12,368 matches
-
se scrie? "Cu cî și cu igrec") i se prinde privirea de-o poză veche, într-o ramă nelăcuită. Adolescenta care-am fost se zbate ca un fluture în boldul fotografiei. Cristoase, ce prețiozitate am emis! Instantaneul e luat în vie, pe-un vînt teribil. Țin un ciorchine, cu mîinile amîndouă. Îmi aduc bine aminte, dumnezeiește aromat. Abia zîmbesc, să nu se vadă caninul ieșit din rînd, cu tot părul în ochi, ca o țigancă. Fusta, numai eu știu cît de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Dacia" și sediu temporar al "Vieții Românești", pînă luase foc. Cu băcănia lui Smirnov, pe stînga, cum cobori spre Piața Unirii. Și tot pe Lăpușneanu, la Samoilă, "Academia liberă": o cămăruță-separeu, unde se înghesuiau, la "discuțiuni" și la "suc de vie", sonetistul Codreanu, pictorul Jenică Cosmovici, poetul Tilică Philippide, Tonitza, cum epigrama Al.O. Teodoreanu: "Pot să beau și-n Barcelona Dacă-i bună vița, Unii beau vinul cu tona, Alții cu Tonitza". Nelipsitul trubadur se lua la întrecere cu tata, unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
lui Gil Briceag, Cristoase! Despre Roman-oraș deschis ca un solar, despre Fălticeni sau Florența nordului, despre pescarii din Deltă, "consumați de aceeași patimă: supunerea naturii". Îl găsea în satul Vărsătura pe un Posdîrcă. Posdîrcă ăla descoperise leacul bacilului care îmbolnăvea via și vinul (de tip) nou. Fluturel, care și-a scos și el un volum de memorii, povestește cum a fost suspendat de la radio pentru că nu spusese lozincile obligatorii (i le adăugase șefu'; emisiunile nu erau, pe-atunci, în direct) și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de încercări pe mare și expediții. Apoi îi zbura gândul la adevăratul Santiago, cel care a petrecut optzeci și patru de zile pe mare fără să prindă vreun pește până a dat peste fabulosul tiburon. Cartea îi revenea dintr-o dată vie în memorie și gândul îi fugea alternativ de la carte la tânărul Santiago: atletic, robust, cu ochii albaștri ca marea, dar pielea smeadă-aurie. Tocmai se pornise un vânt călduț, ca o suflare magică și vaporoasă, și Santiago dădea indicații unui cadet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
dobitocul travestit în intelectual răbufni scuturându-și coarnele, își dezgoli fruntea și o înălță spre bolta cerului care nu i-a fost niciodată altceva decât tavanul opac al tavernei. Casele se strângeau în gradene, expunând o arhitectură în amfiteatru, precum viile în trepte de pe dealurile pietroase ale Dobrogei. Când trecea Ea. Băncile afișau Faliment, bisericile Renovare magazinele, week-end, soclurile fără statui vin imediat, ceasul Primăriei avea limbile înghețate la ora bombei de la Hiroshima, 815, în maternitate femeile nășteau cu picioarele lipite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
iubitei pe pernă, arzătoare ca focul dragostei, limbile părului sunt foc, brațele foc, trupul e un miriapod-flacără, iedera roșie se cațără pe razele de soare până-l sufocă, face Luna ghem de iederă, bolțile se rup de iedera sălbatică a viilor, brațele copacilor îndoite de rod și parfumul rămas dăinuie în frunze, în scoarță, în ramuri, în puful aripilor, în cașul ciocurilor, încât și șerpii au veninul parfumat, vinul murdărește smalțul dinților, caldarâmul străzilor, capilarele rădăcinilor, pe Dunăre curge vin în loc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
să-i fac! Și la urma urmei, mai mergeți și desculți! Nu putem, nea Fane, se plângeau morții, sunt multe gloduri și mai ales cioburi. De unde, bre? De la greci, nea Fane. Ghinioanele lor sparte în timpul vieții, un prinos adus și viilor și morților. Și voi ce căutați pe acolo, mă? Păi spre Occident trebuie să treci pe la Greci. Doar n-ai vrea s-o luăm spre est. Estul a venit singur peste noi, așa că-l știm. Mergem pe la ortodocșii noștri sârbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
nevăzutul, iar creierul porni automat la decriptarea informațiilor de dincolo. Pe scurt, nea Costică frizerul deveni mesagerul orașului. Și trebuie că va fi alergând și acum, neobosit, aducând și ducând vești dintr-o lume în alta, întru veșnică pomenire a Viilor și a Morților Brăilei. O are s-a murdărit lumea? Sau noi am astupat-o cu noroiul săpăturilor noastre crezând că vom da de aur? Cert este un lucru: planșele sunt la locul lor, cam putrede pe margini, virușii vremurilor au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
