBOR, București, 1992, p. 455. footnote>. Dacă vom împlini acestea, „toate
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
fiindcă un vecin de la etajul patru căruia probabil nu-i plăceau, le-a stricat cuibul și i-a alungat. De atunci toți guguștiucii s-au mutat în teii din fața blocului vecin unde probabil au găsit condiții mai bune de viețuire și în timpul verii aud de departe cântecul lor în care își strigă mereu numele. Anul acesta vreo două familii se aciuaseră iar în fața blocului nostru și pentru a- i încuraja să rămână aici le-am pus zi de zi firimituri
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
practice meseria. Aici începe problema. Pentru că mulți dintre ei se întorc cu lecția bine asimilată, dar se trezesc într-un fel de limb: între lumea în care nu pot să rămână decât sacrificându-și ambițiile profesionale și optând pentru o viețuire vegetativ-materialistă, și lumea în care nu pot să se întoarcă de bunăvoie, pentru că vocația lor nu se poate împlini. V. N. : Nu am aici un răspuns, dar mă pot referi cel puțin la două explicații care s-ar putea dovedi
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
să se potrivească felului său de a fi. Neobținerea lor provoacă "horetită", maladie ce exprimă "tortura și exasperarea de-a nu putea făptui în acord cu gândul propriu"194. Ideologia comunistă cenzurează ființa liberă și îi dă un cod de viețuire. Atât exilul, cât și comunismul limitează în moduri specifice spiritul. Omul alege exilul în speranța că va acționa în conformitate cu propriile dorințe, dar aici se lovește de noi reguli. Încălcarea lor presupune respingerea generalului, adică "acatholia": "El nu mai vrea să
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
mai ales, să-i îndepărteze pe catehumeni de vicii, de păcate și să-i pună în situația morală favorabilă practicării virtuților creștine. Păcatele întunecă sufletul omului, pe când virtuțile creștine îl luminează și îl împodobesc pe acesta. Dacă primul mod de viețuire, acela de vicii și păcate, este asemenea întunericului (Cf. Romani 13, 12), al doilea, acela în virtutea creștină, este asemenea luminii; primul îi deschide omului calea spre moarte, iar cel de al doilea durează calea spre viața veșnică, așa cum se arată
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
care DĂNEȘTII s-a remarcat în cultura regională. Atestarea celor mai vechi urme ale existenței umane pe aceste meleaguri încă din paleoliticul superior sau din perioada neo-eneolitică demonstrează nu numai o vechime îndelungată a zonei, dar și o continuitate de viețuire și creație a populației autohtone de aici. Aceste descoperiri făcute acum mai bine de 50 de ani de către COSTACHE BURAGA constă într-un material litic extrem de prețios și o ceramică aparte, alături de o plastică antropomorfă și zoomorfă extrem de interesantă. Pe
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
și un toporciocan fragmentar de piatră; Șipotul lui Mantu. La aproximativ 1500 m. spre nord-vest de sat, pe dreapta văii Fundătura, la locul cunoscut sub denumirea Șipotul lui Mantu sau Schinii Radului, a fost descoperită o așezare cu urme de viețuire din neoliticul dezvoltat pînă în secolul XVIII e.n. Din neoliticul dezvoltat ne-au răms mai multe resturi ceramice corodate și un bolișor din pastă brună-roșcată cu urme slabe de pictură tricromă. Secolele I - II e.n. sînt reprezentate prin resturi de
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
este, de fapt, sentimentul dominant al acestei cărți în care se refac cărările pierdute ale unor cuvinte, se reconstituie fazele unor îndeletniciri aflate în preajma neantizării, se reinterpreteză ritualuri și obiceiuri pe care le credeam înghețate, se încearcă a se media viețuirea pașnică a omului cu natura. Spre a da o ideie cititorului despre temele acestei cărți, voi transcrie din fișa mea de lectură. Așadar, despre ce scriu Eugenia și Costache Buraga? Despre traiul ,,în gloată “ al omului primitiv și procesul devenirii
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
