2,034 matches
-
cea de-a treia are tendința de a-i destinde. Tesutul elastic al plămânului este întins în condiții fiziologice, iar tensiunea rezultată din această întindere acționează ca o forță elastică ce determină colabarea plămânului prin tragerea spre interior a pleurei viscerale (fig. 66). Tensiunea superficială este cea de-a doua forță care are tendința de a colaba plămânul; se referă la forța generată de pelicula de lichid care tapetează alveolele și are tendința de a le colaba trăgând de ele spre
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
A. Petrescu ș.a. Elevii săi s-au distins prin continuarea cercetărilor și prin contribuții originale. Dintre ei, I. T. Niculescu, în colaborare cu Charles Foix, publică un studiu privind anatomia nucleilor obstriați și un altul, fără colaboratori, asupra terminațiilor nervoase viscerale. N. Ionescu-Sinești, publică, la Paris — 1932, o monografie a siringobulbiei, ca și studii asupra encefalitelor. A. Radovici, împreună cu magistrul G. Marinescu studiază reflexul palmomentonier. State Drăgănescu sistematizează anatomoclinic encefalitele și analizează nevrozele. Alți elevi ca Th. Horneț și A. Kreindler
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Însușirea unei științe nu este posibilă fără cunoașterea dezvoltării sale. A. Comte Istoricul cunoștințelor noastre asupra sistemului nervos vegetativ începe cu Galen (sec. II e.n.), care a dat denumirea de simpatic trunchiului nervos paravertebral implicat în armonizarea și coordonarea funcțiilor viscerale. El face și prima descriere a ganglionilor superiori, inferiori și semilunari, precizând originea craniană și distribuția toraco-abdominală difuză a vagului, „nervul rătăcitor”. Din aceeași perioadă datează constatarea că inima denervată sau scoasă din corpul animalului continuă să bată. Faptul constituie
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Ludwig (1847), descrie funcția vasomotorie a nervilor simpatici, confirmată de cercetările microscopice ale lui Henle (1868) cu privire la inervația periarterială vegetativă. Secționând simpaticul cervical, Cl. Bernard obține creșterea temperaturii capului de partea respectivă ca rezultat al vasodilatației produse. La realizarea reflexelor viscerale participă, după părerea sa, atât ganglionii periferici, cât și măduva spinării. Prin celebra „piqure diabétique” practicată la baza ventriculului al IV-lea, atrage atenția asupra structurilor nervoase centrale implicate în reglarea glicemiei, alături de reacțiile neuroreflexe periferice. Cu această ocazie Cl.
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
bună parte din achizițiile cognitive ale domeniului acumulate în ultimele decenii. PARTEA I I.1. DATE GENERALE PRIVIND ORGANIZAREA SISTEMULUI NERVOS VEGETATIV Ion HAULICĂ Looking at the past to see the future Sistemul nervos vegetativ - denumit și autonom, involuntar, periferic, visceral sau al vieții vegetative - cuprinde totalitatea formațiunilor nervoase centrale și periferice implicate în reglarea neuroumorală a funcțiilor organo-vegetative de întreținere ale organismului fără control conștient. Termenul „vegetativ” introdus de Reil (1807), la scurt timp după ce Bichat (1802) a semnalat că
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
activitatea reglatoare a simpaticului toraco-lombar este dublată de aceea a parasimpaticului craniosacrat (fig. 1). În modul acesta s-a ajuns la delimitarea sectoarelor celor două componente ale sistemului nervos vegetativ și la conceptul actual al dualității simpatico-parasimpatice. Spre deosebire de actele reflexe viscerale (cardiace, gastrointestinale, glandulare etc.) care sunt involuntare, altele (respirația, alimentația, actul sexual) se realizează în tandem cu componenta somatică conștientă. În timp ce segmentul cerebrospinal somatic asigură motilitatea voluntară și sensibilitatea externă necesară relațiilor reciproce dintre organism și mediu, sectorul vegetativ al
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