luăm pe căi ocolitoare, ca să nu dăm de bănuit. — A fost și asta o idee pe care am luat-o în calcul la un moment dat, își amintește domnul Președinte. — Buzău, Focșani, Bacău, zice Monte Cristo cu gîndul la dealurile, viile și strugurii de la Panciu și Odobești. Mai sînt gropițe pe ici pe colo, simte nevoia Sena să le aducă la cunoștință, ca peste tot, zice. — Ăsta e ultimul lucru care mă interesează, spune Petrică, ce mai așteptăm? întreabă devenind dintr-
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ăștia și știți ce s-ar fi putut întîmpla. Abia cînd ne-am văzut pe aleile alea înguste din parc, făcînd slalom printre copacii desfrunziți ne-a mai venit și nouă puțin inima la loc. Înainte să iasă în Șoseaua Viilor, dădu de două ori ocol Observatorului Astronomic, ca să se asigure încă o dată că nu era urmărit de nimeni. Trecu pe rînd de intersecțiile cu Doctor Istrate, Fabrica de Chibrituri, Calea Rahovei și intră pe bulevardul Tudor Vladimirescu. Ei, acu’ e-acu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
migreze, adic... s... între în logica global... a outsourcing-ului), românii au observat mai puțin c... țara lor, de care mulți fug, îi atrage pe alții, mai am...râți că ei. Deocamdat..., autorit...țile se preocup... de filierele de carne de vie, de clandestinii care sunt in tranzit prin România, de refugiații mai mult sau mai putin politici c...rora le ofer... azil. Unele ONG-uri și unii jurnaliști au sesizat ins... deja apariția comunit...ților de imigranți, iar problemele acestora, dac
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
adapteze la noile vremuri și cerințe, reușind adesea fără un efort deosebit. Copil fiind, dornic să-și ajute familia dar și să cunoască noi locuri și oameni, Își petrecuse mai toate verile și jumătățile de toamnă departe de casă, În viile unor boieri cu proprietăți mari În Vrancea, muncind pentru un leu de argint pe săptămână, plătit cinstit de către boierul autohton care Îi adresa, deseori, vorbe bune și frumoase despre țară și neam. Șeful de post nu putea să-și reprezinte
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
de dregătoriile dobândite și erau afirmate, tot În șoaptă, bunătatea și grija cu care Își ajuta oamenii nevoiași din jurul lor, plata lor cinstită pentru cei care munceau: Ei, cum este Ștefane acu’, hai? Când mergeai la Nicorești și munceai la via boierului Nicoriță și primeai pentru fiecare lună câte-un leu de-argint din care Îți cumpărai de la Mair-jâdanu’ un costum de haine ție, o rochiță scumpă Anetii, o pereche de pantaloni pentru Ionel și cealaltă jumate din bani i-o
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Zota, frații Ion și Petrică a lui Giugaru, dar și pe la Rozalița pe care o găsea jucându-se cu câte o fată. În amiaza acelei zile de vară, când razele aurii ale soarelui luminau și Încălzeau câmpul cu grâu de lângă via americană a părintelui Buzdugan, o mare parte din frumoasa Cociobană pe nedrept hulită de către Aneta și bunica Ileana, aprindea În sclipiri diamantine Întreaga pădure verde pe care o putea zări de pe prispa lui Moș Ianoca și care Înfierbânta și lumina
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
ari pe care bunicul i-a repartizat ca parte feciorului său secund. Victor a scos ceva porumb de pe jumătatea de hectar cu care l-a Împroprietărit statul, pământul de la Prisacă, a adus acasă trei care de ciocani cu tot cu știuleți, din via din Fundu Săucii a obținut, după metoda olarilor, aproape o jumate de tonă de vin, care o vreme va fi unul recunoscut prin Împrejurimi, din cei patru ari de vie situați pe o coastă abruptă de lângă Fântâna lu Ștefârcă... o
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
a adus acasă trei care de ciocani cu tot cu știuleți, din via din Fundu Săucii a obținut, după metoda olarilor, aproape o jumate de tonă de vin, care o vreme va fi unul recunoscut prin Împrejurimi, din cei patru ari de vie situați pe o coastă abruptă de lângă Fântâna lu Ștefârcă... o baniță de „poamî pentru mâncat șî pus pi pod” iar de pe sfoara de pământ de pe Ceia Parti, nimic; Îl lăsase să fie cultivat de bunica Ileana și Aneta. Victor muncea
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
făcut oale, de a se odihni mai puțin și vai! de a sta tot mai puțin timp cu cei câțiva oameni mai „răsăriți” și amatori de petrecere, vin și vorbe de duh la coana’ Preoteasă, unde savurând vinul galben din via americană a părintelui Buzdugan, discutau despre armată, femei, cântau și făceau politică, atât cât se putea În anii ’-’ pentru că Securitatea, noua Siguranță a statului, acționa la orice șoaptă răuvoitoare, la orice sugestie ori informare cu iz politic, antisovietic, anti Dej