să se ducă acolo, ca să experimenteze acest fel de viață, al cărei reprezentant îl vedea în Avva Pinufius”. Astfel, atunci când Pinufius a părăsit mănăstirea, Cassian și Gherman au rămas în urma sa cu o mare dorință de a cunoaște modul de viețuire monahală din Egipt. Ei au obținut permisiunea superiorilor lor de a vizita Egiptul pentru un scurt timp și numai după ce au promis sub jurământ că se vor întoarce (Convorbiri duhovnicești XI,1). Viețuirea în Egipt. Prima perioadă petrecută în Egipt
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
mare dorință de a cunoaște modul de viețuire monahală din Egipt. Ei au obținut permisiunea superiorilor lor de a vizita Egiptul pentru un scurt timp și numai după ce au promis sub jurământ că se vor întoarce (Convorbiri duhovnicești XI,1). Viețuirea în Egipt. Prima perioadă petrecută în Egipt. Cei doi prieteni au debarcat în portul Thenesus, pe la mijlocul anului 380 d. Hr., căutând mănăstirea lui Pinufius. Aici au întâlnit pe episcopul Archebius, fost eremit și care i-a introdus între pustnicii ce
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de călugărițe, după modelul Cuviosului Pahomie și al Sfântului Vasile cel Mare. Mănăstirile pe care le-a înființat le-a și condus el însuși ca egumen până la sfârșitul vieții sale, către anul 435 d. Hr., oferindu-le și regulile de viețuire duhovnicească asimilate din Răsărit. Hirotonit ca diacon la Constantinopol de însuși Sfântul Ioan Gură de Aur și cunoscător nemijlocit al vieții eremiților din Palestina și Egipt, călător care a cunoscut oamenii duhovnicești din Scythia Minor și din cele două mari
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a susținut că prin viața în comun din mănăstiri se prelungește viața apostolică, viața în comun pe care o duceau primii creștini reuniți la Ierusalim sub conducerea Apostolilor. Prin afluxul păgânilor în Biserica primară și chiar a evreilor puțin integrați, viețuirea apostolică s-a relaxat treptat și s-a îndulcit. Din acest motiv, credincioșii care doreau să trăiască fervoarea apostolică părăseau cetățile pentru a trăi în comun. Primele încercări eremitice (călugărești) n-au început mai devreme de Sfântul Ioan Cassian, în
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
teoretică (contemplativă). Această diviziune este mai mult implicită decât explicită în opera lui Cassian. Făcând referire directă la viața practică ancorată în contextul monahal, Cassian utilizează mai multe substantive ce caracterizează aspectele particulare, cum ar fi: disciplină, viață, mod de viețuire, lucru, angajament, discernământ, experiență, rod, învățătură, desăvârșire și virtute. O viață practică este necesară atât anahoreților cât și chinoviților. Calea contemplației utilizează ca forme de cunoaștere cunoașterea duhovnicească sau adevărată și constă în ,,contemplarea celor dumnezeiești și în cunoașterea înțelesurilor
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
sau alte amenințări nu l-au clintit pe venerabilul episcop din dreapta sa credință, iar credincioșii, făcând corp comun cu ierarhul lor, au determinat pe împărat să-i suspende pedeapsa. Bretanion era capadocian de origine și-l avea ca model de viețuire și teologhisire pe Sfântul Vasile cel Mare. După aprobarea hotărârilor celui de al II-lea Sinod ecumenic din 381 împăratul Teodosie cel Mare a desemnat pe episcopii ortodocși de nivel deosebit și a cerut ca ierarhii din Tracia și Scythia
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
nații, nesemnat, publicat în Gazeta Teatrului Național: "...toate clasele societății, toate treptele alerg la teatru ca la o școală de morală, de învățătură și de bună cuviință, unde fiecare poate, desfătându-se să dobândească virtuțile cele mai de trebuință la viețuirea socială."233 Tonul folosit aici este oarecum încărcat de patetism, însă dincolo de aceste accente hipertrofiante date de folosirea adjectivului pronominal toate sau a enumerației, ar fi de remarcat elogiul făcut teatrului și sesizarea aspectelor mai importante în ceea ce privește receptarea reprezentărilor teatrale
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