bazală a efectorului vegetativ, cât mai ales capacitatea sa de a reacționa adecvat la nevoile locale și generale ale individului. Cannon și Rosenblueth (1949) au descris fenomenul de creștere a sensibilității structurilor denervate față de factorii umorali vegetativi, caracteristic musculaturii netede viscerale și glandelor exocrine. Centrii coordonatori ai organelor prevăzute cu funcții vegetative prezintă, de asemenea, unele particularități morfofuncționale. Contrar centrilor somatici, situați numai în interiorul nevraxului, aceștia se găsesc atât în axul cerebrospinal, cât și în afara lui. Distribuția intranevraxială a celor două
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ca un ganglion simpatic mai dezvoltat, este inervată de fibrele preganglionare ale splanhnicului. Articulația sinaptică extranevraxială, caracteristică sistemului nervos eferent are loc în apropierea măduvei spinării, la distanță de organele efectoare în cazul neuronilor simpatici și în apropierea acestora (para visceral) când este vorba de filetele parasimpatice. Acest fapt permite fibrelor nervoase preganglionare să se articuleze cu un număr mai mare de neuroni postganglionari în cazul simpaticului decât al parasimpaticului. Ranson (1918), de exemplu, a constatat în ganglionul cervical superior că
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
diferite structural și funcțional. În timp ce căile somatice motorii folosesc un singur neuron eferent de legătură între centrii coordonatori și organele efectoare musculare, căile eferente organo-vegetative sunt formate din doi neuroni articulați sinaptic într-unul din ganglionii vegetativi paravertebrali, prevertebrali sau viscerali. În general, fibrele axonale ale primului neuron sunt lungi în cazul căii parasimpatice și scurte în cazul celui de al doilea neuron. O situație inversă are loc în cazul căii eferente simpatice în care primul neuron este scurt, iar cel
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu neuronul scurt postsinaptic în ganglionii mici situați în viscerele toracice și abdominale. În peretele gastrointestinal, fibrele vagale terminale se distribuie celulelor ganglionare ale plexurilor mienteric și submucos contribuind la autoreglarea activității sistemului nervos enteric. Acesta este reprezentat de plexurile viscerale mienteric, submucos și subseros ale tubului digestiv de la esofag la anus, prezintă un larg grad de independență anatomică și fiziologică și constituie cea de a treia componentă a sistemului nervos vegetativ periferic. Pe plan funcțional, sistemul enteric este implicat în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
parasimpatice motorii și secretorii pentru organele toraco-abdominale și pelvine. Pe de altă parte căile aferente vegetative sunt atât proprii cât și parțial comune cu ale sistemului nervos somatic. Ele constituie prima verigă a arcurilor reflexe organo-vegetative. Informații asupra statusului organelor viscerale ajung la creier pe două căi principale: calea nervilor cranieni parasimpatici și calea sistemului aferent simpatic. În timp ce nervii cranieni V (trigemen), VII (facial), XI (glosofaringian) și X (vag) transmit informații predominent mecano- și chemoreceptoare, căile aferente spinale (simpatice) sunt sensibile
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
parasimpatici și calea sistemului aferent simpatic. În timp ce nervii cranieni V (trigemen), VII (facial), XI (glosofaringian) și X (vag) transmit informații predominent mecano- și chemoreceptoare, căile aferente spinale (simpatice) sunt sensibile la injuriile produse de variațiile mecanice, chimice și termice. Aferențele viscerale sunt proiectate prin stația de releu a nucleilor tractusului solitar și parabrahial din bulb la punte, mezencefal, hipotalamus, talamus și cortexul cerebral. Aferențe senzoriale ajung la creier și prin intermediul nervilor spinali simpatici și a parasimpaticului sacrat. Integrarea aferențelor viscerale sosite
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Aferențele viscerale sunt proiectate prin stația de releu a nucleilor tractusului solitar și parabrahial din bulb la punte, mezencefal, hipotalamus, talamus și cortexul cerebral. Aferențe senzoriale ajung la creier și prin intermediul nervilor spinali simpatici și a parasimpaticului sacrat. Integrarea aferențelor viscerale sosite pe diverse căi la nivelul nucleului bulbar al tractusului solitar talamusului și hipotalamusului are loc la nivelul cortexului insular și provoacă reacții vegetative, endocrine și comportamentale de diferite intensități și durate. Spre deosebire de centrii simpatici localizați în hipotalamus și coloana
