1,701 matches
-
să ciugulească grăunțele, amețită de a se fi tot învârtit până la extenuare ca un mecanism dereglat, pe acordurile triste și mereu aceleași ale valsului. Opriți-vă, că-și dă duhul! îi rugă timid cârciumarul. Las' că ne faci un șnițel vienez din ea. Ne e foame și n-am mai mâncat de mult o "dansatoare", răspunse unul și ceilalți se prăpădiră de râs. Cei doi marinari, care se ținuseră de mână toată seara și se priviseră în ochi, s-au luat
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
să te rătăcești. Vru să vadă din ce material e făcută linia și interpuse o lupă groasă între ochii săi tociți și brățară. Era argint alb, când dunga traversa în lung trupul neted al șarpelui de abanos și argint negru vienez, pe trupul din lemn alb de santal. Bătrânul privea fascinant brățara, gândi că nici un alt element n-ar fi fost necesar pentru a-i completa frumusețea. Dar chiar în acel moment păli, căutând înfrigurat o lupă mai mare, căci ceea ce
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
lui Înclinație o constituiau operele unui enigmatic medic austriac care, peste ani, avea să devină celebru: Sigmund Freud. Miquel Moliner, care, grație defunctei sale mame, citea și scria În germană la perfecție, poseda mai multe volume de scrieri ale doctorului vienez. Terenul său favorit era acela al interpretării viselor. Obișnuia să Întrebe oamenii ce-au visat, pentru a trece apoi la o diagnosticare a pacientului. Spunea mereu că are să moară tînăr și că nu-i păsa de asta. De atîta gîndit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Înveșmîntat În straie de paradă și călare pe o avere pe care el o pierduse. Fumero nu-i povestise că Irène Marceau, deși femeie cu o anumită situație economică, era patroana unui bordel și nu o prințesă dintr-o poveste vieneză. Nu-i povestise că mireasa era mai În vîrstă cu treizeci de ani decît Carax și nici că, mai curînd decît nuntă, era vorba de un act de caritate față de un om sfîrșit, lipsit de mijloace de subzistență. Nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
cu o satisfacție recunoscătoare pentru faza asta prielnică, care îi îngăduia să rostească, după voia lui, afacerile așa de importante ale moșiei. De altfel, nu o mai considera ca pe o bolnavă! în afară de casă, povestea pretutindeni cu mulțumire că sanatoriul vienez făcuse minuni și că Lenora era complet restabilită. Era chiar convingerea lui. In timpul ăsta Hallipa stabilise aproape totul cu Drăgănescu, un candidat protejat de el și pe care îl stima ca om și ca situație. . .. Cât era de curios
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
chiar dinaintea casei. Elena și cu Nory o conduseră până la scară. în al doilea vestibul Elena aprinse becul pentru a-i arăta pereții înșiruiți pe dreapta și stânga cu portrete. Era familia Drăgănescu, reprodusă, în uleiuri convenționale, de vreo casă vieneză după fotografii: tatăl, mama, Drăgănescu însuși, un frate mort tânăr și surorile când erau domnișoare. Galerie proaspătă de familie cu aere vechi din cauza modei așa cum era purtată de bravii mahalagii și a pozelor înfipte și smerite. Păreau de acum o
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Sibiu *Colaborator la revistele de cultură: Observatorul, (Toronto) Canada; Niram Art, Israel; Tribuna, Cluj Napoca; Ateneu, Bacău; Ecouri Literare, Vaslui; Fereastra, Mizil; Convorbiri literare, Iași; Oglinda Literară, Focșani; precum și la diferite reviste de umor (Epigrama, București; Spinul, Satu-Mare; Acus, Sibiu; Urzica Vieneză, Gura-Humorului; Ag pe Rime, Pitești;) dar și la rubricile cu specific ale unor ziare din țară sau din străinătate: Expres Magazin, Jurnalul săptămânii, Maximum; Viața noastră, Israel; etc... *Cicluri anuale de conferințe (unele publicate) la Fundația Prietenii Iașului, la Uniunea
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
vicios, care încheie perioada de calm din viața scriitorului la Berlin. 3) Un Tacit daco-roman cu agitații și frământări materializate în producții literare demascatoare ale regimului opresor - culminând cu acel rechizitoriu vitriolant - „1907, din primăvară până în toamnă”, publicat în ziarul vienez „Die zeit”, sub pseudonimul „Un patriot român”. 4) Comedia politică - anul 1908. 5) 1909 - Pactul cu diavolul. 6) 1910-1911 - Exorcismele. 7) Triumful tragic. 8) Epilog - care cuprinde numărul și ordinea călătoriilor efectuate pe ani și zile, precum și lista persoanelor corespondente
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