sine glasul și simțirea lui Dumnezeu”. (Sf. Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, Despre Întruparea Domnului, cartea a VI-a, cap. V, 1, în PSB, vol. 57, p. 837) „... am fost învățați să ne folosim de dreapta credință spre cea mai bună viețuire”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, ep. 12, în PSB, vol. 81, p. 95) „Da, atunci mai cu seamă crezi, când nu cauți să afli pricina celor ce ți se poruncesc, ci simplu împlinești poruncile”. (Sf. Ioan Gură de Aur
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și acum spune: Să-i facem lui ajutor asemenea lui. Amândouă cuvintele au multă greutate; și cuvântul ajutor, și cuvântul asemenea lui. Nu vreau ca omul să fie singur, spune Dumnezeu, ci vreau să aibă oarecare mângâiere din această împreună viețuire; și nu vreau numai atâta, ci trebuie să-i dau și ajutor asemenea lui, vorbind de femeie. De aceea a spus: Să-i facem lui ajutor și a adăugat: asemenea lui, ca nu cumva când vezi că sunt aduse îndată
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ci-și acoperă cu aripile fețele, arătându-ne minunea, pe Care Îl laudă necontenit îngerii, arhanghelii și miile de mii de îngeri; Acesta, pentru noi și mântuirea noastră, a primit să Se facă om, ne-a deschis calea unei îmbunătățite viețuiri și ne-a dat o învățătură îndestulătoare prin tot ce a făcut în trupul pe care l-a luat. Ce cuvânt de apărare ne mai rămâne, deci, când după ce s-au făcut atâtea pentru mântuirea noastră, noi ne pierdem vremea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Aur, Omilii la Matei, omilia LXXVI, V, în PSB, vol. 23, p. 870) „Mai întâi îi va despărți și-i va face cunoscuți după locul în care stau: la dreapta și la stânga; apoi și după nume va arăta felul de viețuire a fiecăruia, că pe unii îi numește țapi, iar pe alții oi. Îi numește pe unii țapi, ca să arate că sunt fără de rod; că țapii n-aduc nici un rod; pe alții îi numește oi, din pricina câștigului mare adus de oi
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
X. 55, în PSB, vol. 52, p. 498) „Dumnezeu luând loc în toți îndeobște și în fiecare în parte”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea a Doua, Către Prea Cuviosul presbiter Marin, 10, în PSB, vol. 81, p. 187) „Și dincolo de viețuirea și mărturisirea fericită de aici, Se va dărui pe El Însuși ca moștenire și odihnă și mai fericită”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea a Doua, Scrieri, 8, în PSB, vol. 81, p. 250-251) „Împărăția cerurilor a fost pregătită pentru noi
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
laudă la cel întru Sfinți, Părintele nostru Eustație, arhiepiscopul Antiohiei celei Mari, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 386) „... ce cuvânt putea-va înfățișa pe cele de după aceea: plăcerea, folosul, bucuria împreunei viețuiri cu Hristos? Da! Nu-i cu putință să spui cât e de mare plăcerea, cât e de mare câștigul ce-l are un suflet întors la noblețea lui, care poate vedea cu îndrăznire pe Stăpânul. Nu se bucură numai de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
slava adusă lui Dumnezeu cel care poate să explice în ce chip a fost creat universul și cum se menține, datorită purtării de grijă a lui Dumnezeu, care se întinde până la cele mai mici existențe, și în ce chip, după viețuirea de aici, vor veni toate la judecată; cel care poate, cu gânduri limpezi și neamestecate, să contemple fiecare existență în parte, care, după ce însuși a contemplat toate, poate vorbi și altora despre bunătatea lui Dumnezeu și despre judecata Lui cea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
unii erau înțelepți chiar înainte de a fi primit darul proorociei și inspirația divină, ca unii care au fost aleși de Providența dumnezeiască spre a primi Duh dumnezeiesc și a mijloci descoperirile și proorociile ce li se împărtășiseră pe temeiul unei viețuiri pilduitor de statornice și de neîntrecute, precum și a unei libertăți și stăruințe neclintite în fața primejdiilor și chiar a morții 93. De altfel și cugetul ne-o spune că așa trebuia să fie niște prooroci ai Dumnezeului Celui mai presus de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]