52,101 matches
-
tămăduirea sau remediile acestora, și anume postul, înfrânarea, reaua pătimire, dorul după împărăția lui Dumnezeu și poftirea înfierii. Același Sfânt Părinte în altă parte arată că lăcomia pântecelui este stinsă prin înfrânare; curvia prin dorul dumnezeiesc și prin dorința bunurilor viitoare<footnote Sf. Ioan Damaschin, Cuvânt minunat și de suflet folositor, în Filocaliaă, vol. IV, pp. 191-192. footnote>. Dintre metodele recomandate de Sfinții Părinți ca esențiale în lupta cu desfrânarea, cel mai des întâlnit în scrierile duhovnicești este postul, Părinții bine
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
să-și supravegheze și ținuta trupească și îmbrăcămintea. Alte mijloace trupești de tămăduire a desfrânării ar mai fi și evitarea convorbirilor prea familiare cu femeile, deoarece în fiecare femeie ni se recomandă să vedem o soră întru Domnul, potențială sau viitoare sfântă, mucenică, mărturisitoare, cuvioasă, trimisă de Dumnezeu să ne ajute în dificila lucrare de mântuire și nicidecum o ispită în calea acesteia. Un alt mijloc ar mai fi și ferirea de a spune sau a asculta glume imorale, indecente triviale
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
n-o mai vedea, zici tu, atras de pofta de a o vedea?>> Predă-te pe sine-ți altor îndeletniciri: cărților folositoare, de pildă, îngrijirilor de cele necesare, epitropisirei și îngrijirii de orfani, ajutorării celor nedreptățiți, rugăciunilor, filosofiei pentru cele viitoare; cu de acestea ocupă-ți sufletul. Cu chipul acesta vei putea îndrepta nu numai o rană proaspătă, ci chiar și pe cea învechită și înțepenită cu ușurință o vei alunga. Că dacă batjocura face pe cel ce iubește de a
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
moarte, cu care să se culce și să se scoale<footnote Sf. Ioan Scărarul, Scaraă, p. 235. footnote>, iar teama iadului<footnote Sf. Ioan Casian, op. cit., p. 189. footnote> poate potoli întărâtarea trupului. Apoi gândul neîntrerupt la moarte, la judecata viitoare și la înfricoșătoarea gheenă<footnote I.P.S. Nicolae Corneanu, op. cit., p. 341. footnote> îi îndeamnă pe mulți să renunțe la a mai păcătui fără număr. Folosind cuvintele sfinților putem spune că teama de gheenă ne oferă o credință care face să
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
în singurătate<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a treia, cap.13, în Filocaliaă, vol. II, p. 89. footnote>, îndeamnă Sfântul Maxim Mărturisitorul, iar Sfântul Ioan Damaschin subliniază: ... curvia e stinsă prin dorul dumnezeiesc și prin dorința bunurilor viitoare ... <footnote Sf. Ioan Damaschin, Cuvânt minunat și de suflet folositor, în Filocaliaă, vol. IV, p.188. footnote>. Sfântul Vasile cel Mare ne îndeamnă să luăm aminte la noi înșine pentru a nu cădea în desfrânare. În acest sens, spune: Năvălesc
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
drumul spre mântuire este strâmt, dar sigur, fără a uita nici o clipă că mergând pe calea în care patimile dețin controlul sufletelor și trupurilor noastre care ne oferă o plăcere mică în comparație cu chinurile la care vom fi supuși la judecata viitoare, și avându-i statornici în ajutor pe sfinți ne va fi mult mai ușor să ducem lupta pentru dobândirea virtuților<footnote Iosif Vatopedinul, op. cit., p. 25. footnote> și, totodată, încercând o educație a inimii<footnote Serghei Bulgakov, op. cit., p. 173
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Stăniloae tâlcuiește acest cuvânt astfel: Înviere nestricăcioasă numește pe cea din viața de față, venită din schimbarea moravurilor. Căci desfrânatul se face neprihănit și lacomul milostiv și cel aspru blând, a venit învierea încă aici, ca o arvună a celei viitoare. Și cum e această înviere? Prin faptul că păcatul a fost omorât și dreptatea s-a înălțat, că viața cea veche a încetat și cea a tot nouă și îngerească e trăită. La învierea de obște, trupul fiind total înduhovnicit
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
minții<footnote Teodor al Edessei, Cuvânt despre contemplație, în Filocalia..., vol. VI, p. 236. footnote>. Din această pricină s-a făcut lupta noastră față de cele de aici mai grea. Adam este alungat din raiul care este pentru el preînchipuirea vieții viitoare nedestrămate și o icoană a Împărăției veșnice<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Discursuri teologice și etice..., p. 118. footnote> și după a cărui amintire va păstra el și urmașii săi dorința înfocată de a se întoarce. De acum înainte el
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
prezentându-l ca deicid, sau uciderea lui Dumnezeu. Este un mod metaforic de a vorbi, dar profund real. Felul în care Hristos - Domnul se identifică oarecum cu omul, copil sau adult, ne este descoperit de Mântuitorul Însuși în pilda Judecății viitoare. Într-adevăr, știm că El le va spune celor de-a stânga că flămând a fost și nu L-au hrănit, însetat și străin și nu L-au primit, gol și nu L-au îmbrăcat. Deci pentru că nu i-au
