4,373 matches
-
soi; însinele «este», «este în sine» și, triadic, desigur, «este ceea ce este» (cf. SFN, 311 sqq.): ... aici, în această zonă cosmică, / sub pleoapa albastră, / toți se mănâncă pe toți. / Neîntrerupt, toți se mănâncă pe toți. / Omul mănâncă pasărea, / pasărea mănâncă viermele, / viermele mănâncă iarba, / iarba mănâncă resturile omului, / resturile omului mănâncă piatra, / piatra mănâncă apa, / focul mănâncă aerul, / aerul mănâncă pământul. // Este de mâncare cât este, / dar ea nu se termină niciodată. Zgomotul caracteristic / este acela al fălcilor mestecând. // Iată acum
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
însinele «este», «este în sine» și, triadic, desigur, «este ceea ce este» (cf. SFN, 311 sqq.): ... aici, în această zonă cosmică, / sub pleoapa albastră, / toți se mănâncă pe toți. / Neîntrerupt, toți se mănâncă pe toți. / Omul mănâncă pasărea, / pasărea mănâncă viermele, / viermele mănâncă iarba, / iarba mănâncă resturile omului, / resturile omului mănâncă piatra, / piatra mănâncă apa, / focul mănâncă aerul, / aerul mănâncă pământul. // Este de mâncare cât este, / dar ea nu se termină niciodată. Zgomotul caracteristic / este acela al fălcilor mestecând. // Iată acum principiul
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
impui o conduită, fie ea și creștină, cu mijloace și strategii de același fel, toate ies cum ies, forțarea a creat confuzii și rezistență, lucrurile n-au fost împăcate pentru a înălța armonia la grad de virtute și constantă socială, viermele și sămânța discordiei au ros “patul germinativ” a ceea ce ar fi putut fi o “colaborare” și posibilă înțelegere antefactum și au rodit fertilizând dihonia, care din nefericire ajunsese să perforeze până la capătul celălalt, ca să se vadă că de fapt este
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
să existe timp pentru cuvinte dar și timp pentru somn”iar Cristian Teleuca, “ Timpul este ca un motor, însă unul ce se hrănește cu suflete.” Și ca să rămân în registrul figurilor de stil, eu îl văd, efectiv, ca pe un vierme - de obicei se află într-un măr și se hrănește cu miezul mărului-, ce se hrănește cu seva trupului nostru, trup care ajunge, într-un final, bătrân și bolnav. Mulți autori de Sf-uri, au scris povești despre călătorii în trecut
TIMPUL, ÎNCOTRO?! de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353886_a_355215]
-
cu iz de neadevăr, imagine contrafăcută mediatico-discursiv și cantități enorme de teatru politic inept și antiuman până la urmă (dovezi sunt destul în acest sens). Obediență, turnătorie, minciună, parvenitism, falsitate, hoție, compromis, amoralitate - iată caracteristicile funciare în care se complace precum viermele în untură lumea politică românească de două decenii și ceva încoace (nu că trecutul ar fi avut o altă haină), toate acestea susținute fără doar și poate de la vârful statal din 1989 încoace contrar a ceea ce se putea previziona în
LUMEA POLITICĂ ŞI IŢELE EI MURDARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353015_a_354344]
-
poartă, lângă gardul lui Stănescu, de peste drum, țipa o femeie înaltă și slabă, cu o rochie pestriță, neagru cu alb, cu părul despletit, cu mâinile spre cer, “criminaluleee, mi-ai omorât omul, tu și frații tăi, nenorociților, mânca-v-ar viermii pământului și v-ar putrezi oasele în pușcărie, aoleeeu, că mi-a omorât bărbatul meu, că l-a auzit tot satul cum striga că-l omoară, aoleeeu, că o să dau acatiste să vă piară sămânța, o să topesc lumânări la răscrucea
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
