10,890 matches
-
dispozițiile art. 103 alin. (2), ale art. 281 alin. (1) și ale art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, cu următorul conținut: – Art. 103 alin. (2): „În luarea deciziei asupra existenței infracțiunii și a vinovăției inculpatului instanța hotărăște motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă. “ ; ... – Art. 281 alin. (1): „(1) Determină întotdeauna aplicarea nulității încălcarea dispozițiilor
DECIZIA nr. 437 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263191]
-
probelor administrate în limitele legii. Prin urmare, s-a opinat că o astfel de prezumție așa cum este cea prevăzută de art. 78 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată nu poate fi considerată una absolută, vinovăția urmând a fi stabilită ca urmare a evaluării materialului probator administrat în cauză. ... IV. Punctele de vedere exprimate de către curțile de apel și instanțele judecătorești arondate În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
prevăzute de art. 336 din Codul penal, în ceea ce privește îndeplinirea condiției vizând existența unei îmbibații alcoolice de peste 0,80 g/l alcool în sânge, sub condiția coroborării cu alte mijloace de probă, fiind vorba despre o prezumție relativă, iar vinovăția urmând a fi stabilită doar ca urmare a evaluării întregului material probator administrat în cauză. S-a apreciat că art. 78 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, instituie o prezumție legală, respectiv considerarea rezultatului testării
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
de condamnare după desființarea unei hotărâri de achitare a inculpatului, a statuat cu valoare de principiu că, atunci când o instanță de recurs este sesizată să soluționeze o cauză în fapt și în drept și să examineze, în ansamblu, chestiunea vinovăției sau a nevinovăției, aceasta nu poate, pentru motive de echitate a procedurii, să decidă asupra acestor chestiuni fără ascultarea directă a declarațiilor date personal fie de acuzatul care susține că nu a comis actul de care este învinuit, fie de
DECIZIA nr. 438 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263033]
-
a constatat că soluția legislativă constituie transpunerea în dreptul pozitiv a exigențelor impuse de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, asigurând dreptul inculpatului la un proces echitabil. Astfel, având competența de a aprecia diferitele elemente de probă, în vederea stabilirii vinovăției inculpatului, instanța de apel nu poate pronunța hotărârea de condamnare decât după readministrarea obligatorie a declarațiilor pe care prima instanță și-a întemeiat soluția de achitare și care au fost suficiente pentru a-l determina pe judecătorul primei instanțe să
DECIZIA nr. 438 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263033]
-
specifice acestei funcții sau ar aduce atingere prestigiului justiției, la stabilirea bunei reputații avânduse în vedere următoarele criterii: a) gravitatea faptei, astfel cum rezultă din natura acesteia și din împrejurările în care a fost săvârșită, din forma și gradul de vinovăție, precum și din sancțiunea aplicată; ... b) conduita persoanei înainte și după săvârșirea faptei, care relevă perseverența în săvârșirea unor fapte de natura celor prevăzute la alin. (6), sancționate ca atare. ... ... 22. Articolul 32 se abrogă. ... Articolul II Prezenta hotărâre se
HOTĂRÂRE nr. 177 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263092]
-
alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: (2) Cercetarea prealabilă se efectuează de către persoana desemnată de directorul Școlii. În cursul acestei proceduri se stabilesc faptele și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, existența sau inexistența vinovăției și orice alte date concludente. Sunt obligatorii ascultarea persoanei cercetate și verificarea apărărilor acesteia. ... 28. Articolul 108 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 108 Funcționarii publici pot fi sancționați în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019
HOTĂRÂRE nr. 176 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263089]
-
vigoare, ale prevederilor legale, ale regulamentului intern, ale contractului individual de muncă, ale ordinelor și dispozițiilor legale ale conducătorilor ierarhici; analizează încălcări ale normelor de etică și deontologie medicală; stabilește împrejurările în care fapta a fost săvârșită; analizează gradul de vinovăție a salariatului, precum și consecințele abaterii disciplinare; verifică eventualele sancțiuni disciplinare suferite anterior de salariat; efectuează cercetarea disciplinară prealabile; propune sancțiunii ce urmează a fi decise de către manager. Comisia de monitorizare, coordonare și îndrumare metodologică a implementării și dezvoltării
REGULAMENT din 8 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262813]
-