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
Dumnezeu din rosturile existenței sale, nu numai din rosturile primei creații, ci și din a celei de-a doua creații. Ea ucide copilul de două ori: o dată împiedicându-l să vadă lumina zilei acesteia, iar a doua oară, lumina vieții viitoare. Căci copilul de la concepere este purtătorul chipului lui Dumnezeu și destinat a purta și chipul lui Hristos. Distrugându-se acest chip, răstignindu-se în pântecele matern, în copilul nenăscut se răstignește Hristos Însuși. Mai ales vina mamei este cu atât
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
uneori tensiunea din cadrul cuplului poate apărea datorită refuzului mamei de a purta sarcina. Deseori se întâmplă ca în timpul sarcinii următoare, femeile, care au tratat cu indiferență avortul anterior, să accepte foarte greu sarcina. În cazul păstrării, relația dintre mamă și viitorul copil se va dezvolta foarte greu. Ea va avea reținere în a-l atinge și a-l alăpta sau chiar îl va neglija. Atunci când copilul va plânge, ea va reacționa cu teamă sau îl va brutaliza. Numeroase studii psihologice au
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
Conservator. Multe daruri frumoase, uitle și inutile am primit, dar ca să-ți amenajezi o locuință trebuiau multe încă! Nu trece mult și iată că și principesa Elisabeta a noastră se logodește cu Diadocul Greciei, care arăta o mare dragoste pentru viitoarea lui soție, însă nu știu dacă această dragoste era tot atât de mare la principesă pentru tânărul prinț! La orele noastre muzicale asista și diadohul din când în când, însă fără a arăta prea mult entuziasm pentru ceea ce făcea frumoasa sa mireasă
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
un popor necunoscut, însă cu un mare trecut de glorie. „Elisabeth mit ihrem klassischen Gesicht passt in dissem slavischen Lande” îmi spuse într-o zi regina noastră! Însă marea suferință ce o aștepta acolo nu oputea prevedea nimeni dinainte. Plecarea viitoarei regine a Greciei lăsă un gol atât în palat, cât și în sufletul prietenelor sale. Înainte de plecare, îi spusei între altele prințesei: „Are să rămână trist palatul fără prezența alteței tale”, la care îmi ripostă: „Nu prea cred că o să se
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
pe pianul „Ibach”, sunt înconjurată de câțiva muzicieni (ziși)de seamă de acolo, care îmi priveau cu înfrigurare mâinile în timp ce cântam, minunându-se de mecanismul meu impecabil. La concert, mare entuziasm, flori și promisiunea de a reveni negreșit la anul viitor. Oameni foarte drăguți și primitori mă invită ca pe un musafir de seamă, toată așa-zisa aristocrație de acolo, spre bucuria prietenei mele, care desigur mă acompaniază peste tot, mândră de succesul meu. Mă pregătesc pentru plecarea la Varșovia, de unde
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
vol. 29, p. 18. footnote>. Deci este vorba doar de o etapă a urcușului duhovnicesc, al cărei final este mângâierea care vine din împărtășirea cu Mângâietorul; căci Duhul este cel ce ne face să dobândim încă de aici mângâierea vieții viitoare în Dumnezeu; Duhul este adierea aerului de la țărmul de dincolo de mare, aer care ne duce într-acolo<footnote Pr. D. Stăniloae, nota 57 la Despre fericiri, în PSB, vol. 29, p. 356. footnote>. S-a pus și se pune întrebarea
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
aflau două generații mari și foarte talentate. Puteam fi luat drept un securist care trage cu urechea, ca de obicei, meseria lui, cum se umblă astăzi după atâția și sunt prinși cu mâța în sac. Slavă Domnului, îmi pregăteam doar viitoarele memorii în care întâmplarea a și apărut în volumul întâi, acum patru ani. De ce îmi aduc aminte de acest lucru? Pentru că, zilele trecute, mi-a căzut în mână întâmplător cartea lui Al. O. Teodoreanu, zis și Păstorel, intitulată GASTRONOMICE, în
Păstorel recomandă: piftie de cocoș bătrân by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10015_a_11340]
-
un candidat care să-l poată învinge pe Băsescu. Or, fostul ministru de Externe și candidat perdant la Primăria Capitalei s-a ferit ca de foc să spună că, dacă va fi reales, îi dă întîlnire inamicului nr. 1 la viitoarele alegeri prezidențiale. Geoană a avut abilitatea de a-i stîrni pe congresiști, dîndu-le impresia că, în ciuda scăderii dramatice în sondaje a partidului, PSD se mai poate confrunta cu Băsescu. Mișcarea a fost bună în măsura în care el a gîdilat orgoliul celor care
Victoria unui perdant,Geoană by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10056_a_11381]
-
este de-a dreptul neomenesc sub unghiul cantitativ al nevoințelor pe care le va îndura. În această privință, cel puțin pentru scara de performanță a traducerilor românești din Kierkegaard, Ana-Stanca Tabarasi seamănă cu o excepție a cărei promisiune abia deceniile viitoare o vor putea cu adevărat confirma. Apoi, sub unghi calitativ, chiar judecînd numai după primul volum pe care l-a scos în lume, munca Anei-Stanca Tabarasi este cu totul atipică, și asta pentru că traducătoarea noastră nu îl tălmăcește pe Kierkegaard