Homo homini lupus... Unchiul: Mă bucur că ai înțeles! Nepotul: Și dacă am înțeles, cu ce sunt eu mai câștigat? Care este avantajul meu? Că drept să îți spun, nu mi se pare că ar exista vreunul. Ba dimpotrivă, acest vierme al îndoielii îmi pare un handicap. Unchiul: Și? Te deranjează că încerc să îți deschid ochii? În loc să-mi mulțumești pentru efortul meu de a te lumina... Nepotul: Departe de mine gândul, dar nu știu, parcă judecata asta e mult prea
SECTIUNEA DRAMATURGIE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352695_a_354024]
-
nu aș fi auzit un altul. / Sunt cuprins de tine, la ultim târziu ceas !» -, poate ca și la perechea edenică a „neliniștitei“ căderi în „păcat cu măr“, măr „îndrăgostit“, sau nu, la rându-i, de „omidă“ - la epiderma-sferă - și de „vierme“, în miezul de platină). Sub pecetea numărului șapte, cabală zalmoxiană cu semantism sacru, în jurământ-fidelitate, în „războinicire“ anti-zemeiască / anti-genune, în biruință și în nuntire - ce are înrăzărire și-n alte spații, în cel budist, de pildă, nutritor de Arbore-Șapte-Frunze (cu
EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS-CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353586_a_354915]
-
nr. 2297 din 15 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Blestemata sărăcie Ana Podau Sărăcie haină roasă de când am plecat de-acasă mi-ai fost pasăre năpastă, junghi și spin în a mea costă. Cizmele mi le-ai mâncat ca un vierme-n mine-ai stat, zi de zi te-am blestemat să te duci la cel bogat. Nu plâng de cămașa mea că e veche, ruptă, rea, plâng când văd în jur copil fără ghete, trist, umil. Plâng când văd în
BLESTEMATA SĂRĂCIE de ANA PODARU în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354240_a_355569]
-
24 martie 2015 Toate Articolele Autorului Ce-aș fi fără tine, Doamne? Aș fi un Orb, un Cerșetor, Netrebnic Rătăcitor- Hulit de câini și de calici, Aș gusta din hrana lor. Un Târâtor cu gânduri mici, Umblând prin marile orașe, Vierme în privirile pizmașe. Aș fi un Surd sau, poate, Mut! Când m-ai plămădit din lut, De mine grijă ai avut: Mi-ai desenat perechi din toate, Dar mi-ai pus pândar o Moarte! Și-o umbră Tu mi-ai
MONOLOG de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357782_a_359111]
-
și cu multe piciorușe, păreau că dansează în mișcarea lor plutitoare. Ea nu bea din acea apă niciodată. Pentru băut, știa că trebuie să coboare până la cișmeaua din sat. Pentru spălat, însă, apa de ploaie era grozavă dacă scăpai de viermi. - Lasă racameții, Tiță, că-i târziu! Fetița dădu ascultătoare din cap. Își trase cizmele de gumă, își înfășură basmaua de două ori în jurul capului, după care o legă bine pe frunte. Apucă trăistuța cu trandafiri roșii și coborî treptele în
RACAMEŢII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357787_a_359116]
-
să cânt liber, chiar dacă vulturii îmi suflă adesea în ceafă... De atunci am aspirații: vreau ca sufletul să mi se umple de pace și să urce la Cer, chiar dacă trupul mi se va scufunda, cândva, din nou în țărână, iar viermii vor avea festin! Gabriel Todică 24.11.2014 Foto: tablou de Oleg Șupliak (Ucraina) Referință Bibliografică: Puiul / Gabriel Todică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1464, Anul V, 03 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gabriel Todică : Toate Drepturile
PUIUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357824_a_359153]
-
câștigarea mântuirii; a abuza însă de ele devine o stavilă serioasă în realizarea acestui deziderat: “tot ce este adunat în afară de trebuință, din pofta acestei lăcomii, se preface în ziua următoare, adică în viața următoare celui ce a adunat-o, în vierme. Prin viermele acesta, cel ce aude înțelege viermele cel neadormit, care prinde viață din lăcomie” (Sf. Grigorie de Nyssa). Creștinismul nu este antisocial, înțelegând prin aceasta să promoveze sărăcia, căci prin ea însăți aceasta nu este o virtute, după cum nu