procedura simplificată de soluționare a cauzei și să beneficieze astfel de dispozițiile art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală. Apreciază că natura juridică a procedurii de recunoaștere a învinuirii este similară cu aceea a acordului de recunoaștere a vinovăției, față de care subzistă cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 5 din 20 martie 2017, pronunțată în cadrul unui recurs în interesul legii, prin care s-a stabilit că, în interpretarea și aplicarea unitară
DECIZIA nr. 435 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262303]
-
de procedură penală, retragerea de către inculpat, în fața instanței de judecată, a consimțământului valabil exprimat în cursul urmăririi penale, în condițiile art. 482 lit. g) din Codul de procedură penală, nu constituie temei pentru respingerea acordului de recunoaștere a vinovăției. ... 6. Așa fiind, apreciază că restrângerea funcției de judecată a instanței operează în mod iremediabil ca urmare a manifestării de voință a inculpaților, finalitatea procedurii recunoașterii învinuirii fiind realizarea unei economii de resurse nu doar la soluționarea în fond a
DECIZIA nr. 435 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262303]
-
în apel. Dacă legiuitorul ar fi dorit ca apelul să fie o a doua judecată de fond indiferent de soluția dată și indiferent dacă judecata cauzei are loc în procedură obișnuită, în procedura recunoașterii învinuirii sau în procedura acordului de vinovăție, ar fi precizat expres. ... 7. Susține că este încălcat art. 15 alin. (1) din Constituție, de vreme ce inculpatul are posibilitatea, dincolo de prevederile legale, de a alege drepturile și obligațiile de care beneficiază, în condițiile în care decizia de
DECIZIA nr. 435 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262303]
-
cu roțile pe acostament, unde l-a surprins și accidentat pe minorul B, victima decedând ca urmare a impactului. ... 14. Prin Sentința penală nr. 89 din 8 iunie 2016, pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în Dosarul nr. 2.100/334/2015, sa stabilit vinovăția pârâtului în producerea pagubei, fiind condamnat pentru fapta prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal. Sentința penală a rămas definitivă prin Decizia penală nr. 1.077 din 16 decembrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Suceava - Secția penală și
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
care judecătorii și procurorii răspund disciplinar, fiind consacrat sistemul tipizării sau standardizării abaterilor disciplinare. Este deci posibil ca în judecata disciplinară în fața secției, în raport cu probele administrate, membrii acesteia să aprecieze că o faptă săvârșită de magistrat cu vinovăție, prin care sunt încălcate sau sunt nesocotite una sau mai multe obligații profesionale stabilite în sarcina sa, să se încadreze în tiparul juridic al unei alte abateri disciplinare decât cea reținută în actul de exercitare a acțiunii disciplinare. În toate
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
a căror săvârșire determină pierderea calității de avocat. ... 30. Examinând conținutul juridic al noilor prevederi ale art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995, Curtea reține că acesta cuprinde o serie de condiții generale, referitoare, în esență, la tipul de vinovăție cu care este săvârșită infracțiunea, caracterul definitoriu al condamnării, tipul de pedeapsă, minimul special al pedepsei, atât al celei prevăzute de lege, cât și al celei stabilite de instanța judecătorească, precum și lipsa vreunui caz de înlăturare a consecințelor condamnării
DECIZIA nr. 582 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263699]
-
în acord cu cele statuate de Curtea Constituțională prin deciziile sale nr. 225 din 4 aprilie 2017 și nr. 230 din 28 aprilie 2022. Indicarea precisă a necesității actului judecătoresc de condamnare și a caracterului său definitiv, a tipului de vinovăție (cu intenție), a tipului și duratei minime a pedepsei cu închisoarea aplicate (un an), a minimului special prevăzut de lege pentru respectiva infracțiune (un an), enumerarea expresă și limitativă a categoriilor de infracțiuni considerate incompatibile cu prestigiul profesiei de avocat
DECIZIA nr. 582 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263699]
-
potrivit art. 396 alin. (10) din același cod, limitele de pedeapsă prevăzute de lege se reduc cu o treime. Aceeași reducere cu o treime a limitei de pedeapsă prevăzute de lege se aplică și în cazul acordului de recunoaștere a vinovăției, încheiat în condițiile art. 480 și următoarele din Codul de procedură penală. ... 36. Totodată, odată cu reglementarea infracțiunilor în Partea specială a Codului penal, legiuitorul a prevăzut o cauză specială ce poate duce la reducerea la jumătate a limitelor speciale
DECIZIA nr. 582 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263699]
-
recursului, sunt expuse următoarele critici: (i) În mod greșit instanța a reținut că prejudiciul invocat de către reclamant nu este cert și în strânsă legătură de cauzalitate cu fapta ilicită a pârâtei, întrucât fapta penală există, a fost săvârșită cu vinovăția cerută de lege și a fost recunoscută de către pârâtă. (ii) Prejudiciul produs bugetului de stat este cert, întrucât, dacă organizatorul jocurilor de noroc ar fi respectat legislația în materie, taxele aferente se achită înainte de începerea activității și pentru