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
dovezi experimentale categorice în favoarea existenței unor centri vegetativi în scoarță. De abia în ultimele decenii, odată cu introducerea metodelor electrofiziologice de excitare și înregistrare a potențialelor evocate din zone strict delimitate, s-a putut preciza atât proiecția corticală a aferentelor senzoriale viscerale, cât și prezența unor elemente neuronale eferente în scoarță, cu rol sigur în reglarea funcțiilor vegetative. Mult timp s-a crezut că scoarța cerebrală este sediul exclusiv al centrilor motilității voluntare și percepției conștiente. Începând cu a doua jumătate a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
timp s-a crezut că scoarța cerebrală este sediul exclusiv al centrilor motilității voluntare și percepției conștiente. Începând cu a doua jumătate a secolului trecut, odată cu introducerea tehnicilor electrofiziologice și imagistice s-a precizat atât proiecția corticală a aferențelor senzoriale viscerale cât și prezența în scoarță a unor grupuri neuronale generatoare de impulsuri eferente cu rol cert în reglarea funcțiilor organo-vegetative. Zonele de proiecție corticală ale aferențelor vegetative sunt în general mai reduse decât ale celor somatice și se găsesc fie
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
somatice și asociative asigură apariția reacțiilor vegetative (cardiovasculare, respiratorii etc.) necesare desfășurării în limite normale a diferitelor forme de activitate cerebrală. Reprezentarea corticală adeseori punctiformă a organelor prevăzute cu funcții vegetative, explică pe de o parte caracterul nediscriminativ al sensibilității viscerale, iar pe de alta, participarea aferentelor senzoriale organo-vegetative la menținerea tonusului cortical, la elaborarea reflexelor condiționate etc. Topografia ariilor vegetative se intrică intim cu aceea a centrilor somatici atât la nivelul cortexului senzitiv, cât și al celui motor. Datorită acestui
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
un rol determinant în declanșarea activității motorii sau senzitive specifice, participă la integrarea și reglarea funcțiilor somato-vegetative cum sunt motricitatea, starea de veghe și somn etc. Rolul centrilor organo-vegetativi din diferitele segmente ale formației reticulate în reglarea și coordonarea funcțiilor viscerale, va fi reluat ulterior, la capitolul reglărilor organo-vegetative. I.2.1.6. Componenta vegetativă medulară Ca și trunchiul cerebral, măduva spinării conține numeroase structuri vegetative cu rol fie de conducere, fie de centri organo-vegetativi reflecși. Spre deosebire de căile de conducere, care
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vegetativi cu funcții specializate. Dintre aceștia fac parte, în primul rând, centrul midriatic sau pupilodilatator (ciliospinal Rurge), cu sediul în măduva dorsală (C8-D2) și centrul respirator medular, ce funcționează numai la copil puțin după naștere, situat între D3-D5. Centrii teritoriului visceral supradiafragmatic se găsesc în măduva cervicodorsală în cazul inimii și în primele 3-4 segmente toracale în cazul organelor din mediastinul posterior. Centrii viscerali subdiafragmatici corespund segmentelor D5-D10 pentru teritoriul marelui splanhnic și D12-L2 în cazul viscerelor pelviene. Pe de altă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și centrul respirator medular, ce funcționează numai la copil puțin după naștere, situat între D3-D5. Centrii teritoriului visceral supradiafragmatic se găsesc în măduva cervicodorsală în cazul inimii și în primele 3-4 segmente toracale în cazul organelor din mediastinul posterior. Centrii viscerali subdiafragmatici corespund segmentelor D5-D10 pentru teritoriul marelui splanhnic și D12-L2 în cazul viscerelor pelviene. Pe de altă parte, centrii sudorali și vasoconstrictori sunt eșalonați metametric între D1-D4 pentru cap și gât, D4-D7 pentru membrele superioare și D10-L1 pentru membrele inferioare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
