1,691 matches
-
te comporți atunci când te întîlnești cu ele e cunoscut demult în cele mai mici detalii. De altfel, singura dată când lucrurile nu au decurs așa cum ni le amintim dintotdeauna a fost când viziunea lui Xtyn a prins în capcană toate vietățile, permițîndu-i apoi să le ucidă. Se pare însă că nu a fost de ajuns. N'Gai Loon ceru mai multe amănunte, iar Arrus i le oferi cu plăcere, povestindu-i despre vârtejul imens a cărui forță mentală fusese atât de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
se reîncarneze tot în regnul uman. Obținerea nemuririi de către Utnapiștim face obiectul unei relatări cuprinse în aceeași epopee, anume referitoare la potop; “înștiințat de [zeul] Ea de iminența cataclismului, Utnapiștim a făurit o corabie și a umplut-o cu toate vietățile, după care și el și soția lui au devenit zei și s’au instalat pe aceste tărâmuri îndepărtate ”. În “traducere”, aceasta înseamnă că omul Utnapiștim supraviețuiește datorită faptului că a făcut deja saltul calitativ în regnul următor, adică în segmentul
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
vadă lesne natura primitivă, din pricină că, dintre părțile sale vechi, unele i-au fost frânte, altele tocite, și în general, au fost ciuntite de către valuri. Altele s-au adăugat crescând - scoici, alge, pietre - încât el seamănă mai degrabă cu orice altă vietate decât să fie așa cum era prin fire”. Comparând cele două texte, să observăm mai întâi că, trăind într-o epocă raționalistă, J.-J. Rousseau are în vedere statuia zeului marin care este acoperită de aluviunile mării, până la a deveni de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Nyssa afirmă că, din cauza constituției sale fiziologice, acest animal nu poate să-și ridice capul și să contemple cerul. Așadar, nu are cum să devină un animal platonician în stare de o ascensiune dialectică care să-l transforme într-o vietate extatică orientată spre contemplarea ideilor pure; el rămâne o creatură grosieră condamnată să râme cu râtul în pământul cel mai murdar, scârbos și plin de gunoaie, hrănindu-se cu excrementele în care se bălăcește. în bestiarul filosofic, porcul e condamnat
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
mult. În sens alegoric, se poate spune că alungarea omului din Rai a fost startul globalizării umane la îndemnul: „Creșteți și vă înmulțiți și umpleți Pământul și-l supuneți, stăpâniți, peste mări, peste păsările cerului, peste toate animalele, peste toate vietățile ce mișcă pe Pământ și peste tot Pământul” (Facerea 1:28). Nu se poate să nu se observe că întâlnim câteva dintre aceste componente ale comportamentului uman preconizat și în ceea ce înțelegem prin globalizarea actuală. Istoria globalizării începe cu marile
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
SĂ TRANSFORMI O MLAȘTINĂ ÎNTR-O OAZĂ Imaginați-vă o mlaștină, foarte mohorâtă, întunecoasă, schimbătoare, plină de nămol, apă, vegetație, chiar nisipuri mișcătoare. Se văd insecte zburând la suprafața apei. Se văd și crocodili, aligatori, gândaci, păianjeni, șerpi și alte vietăți potrivite acestui mediu. Apa este stătută; nici un fel de apă proaspătă nu intră și nu iese de aici. Se pot vedea crescând ciupercile și mușchiul, iar mirosul greu este foarte agresiv. Apa este fetidă, plină de microbi și de vegetație
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
specifică ridicată. La apă, aceasta este de zece ori mai mare decât la fier. Apa se încălzește de cinci ori mai încet decât nisipul, dar și procesul de răcire este lent. Datorită capacității excepționale a apei de a absorbi căldura, vietățile marine nu sunt niciodata amenintațe nici de o puternică supraîncălzire, nici de o răcire excesivă. A treia și a patra anomalie sunt strâns legate de prima: apa are căldura latenta de vaporizare și căldura latenta de topire foarte mari. Pentru
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
rolul jucat de culori în selecția sexuală și în avertizarea asupra pericolului. Dar numai cam în ultimul deceniu am început să înțelegem cum lungimile de undă ale luminii (și deci ale culorilor) apar la diferite adâncimi și cum ochii diverselor vietăți marine percep această lumină și se văd unele pe altele cu totul altfel decât le văd oamenii. În lumina artificială, reciful văzut de aproape este o lume diferită. În fața ochilor îți apar nuanțe de albastru deschis, verde, violet și galben
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
sau se apropie de obiect, amplifică sau reduce dimensiunile, pentru ca pe marginea unei trăsături definitorii să comenteze nestingherit, de cele mai multe ori patetic. Când autorul nu are în vedere drame mute, intervin discret scene de un umor bonom. Parcul lui de vietăți (între care o ciocârlie, un vultur, o lebădă, cărăbuși, furnici, o căprioară) face pereche grădinii cu flori a lui D. Anghel, nota care-i apropie fiind fantezia. Deși narate cu voce mică, surdinizată, întâmplările cu necuvântătoare au negreșit vivacitate, chiar dacă