brutal, ceea ce îl determină să ia o poziție netă pentru sprijinirea celor oprimați și condamnarea virulentă a regimului opresor. Din această poziție a scriitorului a apărut acel „1907, din primăvară până în toamnă”, cel mai virulent pamflet politic, publicat în ziarul vienez „Die zeit”, sub pseudonimul „Un patriot român”. La 24 mai Caragiale sosea la Iași - și nu la București - deoarece voia să fie cât mai aproape de locul din care a pornit răscoala. Anul 1907, anul răscoalelor țărănești, este un adevărat energizant
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
palpitații și oboseală, având, de atunci, o mare poftă de viață. Nu arătau deloc rău acele haine. Le-ar mai fi putut proba puterea de fascinație și pentru o poveste ceva mai complicată decât acea joacă nevinovată din grădina medicului vienez. În ciuda frigului, Iancu lepădă cămașa de noapte și îmbrăcă hainele europene. Dar nu se mai strădui să se privească în oglindă. Era inutil. Se împlinise, crescuse chiar. Era dezastru! Hainele nu-l mai cuprindeau. Arătau și scurte, și strâmte, tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
haine orientale. Chiar dacă se lăsa greu, Nicolae povestea întotdeauna cu plăcere, fără să se repete, dând, de fiecare dată, o altă interpretare acelor întâmplări, încât ascultătorii, deși cunoșteau faptele, rămâneau totuși cu impresia că aflaseră amănunte noi și pasionante. Muzicanții vienezi luară locul lăutarilor în cafasuri și se auziră primele măsuri din Pasul patinatorilor. Dariostimo fu dintr-un singur pas lângă Marioritza. Regele Soare nu știa să danseze, așa că se resemnă să-i privească pe cei doi dansând. De fapt, doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
de gheață, trecu iar prin cămara cu dulapuri, culese o tăviță de argint și reveni în bibliotecă. Numai că acolo... nu mai era nimeni. Îl copleși un sentiment acut de gol, de absență dureroasă. Auzea rumoarea, râsetele și melodia valsului vienez, dar îi pierise tot cheful. Avea în el o enormă tânjire după vremurile în care Luminăția Sa, Poetul, dădea o strălucire și un duh aparte tuturor acestor petreceri. Ceva mai târziu, când intră mucagiul ca să taie mucurile lumânărilor din sfeșnice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
și prost informat; o lume care îndura neputincioasă duplicitatea lui Napoleon, lipsa de scrupule cu care își schimba, pe rând, declarațiile, ba aprobând ocuparea principatelor, ba amenințând Rusia cu pierderea acestor teritorii promise prin tratate, ațâțând, în același timp, curtea vieneză împotriva prezenței rusești la Dunăre. Omul din fața lui nu mai era acum protejat de nimeni și de nimic. Nu-l mai apărau decât propria inteligență, perspicacitatea și, desigur, banii. La prima greșeală, însă, putea plăti doar cu capul. Pe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
se uita la ei. Întrebarea totuși îl surprinse. Nu urmărise discuția decât superficial. Lui, om de cifre, dezbaterile la un pahar de vin i se păreau cam futile, dacă nu comice. O problemă gravă nu se limpezește între un șnițel vienez și o plăcintă cu mere. Cel mult se încurcă și mai rău. Înainte însă de-a răspunde el, de la masa de alături interveni cineva cu glas familiar: ― Îmi dați voie... Toți întoarseră capetele, mirați de amestecul unui străin în conversația
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
retro, hot și cold water, papuci în hol, șase prosoape și 50 de posturi TV, cu platou matinal de gustări cât pentru patru guri, salutat de gărzile „palatului“ ca la Matignon și dus cu lectica precum un grof cu ifose vieneze. Și totuși, nu asta m-a impresionat cel mai mult, ci finețea oamenilor locului: familii din Lancrăm, dar și de basarabeni fixați în Alba, universitari, liceeni și doamne de la bibliotecă, total străini de isteria bucureșteană, palpitând intens la faptul de
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
ultimele instrucții ale lui Nory din partea doamnei Drăgă-nescu-Hallipa. Elena era o clientă deosebită și casa Stuart avea un compt curent la Banca Drăgănescu. Serviciile aduse erau felurite: comandă de note sau tratative cu artiștii; furnituri de instrumente sau vreun acordor vienez special. Doamna Drăgănescu-Hallipa nu punea semnătura ei pe invitațiile amabile ce le făcea artiștilor de 278 profesie decât după ce totul fusese convenit în amănunt prin agenția Stuart; dacă diva X știa dinainte ce bucată va cânta și la ce parte
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
vlagă și dintre bogătanii-hoți; dintre guvernanții epocii și acoliții acestora și dintre multimile de goli. Căci,în timp ce ai lui Golu nu-și puteau ostoi foamea, de la zi la noapte și de la noapte la zi, ceilalți,își burdușeau viața cu baluri vieneze, cu alte asemenea petreceri, și destrăbălări, prin palate de toate stelele, sfidând, rămânând surzi, și nesimțiți,în fața de alde Golilor. Nevăzutul, și,încă, insensibilul război rece, avansa,în adâncime și în intensitate, precum o magmă,într-un avancutremur. Că, nu