DECIZIA nr. 69 din 31 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263756]
-
care martorul este protejat fiind propria sa declarație. În acest sens, Curtea a statuat că dreptul la tăcere și dreptul la neautoincriminare decurg direct din prezumția de nevinovăție, potrivit căreia organele de urmărire penală sunt cele care trebuie să probeze vinovăția persoanei ce declară în calitate de martor, adică a suspectului de facto, așa încât constrângerea la autoincriminare, deși indirectă, are drept consecință ignorarea acestui principiu constituțional. Așadar, prevederile art. 118 din Codul de procedură penală nu instituie garanții suficiente pentru
DECIZIA nr. 500 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264014]
-
căreia, în cazul reținerii unui concurs de infracțiuni, inculpatul ar trebui să recunoască toate infracțiunile concurente, chiar dacă nu a săvârșit-o (nu le-a săvârșit) pe una (pe unele) dintre ele ori nu a săvârșit-o/nu le-a săvârșit cu vinovăție. Invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, de exemplu, Hotărârea din 6 noiembrie 1980, pronunțată în Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Hotărârea din 20 mai 1999, pronunțată în Cauza Rekvenyi împotriva Ungariei
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]
-
Prin dispozițiile criticate se neagă principiul aflării adevărului în favoarea principiului celerității procesului penal și se acordă prevalență unei condiții procedurale din procesul penal, și anume recunoașterea totală a faptelor, față de finalitatea procesului penal, și anume dovedirea completă a vinovăției inculpatului. ... 9. Susține că, în actuala reglementare, conținutul infracțiunii are două componente, și anume latura obiectivă (art. 15 din Codul penal) și latura subiectivă (art. 16 din Codul penal), vinovăția fiind o trăsătură distinctă a infracțiunii. Or, sintagma „faptele reținute
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]
-
față de finalitatea procesului penal, și anume dovedirea completă a vinovăției inculpatului. ... 9. Susține că, în actuala reglementare, conținutul infracțiunii are două componente, și anume latura obiectivă (art. 15 din Codul penal) și latura subiectivă (art. 16 din Codul penal), vinovăția fiind o trăsătură distinctă a infracțiunii. Or, sintagma „faptele reținute în sarcina sa“, prevăzută de art. 374 alin. (4) din Codul de procedură penală, vizează exclusiv tipicitatea infracțiunii sub aspect obiectiv, și nu latura subiectivă a infracțiunii, astfel că recunoașterea
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]
-
actul de sesizare al instanței trebuie să țină cont de structura infracțiunii, astfel cum este reglementată în art. 15 și 16 din Codul penal, și, în raport cu acestea, să vizeze doar elementele laturii obiective a infracțiunii, fără condiționarea recunoașterii vinovăției. ... 10. Apreciază că latura subiectivă a infracțiunii nu se poate realiza anticipat, odată cu soluționarea cererii inculpatului de judecare în procedura recunoașterii învinuirii, în caz contrar funcția de judecată fiind lipsită de conținut. Totodată, cerința recunoașterii „în totalitate a faptelor
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]
-
din Codul de procedură penală aduce atingere dreptului garantat de art. 24 alin. (1) din Constituție, astfel cum este interpretat prin prisma art. 20 și 148 din Legea fundamentală, deoarece impune, pentru a beneficia de procedura simplificată de recunoaștere a vinovăției, recunoașterea tuturor faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, atât în latura lor materială, cât și cu privire la încadrarea juridică, și nu permite recunoașterea parțială a unor infracțiuni și continuarea procedurilor cu privire la alte fapte în
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]
-
faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, atât în latura lor materială, cât și cu privire la încadrarea juridică, și nu permite recunoașterea parțială a unor infracțiuni și continuarea procedurilor cu privire la alte fapte în vederea stabilirii vinovăției. ... 12. Tribunalul Sălaj - Secția penală, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale, de exemplu, Decizia nr. 484 din 23 iunie 2015, Decizia nr. 726 din 29 octombrie 2015, Decizia nr. 753 din 13 decembrie 2016, apreciază că autorii excepției nu au
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]
-
titlul de derogare de la dreptul comun, ce presupune soluționarea cu celeritate a unor cauze penale pentru care cercetarea judecătorească propriuzisă devine redundantă, întrucât în faza de urmărire penală au fost dezlegate toate aspectele legate de existența infracțiunii și de vinovăția inculpatului. ... 22. Curtea a statuat că reducerea limitelor speciale de pedeapsă ca urmare a recunoașterii învinuirii nu poate fi convertită într-un drept fundamental, ci reprezintă un beneficiu acordat de legiuitor, potrivit politicii sale penale, în anumite condiții, printre care
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]