căilor somatice, sunt formate din doi neuroni periferici, care se articulează în ganglionii organo-vegetați situați la distanță de organul efector în cazul simpaticului sau în vecinătatea sa în cazul parasimpaticului (fig. 13). Primul neuron, preganglionar, este situat în nucleul motor visceral, axonul său mielinizat se articulează sinaptic cu 15-20 de neuroni postganglionari, permițând difuzarea efectelor viscerale mai evidentă în teritoriul simpatic. Al doilea neuron, postganglionar, este nemielinizat și situat în ganglionii lanțului latero- sau previscerali și intramurali. Fibrele simpatice medulare ajung
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la distanță de organul efector în cazul simpaticului sau în vecinătatea sa în cazul parasimpaticului (fig. 13). Primul neuron, preganglionar, este situat în nucleul motor visceral, axonul său mielinizat se articulează sinaptic cu 15-20 de neuroni postganglionari, permițând difuzarea efectelor viscerale mai evidentă în teritoriul simpatic. Al doilea neuron, postganglionar, este nemielinizat și situat în ganglionii lanțului latero- sau previscerali și intramurali. Fibrele simpatice medulare ajung la ganglionii respectivi prin ramuri comunicante albe distribuindu-se viscerelor și glandelor din teritoriul somatic
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
evidentă în teritoriul simpatic. Al doilea neuron, postganglionar, este nemielinizat și situat în ganglionii lanțului latero- sau previscerali și intramurali. Fibrele simpatice medulare ajung la ganglionii respectivi prin ramuri comunicante albe distribuindu-se viscerelor și glandelor din teritoriul somatic și visceral de la cap, gât, torace, abdomen și arterelor membrelor. Pentru sistemul nervos parasimpatic, fibrele se alătură unor nervi cranieni până la ganglionii previscerali ai capului și gâtului, iar fibrele plexului sacrat se distribuie viscerelor pelvine. Formațiunile ganglionare fac oficiul atât de stație
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și respectiv 16%. După Botar (1937), lanțul ganglionar laterovertebral, primind numai fibre preganglionare de natură simpatică, ar îndeplini rol de centru periferic al căilor simpatice cu destinație somatică, în timp ce ganglionii prevertebrali ar fi sediul centrilor de convergență a fibrelor vegetative viscerale de origine atât simpatică, cât și parasimpatică. Căile parasimpatice somatice sunt reprezentate, de parasimpaticul spinal descris de Ken-Kure. Pe plan structural, De Castro (citat de Monnier, 1968) descrie trei tipuri de celule în ganglionii vegetativi: celule cu diametrul de 35-55
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
artera vertebrală se soldează adeseori cu fenomene de intoxicație și depresiune a centrilor vitali bulbari. Fibrele preganglionare provin, ca și în cazul primilor doi ganglioni cervicali, din măduva dorsală superioară (D1-D4). Ramurile postganglionare pot fi împărțite, după distribuția lor în viscerale, vasculare și anastomotice. Din prima categorie face parte nervul cardiac inferior, iar din cea de a doua, nervul vertebral François-Franck și filetele perivasculare din jurul arterei subclaviculare. La rândul lor, ramurile anastomotice sunt reprezentate de ansa Vieussens, ce înconjoară artera subclaviculară
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de aceeași parte ansa memorabilă Wrisberg. În timp ce vagul stâng se distribuie în mod predominant la nivelul stomacului, splinei, pancreasului și căilor hepatobiliare, vagul drept trimite numeroase ramuri mezenterico-coeliace solare, intermezenterice, intestinale etc. Toate aceste ramuri intră în constituția diferitelor plexuri viscerale abdominale. De aici denumirea dată pneumogastricului de „vag” (nervul rătăcitor). Majoritatea lor sunt de tip preganglionar, deoarece degenerează după secționare. Ajunse la nivelul ganglionilor previscerali sau intramurali, ele se articulează cu fibrele postganglionare scurte ale celui de al doilea neuron
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]