DESPRE VALOAREA CREŞTINĂ ŞI SPIRITUALĂ A BUNURILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357891_a_359220]
-
a abuza însă de ele devine o stavilă serioasă în realizarea acestui deziderat: “tot ce este adunat în afară de trebuință, din pofta acestei lăcomii, se preface în ziua următoare, adică în viața următoare celui ce a adunat-o, în vierme. Prin viermele acesta, cel ce aude înțelege viermele cel neadormit, care prinde viață din lăcomie” (Sf. Grigorie de Nyssa). Creștinismul nu este antisocial, înțelegând prin aceasta să promoveze sărăcia, căci prin ea însăți aceasta nu este o virtute, după cum nu condamnă nici
DESPRE VALOAREA CREŞTINĂ ŞI SPIRITUALĂ A BUNURILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357891_a_359220]
-
o stavilă serioasă în realizarea acestui deziderat: “tot ce este adunat în afară de trebuință, din pofta acestei lăcomii, se preface în ziua următoare, adică în viața următoare celui ce a adunat-o, în vierme. Prin viermele acesta, cel ce aude înțelege viermele cel neadormit, care prinde viață din lăcomie” (Sf. Grigorie de Nyssa). Creștinismul nu este antisocial, înțelegând prin aceasta să promoveze sărăcia, căci prin ea însăți aceasta nu este o virtute, după cum nu condamnă nici bogăția: “nu totdeauna estelăudată sărăcia, ci
DESPRE VALOAREA CREŞTINĂ ŞI SPIRITUALĂ A BUNURILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357891_a_359220]
-
Am pătruns într-o junglă miraculoasă, fructele împodobeau ramurile sălbatice, dar erau otrăvite, în jur zburau umbre, erau lilieci, erau oameni după moarte? Un liliac încerca să-mi scoată ochiul,altul râdea stropindu-mă cu salivă verde. Din fructe ieșeau viermi roșcați cu dinți ca briciul, ce mult doream să-mi fac o grădină, un loc de casă și de odihnă, dar jungla era de neînvins, m-am trezit, eram în altă junglă. Oamenii s-au adunat în jurul lui. Aer, aer
SINCOPE de BORIS MEHR în ediţia nr. 464 din 08 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358482_a_359811]
-
recapăt mai multă demnitate, chiar dacă m-aș afla în fața plutonului de execuție. Mareșalul Antonescu în celulă, bănuind ce îl așteaptă, făcea singur exerciții de cădere din poziția drepți, străduindu-se să nu mai miște deloc, să nu semene cu un vierme care se zvârcolește înainte de a muri. Câți alți semeni nu au avut o soartă mult mai tragică decât a mea și, odată ajunși în fața morții, nu se vor mai fi plâns cum fac eu acum! Iar dacă felul în care
CE E DE FĂCUT? de ION UNTARU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357961_a_359290]
-
manelele îl dau gata!), cât și în modul - cel mai adesea șocant - cum se exprimă, se înțolește și își etalează luxul greoi și înzorzonat. N.B. După acest excurs, cred că nu-i greu de priceput că mizerabilismul este aidoma unui vierme vârât în hreanul lumii civilizate, care, în proliferarea sa, manifestă un deosebit apetit pentru nuanțe și forme locale de exprimare. Deosebim, astfel, un mizerabilism regional și altul național, precum și un mizerabilism al fanatismului și terorii din Est și Vest, situat
MIZERABILISMUL OMULUI MODERN de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358044_a_359373]
-
mare Ca să-ncap ă fiecare. Îmi fac și audiență, Cum sunt bun, dau și clemență Și-ntr-o lună, două, frate, Ori le-oi rezolva pe toate, Ori voi sta întins pe spate, Cu colac și lumânare, Să fiu la viermi bun de mâncare. Sper că nu am vreo nevroză, Vedeți voi, că pun o poză. PS Decât să-mi faceți pomenire, Mai bine plec la... mânăstire. Referință Bibliografică: În sfârșit! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 597, Anul