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
doar o pauză Între două continuități, ci un himen. Inima e mai mare decât trupul. Ea are trei soluții, firește. Prima: „se va prăbuși mai puternic spre propriul ei centru”. A doua: „spartă-n planete, se va lăsa cotropită de vietăți și de plante”. A treia: „Întinsă va sta pe sub piramide, ca Înapoia unui piept străin”. Nu sunt trei soluții Între care se decide. Sunt trei soluții prin care, pe rând, inima se decide. Vederea vederii, În trei mișcări: pătrunderea În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
din titlu, care celebrează întâlnirea dintre două ființe („suprafețe”): „Vino tu, furnică roșcată, gândac/ sau coropișniță să stăm sub camion/ sub motorul ca un soare negru/ și să cugetăm la toate muchiile/ care se întâlnesc în ochiul lui Dumnezeu” (Rugăciunea vietăților mici). În rest, cărțile lui L. constituie o suită de incizii în contemporaneitate sau, cel mult, în istoria recentă. Astfel, bazată pe teoriile lui Pierre Bourdieu și B. Lahire, Construcția identității într-o societate totalitară (2003) constituie un temeinic studiu
LUNGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287919_a_289248]
-
saltele care plutesc în fîntîna din curte. Artă și plajă, iată o idee turistică nouă. Or fi avînd și ei un ministru al Turismului cu idei! Oricum, muzeele sînt un bun refugiu la vreme de caniculă: operele de artă sînt vietăți de climă temperată și e bine să te afli în preajma lor cînd afară sînt 34 de grade la umbră. Berlin. Știam zicala conform căreia în Berlin nu e decît un singur anotimp: toamnă, dar nu mi-aș fi închipuit că
Vara prin Europa by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15006_a_16331]
-
zilelor [puii] o vor părăsi și în cele din urmă ea va înnebuni” (Ier. 17, 11) (De Christo... 54, 2). Iată interpretarea, de o savoare cu totul aparte: Nu strică, pentru lămurirea subiectului nostru, să descriem un obicei al acestei vietăți. Căci nu degeaba a rostit profetul cuvintele de mai sus, folosindu‑se de o parabolă. Într‑adevăr, prepelița este un animal tare țanțoș. Ori de câte ori ochește prin preajmă un cuib al altei prepelițe, plin cu pui - tatăl fiind plecat prin miriște
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
nu mai este-ntunecată”; suita e completă, de la reveria „pneumatică” - „orice răsuflare e un zbor început”- la elanul în erupție, sigilat însă de amintirea lui Icar: „Ca să reție visul culminant/ Nu se mai află nici un frâu în zare,/ În toată vietatea-i un amant/ și beți de dor cad fluturi prin pahare”. Sâmburi de lumină e un document al opțiunii moderniste manifeste, într-un lirism care nu mai evită asperitățile prozaice și epicul autobiografic în linia Ion Pillat, alte repere fiind
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
nașterii perpetue, ale regenerării ciclice a lumii. „Ce numai ce știu pe albină” - zice Neagoe - „că să ostenește și ia multu, că acéia niciodată de dulcețile florilor nu să poate sătura, nici de osteneală.” Mama răposată le covărșea, însă, pe vietățile alese spre comparare, întrucât eforturile ei n-au cunoscut nici o întrerupere: „[...] iar pre tine, o draga mea maică, eu te aleș mai ostenitoare ca dânsa [albina - n.m., D.H.M.]. Pentru ce? Pentru că albina noaptea se odihnéște și să răpaosă; încă și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ș.a., romanul Șoimii, de pildă, comportând paisprezece colaționări succesive. Pentru prima dată fiecare tom al ediției beneficiază de un bogat aparat de indici, cu referire la nume de persoane, personaje și locuri, dar și la elementele constitutive ale universului sadovenian: vietăți și plante, profesii, tradiții și sărbători etc., adeverind remarca lui G. Călinescu, după care „niciodată n-a intrat în opera unui creator mai mult din Univers”. Ediții: Zaharia Bârsan, Scrieri, pref. edit., București, 1969 (în colaborare cu Aurora Pârvu); Iacob
SIMIONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289689_a_291018]
-
a fost făcut de Dumnezeu într‐un mod special. Toată creația în afară de om a fost făcută din după chipul și asemănarea Sfintei Treimi: „ Să facem om după chipul și asemănarea Noastră, ca să stăpânească peștii mării, păsările cerului, animalele domestice, toate vietățile ce se târăsc pe pământ și tot pământul!” (Fac. 1,26) Vedem din acest citat cât de mult a iubit Dumnezeu pe om, chiar de la începutul creației încât l‐a făcut după Chipul și Asemănarea Sa și l‐a pus
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