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
vizibil burta, În timp ce bunica se jura prin tot satul că Aneta are o problemă cu indigestia), a decis că locul acela este și ... necurat! Cercetând și dincolo de Îndepărtatul fund de râpă, privirea lui Va admira mulțimea ogoarelor și livezilor, a viilor și pomilor disparați, care acopereau o mare parte a pantei ce urca lin către vârful unui deal mare. Când căruța cu mica sa Încărcătură a ajuns În dealul Dăreștilor, denumirea dată celor șapte case de către noul regim popular, Va a
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Cea mai mare suprafață era cultivată cu „păpușoi moldovinești” care erau aproape buni pentru cules, iar În „fundugrădinii”, care se Întindea până sub coasta unui deal mijlociu, erau doi aguzi uriași. Cei doi „frați” stăteau la umbra unui butuc de vie, vorbeau despre una despre alta, subiectul școală era interzis de către Marinița. Soarele, prietenul din copilărie al băiatului, după ce l-a privit din Înaltul cerului de amiază, s-a decis să-și ajute protejatul, a trimis un snop de raze calde
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
un val cald și plin de insatisfacții și curiozitate i-a cuprins corpul. A luat o atitudine melancolică, s-a mai uitat către fata care Își scutura capul plin de zulufi și privirea sa a coborât spre rădăcina butucului de vie, acolo unde două buburuze se iubeau și constată cât de simplu-i acest lucru În natură. Marinița, care urmărea cu interes efectele manevrelor sale asupra stării de spirit a băiatului, observând bosumflarea lui Va spuse: Adică vrei să zici că
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
dictaturii muncitorești. Într-o zi În care cutreierând peste Întinsurile lanurilor de porumb, aproape bun de recoltat, peste ogoarele și tarlalele cu floarea-soarelui, gata uscată, peste dealurile și pădurile Bogdanei, acolo unde galben-ruginiul se grăbea să ia locul verdelui și viile se Îngălbeneau de ciudă la gândul că În curând vor fi deposedate de ciorchinii cu boabe aurii ce se vor transforma În lacrimi de soare, Soarele Își zări prietenul și protejatul său „Va, mamicaa!” stând În grădina lor de la Bogdana
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
bătătură; vânduse boii, carul, căruța, plugul, grapa, rarița, chiar și pe Stela. Rămăsese numai cu oile, pe care chiar le înmulțise, o vacă, Trifu, mânzul Stelei, și trăsura. Nu-și păstrase nici o brazdă de pământ arabil, doar un pogon de vie și opt pogoane de livadă cu meri, peri și pruni tineri, abia dați în rod.“ De asemenea, consemnează cu o răbdare inepuizabilă (care pune la grea încercare răbdarea cititorului) tot felul de dialoguri anoste: „«Da, doamna doctor. Așa îl cheamă
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
sale ne lasă indiferenți și, după un timp, ne plictisesc, printr-o minuție prozaică, prin incapacitatea de a selecta faptele și de a da narațiunii o semnificație literară. De ce trebuie să știm că Stancu își păstrase doar un pogon de vie și opt pogoane de livadă sau că Răducu are un cap destul de bun și ar putea ajunge ca Șerban? Bine, cel puțin, că nu ni se spune ce numere poartă personajele la pantofi. Poetul Si sfintii Volumul de versuri Un
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
în poezie, este Ultima pasăre de Cristeian Petre Argeș (Eminescu, București, 2001). Iată câteva exemple: „Un lup a înghițit o stâncă / și burta i-a pocnit ca o tobă.“ „Chiar și creierul / care strigă tăcând / e făcut / din nichel.“ „Transpirată via / pe-o tâmplă a ațipit.“ „De ieri, / mi atârnă pământul pe gură.“ „Flutură genele noastre, / ne curăță nopțile /... / cu piersici de stele.“ „Îmi iubesc inima, / o singură dată / de-aș putea-o ține în palmă /... / i-aș cădea în genunchi
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
să nu dai peste ciomagul meu din frasin. Hai, vezi-ți de drum, haimanaua dracului. Plin de rușine, ori faci stînga-împrejur (sau dreapta-împrejur, că ajungi în aceeași poziție), ori pleci spre drumeagul care se termină sus, hăt în deal, în viile nu știu cui. Dacă apuci spre deal, vei fi acompaniat de lătratul a fel de fel de cîini. Unii cu voce de bas, alții de bariton și alții care te pot scoate din sărite, adică niște jăvruțe sadea. În deal este o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]