2,884 matches
-
a aproapelui, cu toată dăruirea, întregul talent și totala sa experiență de viață. Dealtfel cartea are un motto edificator:,,Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți” (Iacov 2. 8.) Fiecare dintre cele trei romane ce alcătuiesc trilogia ,,Insula viscolului” (,,Chipul din oglindă”, ,,Insula viscolului” și ,,Orbul din Muzeul Satului”), reprezintă anumite etape în formarea spirituală și în creația lui Al Florin Țene, de la valorificarea unor însemnări făcute pe un șantier, la decriptarea tainelor disimulate în consumarea anumitor momente de
FILOSOFIA-PERSONAJ PRINCIPAL ÎN ROMANUL GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361709_a_363038]
-
întregul talent și totala sa experiență de viață. Dealtfel cartea are un motto edificator:,,Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți” (Iacov 2. 8.) Fiecare dintre cele trei romane ce alcătuiesc trilogia ,,Insula viscolului” (,,Chipul din oglindă”, ,,Insula viscolului” și ,,Orbul din Muzeul Satului”), reprezintă anumite etape în formarea spirituală și în creația lui Al Florin Țene, de la valorificarea unor însemnări făcute pe un șantier, la decriptarea tainelor disimulate în consumarea anumitor momente de răscruce ale istoriei, de la transpunerea
FILOSOFIA-PERSONAJ PRINCIPAL ÎN ROMANUL GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361709_a_363038]
-
Pălăcean Vereș Ficțiunea ca modalitate de autoreflectare obiectivă Cel mai recent roman al lui Al. Florin Țene, Geamănul din oglindă (Ed. Nico, Târgu Mureș, 2012) este a patra scriere de largă respirație a scriitorului (urmând după Chipul din oglindă, Insula viscolului și Orbul din Muzeul Satului) și a doua care pune în circulație motivul dublului/ al dualității. Ca și în opera eminesciană, în prezentul roman dublul este surprins sub forma unui alt eu văzut metaforic în oglindă, dar și în tablou
FICŢIUNEA CA MODALITATE DE AUTOREFLECTARE OBIECTIVĂ, RECENZIE DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351785_a_353114]
-
ți par veacuri și-n rugi le’n mbraci mereu Și’o rogi pe Maica Sfântă și Bunul Dumnezeu, Să-ți apere copii plecați în lumea mare, Să le fie lor sprijin și lesne îndrumare. Acum în pragul iernii când viscolele bat, În sobă arde focul, mocnit că altă dat. O să venim acasă în seara de ajun Să fim iar împreună, colindul să ți-l spun ! Te iubesc Mama, chiar de îmi ești departe Îți scriu cu dor aievea, noi versuri
TE IUBESC MAMA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351846_a_353175]
-
răsturnare De sensuri și valori Din vârstele primare Polenul pentru flori Pornind pe catalige Spre Țările de Jos Centauri vin să strige Peste păduri duios O muză, cea promisă Îmi trece în acord Cu lira compromisă Zăpezile din nord Cu viscol și omături Pe scări interioare Cer pinguinii pături Și spații de cazare O iarnă. Altă iarnă În grotele rupestre Cu înveliș de marnă Și flori pe la ferestre Și totuși o surpriză O dată la un an S-ajungem pe-o banchiză
IARNĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351876_a_353205]
-
sfârșit nefericita mea copilărie. Bulgări uriași de nori vineții prevesteau o crâncenă furtună în întreaga mea ființă. Am jurat pe mormântul lui tata că într-o zi îl voi răzbuna. John, șeriful cel bun și Nora Trecuse de miezul nopții. Viscolul continua să muște cu colți de fiară hăituită tot ce-i ieșea în cale. În vălmășagul furtunii extrem de violente, ca într-un clopot prevestitor de moarte fulgii de zăpadă, aproape metalici, descriau în aer vârtejuri greu de stăvilit. Un viscol
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