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
tece klezmer, asistată de un con trabas și-un acordeon. Am spălat cu bere mirosind a ghimber amărăciu nea acumulată în timpul zilei (veneam direct de la Auschwitz), ascultând acele linii melodice care adu ceau când cu sârbele noastre, când cu valsurile vieneze, și-am mâncat apoi pui cu miere și scorți șoară. La o masă foarte lungă, vreo treizeci de femei, cele mai multe cu inconfundabila, dar inefabila figură orientală a evreicei, petreceau pe rupte, miș când din cap fericite în ritmul muzicii. Eram
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
datorită extensiei sale, poate fi considerat o compoziție autonomă. Trei exemple faimoase aparținând unor maeștri celebri. Dar au existat mulți alții, mai puțin cunoscuți, în toată Europa muzicală catolică. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în cadrul clasicismului vienez, s-au dezvoltat noile forme de sonată, simfonie și concert. În realitate, nu este vorba de trei forme diferite, ci, mai degrabă, de trei moduri de a exprima o unică sensibilitate „simfonică”: aceea a unei muzici care își găsește în
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
personalului, zise Lanark. — Al cărui personal? întrebă liftul. — Al profesorului Ozenfant. Liftul începu să zumzăie. Cei de lîngă Lanark tăceau, dar cei care stăteau mai departe șușoteau între ei și-i aruncau priviri. Ușa se deschise și sunetele unui cîntec vienez de dans pătrunseră în lift. Am ajuns, doctore Lanark, spuse liftul. Intră într-un restaurant iluminat discret, cu un tavan jos și albastru și covoare albastre. La mese nu era nimeni, iar fețele de masă fuseseră luate, cu excepția unei mese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
A fost replantat la locul său faimosul măslin al lui Platon care fusese dezrădăcinat de un autobuz. Specialiștii au confirmat că vârsta măslinului depășește 2 500 de ani. 6. Pe coridorul acela mă cam pândea o vârstnică mireasă, o doamnă vieneză, de vreo patruzeci și doi de ani, frumos oxigenată, ușa odăii sale se afla spre capătul coridorului, alături și puțin pieziș față de ușa odăii mele, doamna locuia cu maică-sa, ale cărei gemete de veterană a suferinței le auzeam ziua
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
o amintea pe cea a olandezului Van der Hoph. * Aprinse lampa cu abajur de mătase bleu și trandafiri mici din catifea. Din patul de bronz, pictat cu îngerași, te așteptai să răsară o scufiță cu panglici și dantele. În bufetul vienez cu două vitrine, modern prin anii '80-'90, un instantaneu al epocii ar fi surprins sticle de apă de Vichy, flacoane de colonie Cuir de Russie, pastilele întăritoare ale doctorului Blow sau elixirul bunicilor Cristal de munte. Berzele de argint
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
a combătut vehement presa și partidul liberal. Ideile politice exprimate cu argumente credibile a deranjat și tocmai de aceea nu l-au iertat. Eminescu s-a remarcat nu numai ca teoretician, ci și ca om al faptei. Încă din perioada vieneză a studiilor el a organizat tineretul studios fiind deci și un om al faptei. În cadrul societății Carpatia a acționat în așa măsură încât a neliniștit și pus în alertă serviciile secrete ale Germaniei, Austro-Ungariei și Rusiei, care-și vedeau amenințate
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Acceptat, cu 33 de grade. 1824 Document al curții din Viena către guvernul francez: se denunță asociații secrete, cum sunt Absoluții, Independenții, Înaltul Așezământ al Carbonarilor. 1835 Cabalistul Oettinger declară să l-a Întâlnit pe Saint-Germain la Paris. 1846 Scriitorul vienez Franz Graffer publică relatarea unei Întâlniri dintre fratele său și Saint-Germain Între 1788 și 1790; Saint-Germain Îl primește pe vizitator răsfoind o carte de Paracelsus. 1865 Fondarea așa-numitei Societas Rosicruciana În Anglia (după alte izvoare, În 1860 sau În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
de bravură. Și Lia mi-a spus: „Pim, povestea ta nu-mi place“. „Nu-i frumoasă?“ „Și sirenele erau frumoase. Ascultă: ce știi tu despre inconștientul tău?“ „Nimic, nici măcar nu știu dacă există“. „Așa. Acum Închipuie-ți că un pierde-vară vienez, ca să-și Înveselească prietenii, s-ar fi amuzat să inventeze toată povestea asta cu Es și cu complexul oedipian și ar fi imaginat niște vise pe care niciodată nu le-a visat și niște mici Hans pe care niciodată nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]