ÎN SFÂRŞIT! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358098_a_359427]
-
-i mai calce alții în picioare? - Ba da, Doamne, numai că nu au avut grijă de el, și l-au lăsat pe ticălosul acela de Basta să-l omoare. Acum zace pe fundul iadului, unde îl mănâncă și îl chinuie viermii rozând din el ... - Bine, dar după asta le-am trimis un Sfânt, pe Constantin Brâncoveanu? - Așa este, Doamne, număi că unchiul lui, Stolnicul învățat Constantin Cantacuzino, fratele mamei lui Brâncoveanu, unchiul lui, cum ar veni, l-a vândut turcilor ca să
DUMNEZEU, SFÂNTU PETRU ŞI ROMÂNII de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358583_a_359912]
-
bordul navelor. Distrugerea unei planete care amenința stabilitatea cosmosului. Deci, floare la ureche, pentru niște războinici cum erau ei. Ca să nu mai vorbim de dotările noilor nave, dăruite, se spunea, de chiar marele lor protector. Intrară pe o gaură de vierme și ajunseră imediat în apropierea nenorocitei de planete care provoca îngrijorare. În timp ce-i pufnea râsul gândindu-se la soarta bezmeticilor pe care-i vor cuminți, se așezară în formație de luptă și începură scanarea viitorului teatru de luptă. Generalisimul în
SCENARIU BINE DOCUMENTAT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358670_a_359999]
-
n-au contract și nu au arme. Doar credința comună în Taina Crucii, aceasta este arma care biruiește forțele dușmanilor. Și Împărăția mea s-a prăbușit. Eu mor și trupul meu se pogoară în sânul pământului și va ajunge pradă viermilor. Împărăția lui Hristos însă va crește și va înflori mereu. Numele lui Hristos Îl vor pomeni muritorii și-L vor slăvi cu tot mai multă dragoste și stăpânirea Lui va cuprinde o dată toată fața pământului. Iată deosebirea între împărați și
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]
-
un sictir și-o greață, iar în oglindă fratele Cain mă ceartă și mă scuipă-n față, căci, în curând, la ultimul apel mă voi jertfi în ciuda vremii și martor o să fiu la un măcel, când vor veni, în gloată, viermii. prin amintiri mă-nvârt ca un bunic și cum nu văd în apă niciun pai, m-agăț de un trabuc și tac chitic, dar sar o dată-n sus și strig: pe cai! de-oi fi chemat cumva la alt apel
FUGE ŢĂRNA DE SUB MINE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344685_a_346014]
-
stau pe purcoaie cu bani, se lăfăie în ecrane... Deși clănțușul la poartă e pus, deși ușa e încuiată, ei ne intră în case, pricopsiți cu câte o siglă de televiziune. Își sporovăiesc viața lor ca o mocirlă colcăită cu viermi. Oligofrenii dau lecții de logică, râgâielile unora sunt vorbe de duh pentru alții, beția și puturoșenia au ajuns vedete , rostirile lor cu aburi pestilențiali hrănesc vise gălbejite. Din fundătura ecranului de televizor, acești musafiri, sosiți prin telecomandă, ne face casa
RÂNDUNICA, RÂNDUNICA, SUNT PĂTRUNJELU RECEPŢIEI! de DONA TUDOR în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358775_a_360104]
-
Iar de-ncălcăm porunci, nu vrem iertare, Pedeapsa și iertarea sunt în noi , În urma noastră, asemănătoare, Este ființa, unu-nseamnă doi. II. În spatele zidului era o comoară, Zidul dăinuia de o mie de ani, șopârlele ajunseseră la a mia generație, viermii nu puteau să pătrundă prin metal. Acolo bătea o inimă, așa spunea învățătorul, Dar cine s-ar fi apucat să scoată comoara, Ar fi riscat prăbușirea catastrofală a zidului. Zidul era până la cer. Numai un orb putea să facă lucrarea
UNU de BORIS MEHR în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358802_a_360131]