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
cu statul? Doar frica pe care o inspira nu era suficientă. Exista, desigur, și sprijinul, niciodată retras până la capăt, al lui Ion Iliescu. În ciuda "ciupelilor" și atenționărilor, Iliescu n-a ajuns vreodată la intensitatea conflictelor care aveau să macine mariajul viitorului cuplu președinte-prim-ministru. La urma urmelor, ei veneau din aceeași lume, erau produsul aceluiași sistem și urmăreau aceleași scopuri: păstrarea în perpetuitate a puterii. Un sprijin substanțial a provenit, apoi, din partea Serviciilor secrete. Nu întâmplător, omul de casă numărul unu al
Locul 501 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10059_a_11384]
-
dosarul divorțului de bunul-simț. Exemple am destule, dar mă feresc să dau nume. Nu de teamă, ci fiindcă am naturelul simțitor și simpla pomenire a acestor nume îmi provoacă neplăcere. Sportul la români o să ajungă vreodată fapt de civilizație? Scăpăm, viitori europeni, de stadioanele nefrecventabile? Sportul ESTE fapt de civilizație, dacă știm să-l ferim de năvala brutelor. Peste tot în lume, nu doar la români. Noi nu facem decât să ne reactivăm glanda mimetică. Am văzut lucruri teribile la alții
Radu Paraschivescu: popularitate, atâta valoare",Marele pariu e să am câtă popularitatea, atâta valoare" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10020_a_11345]
-
se prezintă astfel: - Punând temeliile Arhivei de Folclor a Ministerului Instrucțiunii, Cultelor și Artelor, în anul 1927, George Breazul își înscrie numele printre ctitorii etnomuzicologiei românești, lui datorându-i-se o bună parte din valorosul patrimoniu care va alcătui fondurile viitorului Institut de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”, un prestigios volum de Colinde<footnote Breazul, G(eorge) - Colinde, culegere întocmită de..., cu desene de Demian, Cartea Satului, scoasă de Fundația Culturală Regală „Principele Carol”, Editura Scrisul Românesc, 1938; footnote> , republicat recent
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
realizând o adevărată și primă incursiune în istoricul folcloristicii muzicale românești<footnote Breazul, G(eorge) - Patrium Carmen Contribuții la studiul muzicii românești, Craiova, Editura Scrisul Românesc, (1941), p. 10; footnote> . Se pare că în timpul studiilor din Germania, tânărul plănuiește detaliile viitoarei arhive de folclor, apelând la intelectualii și oamenii politici ai timpului. La 20 mai 1924 Breazul nota: „Aseară Pârvan mi-a dat asigurări că de astă dată campania pentru strângerea de cântece populare poate să-nceapă, de nu sub guvernul
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
1970; footnote> . Continuând deschiderile predecesorilor, Teodor T. Burada și Mihail Poslușnicu, George Breazul realizează monumentala sinteză, numită inspirat Patrium Carmen<footnote Breazul, G(eorge) - Patrium Carmen...; footnote> , în care adună și sistematizează datele istoriei muzicii din țara noastră, pregătind drumul viitoarele nouă volume ale Hronicului muzicii românești, datorate abnegației și acribiei academicianului Octavian Lazăr Cosma<footnote Cosma, Octavian Lazăr - Hronicul muzicii românești, vol. I, II,III, IV, V, VI, VII, VIII, IX, București, Editura muzicală, 1973, 1974, 1975, 1976; 1983, 1984
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
repetarea arhetipului cu reflexe și consecințe ascunse, înșelătoare și periculoase, pe care niște zei dubitabili îl folosesc pentru a conduce destine, memoria îl deformează sau îl răstoarnă, iar istoria (pînza Penelopei, narațiunea ei pentru fiul abia născut, simbol al generațiilor viitoare) încearcă să-l deslușească. 1 Autor al romanelor Nanga Parbat (Premiul Desnivel, 1999, tradusă și în franceză, italiană și poloneză) și El gran silencio -, selecționată în etapa finală a Premiului Nadal, 2003; semnează articole în ziarul ,El Mundo" și scenariile
Marea în ruine de David Torres by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/10054_a_11379]
-
ironie ca semn devalorizant sau re-semnificant. La Schnittke fenomenul compresiei stilistice ajunge în punctul culminant și final deopotrivă în întreaga istorie stilistica a muzicii occidentale, punând în balanță o legitimă interogație cu privire la utilitatea stilului și soarta acestuia în muzică generațiilor viitoare de muzicieni. Însă asumarea programatica a tehnicii polistilistice, dar și formularea, cu implicită identificare, sub egida unui determinativ de structură stilistica ridică o legitimă întrebare privind apartenența muzicii lui Schnittke la postmodernitate, mai ales în situația în care cazul curentului
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]