regatul verii, plin de zeități păgâne / lancea macului se-agită peste oștile de grâne, / Timp de heliogravură, cer ca bolțile sixtine”. Rareori statice, pastelurile transmit uneori exuberanța vitalității elementare: „Ies șerpii de prin buncăre de ierburi [...] // Un neam nomad de vietăți și ierburi / revine triumfal la vatra lui / și se dezumflă limbile la vite / diluviul nu dă seama nimănui”. Evocând transhumanța, poezia chiar astfel intitulată include apologia ciobanului transilvan care „Își șerpuie coloanele de turme / ca pe un templu îngropat în
TUDOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290281_a_291610]
-
o rubrică de recenzii), „Criterion”, „Dreptatea”, „Lumea nouă” (membră în comitetul de redacție), „Steaua”, „Cronica”, „Vatra”, „Convorbiri literare”, „Tomis”, „Secolul 20”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Poesis”, „22”, „Dilema”, „Lumina” ș.a. Publică mai multe volume de versuri: Jugastru sfiala (1977), Vietăți fericite (1980), Natură moartă cu suflet (1982) ș.a., de eseuri: Ecorșeuri. Structuri și valori ale poeziei românești moderne (1989), precum și un studiu, la origine teză de doctorat, Nichita Stănescu. Lirismul paradoxal (1998). Este membră a Societății Culturale Europene și a
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
ideea maternității. Obsesia semințelor cedează locul dendrolatriei, imaginii poemului ca trunchi și spirit deopotrivă: „Sufletul, forfota ochiului/ nici o tainică zvârcolire/ fereastra: de o parte a ei poemul,/ de alta pomii de sânge ai lumii/ și sfoara întinsă până la împotrivire”. Cu Vietăți fericite se trece de la profunzimea trăirilor către intensivitatea contemplativului. Meditația și nostalgia sunt învecinate, centrând energia eului în sfera unei alterități pierdute: „Eu stau în istovitul leagăn al privirii/ ca într-un jilț străin/ pe care-l afli cald/ de
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
analiza bahtiană a sărbătorescului se contrapun cu folos tragicului carnavalesc și morbideții consumate cu grație de funambul, iar Emil Botta iese mult sporit prin înserierea la „corabia cu ratați” a generației ’27. SCRIERI: Vindecările, București, 1976; Jugastru sfiala, București, 1977; Vietăți fericite, București, 1980; Natură moartă cu suflet, București, 1982; Apocrife despre Emil Botta, I, București, 1983; Mâna pe față, București, 1984; Ochiul atroce, București, 1985; Ecorșeuri. Structuri și valori ale poeziei românești moderne, București, 1989; Institutul inimii, București, 1995; Puterea
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
învinge angoasele generate de teama de singurătate. Fetișizând, sanctificând obiectele, privirea lui V. preface teritoriul existenței de toate zilele într-un spațiu mirific, de paradis. Dar cam de când începe să scrie Petre Schlemihl, dragostea de lucruri și mai ales de vietăți a poetului este excedată continuu de o fremătătoare iubire pentru oameni: „Eu vă voi spune: oameni, nu sunt decât un frate,/ Același smuls în ploaie, îngenuncheat în toamnă,/a mea e tristețea voastră, ale mele sunt înfrângerile voastre,/ Ca și
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
pentru idilic, pentru grațios și suav curajul de a surprinde realul neînfrumusețat, expune priveliști de lume rurală frumoasă, dar nu neapărat edenică. Privirea e reținută mai mult de plante mustoase decât de flori gingașe, mai mult de reptile decât de vietăți paradisiace. Lexicul e pe măsura reprezentărilor: cuvinte dure, pământoase, bolovănoase, colțuroase, zgrunțuroase, țepoase, deseori clocotitoare, vuitoare. Frecvente sunt neaoșismele suculente, regionalismele cu înfățișare de bărăgan bălărios și bulgăros. În versurile din cărțile următoare provincialismele se răresc, fără a dispărea. Cu
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Bistriței, și nimeni nu izbutește să o pescuiască. Cei care încearcă sunt omorâți, alții se lasă în cele din urmă păgubași. Nu și Aliman, pentru care diavolița ajunge obsesie. Într-o zi el reușește să o prindă în brațe, dar vietatea fabuloasă îi scapă. Mai târziu pare să o identifice într-o fată scoasă din mâl leșinată, după o inundație, dar mama acesteia apare din necunoscut și o ia acasă. Resemnat cu timpul, flăcăul e pe cale să se însoare cu o
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
sălbatic, goi, alerga, râdeau, stăteau. 6. Găsește un cuvânt care să înlocuiască următoarele expresii: Se uită cu băgare de seamă. A umbla pe drumuri. 7. Desparte în silabe următoarele cuvinte: moșneagului, meșteșug, trăsură, boierului. 8. Alcătuiește un text cu titlul “Vietățile pădurii” TESTUL NR. 6 1. Citește cu atenție textul: Și deodată clipiră candele verzi de licurici în două șiraguri și văzu pajiștea de flori deschisă către un perete de stâncă, fără zgomot, o ușă de cremene se mișcă și se
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]