Viscolul continua să muște cu colți de fiară hăituită tot ce-i ieșea în cale. În vălmășagul furtunii extrem de violente, ca într-un clopot prevestitor de moarte fulgii de zăpadă, aproape metalici, descriau în aer vârtejuri greu de stăvilit. Un viscol atât de puternic nu se mai abătuse deasupra Texasului de mai bine de douăzeci de ani. Nici chiar John, la cei patruzeci de ani ai săi, nu-și amintea să mai fi fost prin părțile locului o iarnă atât de
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
mi-am adus aminte de ala și... - Și m-ai ales pe mine! - Las-o baltă. Câinele se retrase pierzându-se prin perdeaua de gheață a nopții. După numai câteva clipe însă avea să se rostogolească spre ei, prin șuierul viscolului, un urlet sinistru. Hmmm, ceva nu e-n ordine, gândi John. Presimțea c-aveau să se petreacă lucruri importante în noaptea asta. - Gary, ia caii și du-i la adăpost. Trezește-l pe grăjdar. Vezi că el doarme în coliba
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
ridică brusc în picioare, scoase pistolul și trase un foc în aer. Câinele, speriat, o luă la fugă și se ascunse în cușcă de unde începu să mârâie. Dacă n-ar fi fost noapte și dacă n-ar fi fost nici viscolul atât de năprasnic John ar fi putut să observe că la zgomotul armei victima de la picioarele lui a avut o ușoară tresărire. O mulțime de glasuri năvăliră buimace spre John. - Cine ne tulbură liniștea la ora asta? Tu ești, Parker
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
credem că de la el așteaptă copilul. Și poate că nu greșim cu nimic, fiindcă Linda știe prea bine că John este adevăratul tată al copilului. Ceasul cu pendulă atârnat pe unul din pereții salonului galben rezervat familiei bătu ora șapte. Viscolul încetase, însă continua să ningă cu fulgi grei. Iarna are, totuși, și părțile ei frumoase. Prin geamurile aburite de la bucătărie, lumina dimineții continua să crească de la o clipă la alta, să facă vizibile până și cele mai întunecate unghere. Linda
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
Mike. - Ieri a cam făcut-o și-acum se drege... completă domnul Forest pe-un ton hâtru. Pendula de la ceas bătu ora zece. - Am sosit odată cu ora exactă, se adresă Linda celor prezenți. Ce vânt te-aduce pe la noi, John? - Viscolul de ieri, Linda. Mă îndreptam spre Dallas dar, deocamdată, până se mai îmblânzește vremea, m-am gândit să stau câteva zile la voi. - Să-ți fie de bine! Am aflat că-n ultima vreme ai devenit îngeraș. Toți izbucniră pe
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
o împiedica. La mine, manevra nu prea-i reușește, că am pasul mare și hotărât. În schimb, roțile-s mici și necorespunzătoare pentru iarnă. Astfel că, lăsându-mi pașii-n hotărârea lor, încearcă să-mi încurce măcar roțile. Pfu, ce viscol! Două zile a nins întruna și alte două înainte a fost polei. Mă înarmez cu toate forțele cunoscute, din care voi numi doar trei pe care mi le mai amintesc de la fizică - forța centrifugă, aia centripetă și, mai ales, a
FLORENTINA LOREDANA DALIAN [Corola-blog/BlogPost/351925_a_353254]
-
o împiedica. La mine, manevra nu prea-i reușește, că am pasul mare și hotărât. În schimb, roțile-s mici și necorespunzătoare pentru iarnă. Astfel că, lăsându-mi pașii-n hotărârea lor, încearcă să-mi încurce măcar roțile.Pfu, ce viscol! Două zile a nins întruna și alte două înainte a fost polei. Mă înarmez cu toate forțele cunoscute, din care voi numi doar trei pe care mi le mai amintesc de la fizică - forța centrifugă, aia centripetă și, mai ales, a
FLORENTINA LOREDANA DALIAN [Corola-blog/BlogPost/351925_a_353254]
-
ochii șireți ce tăiau laseri din pupilele tale, înfipți în inima mea, călcai prin nori, pe turme de crini, prin ierburi virgine, în asceza unui amurg sentimental, între izvoare și mare, culoarea părului tău lung se făcea aer de noapte, viscol de val, prin somnul vameșilor treceau încolonate culorile buclelor tale, piciorul clintit prin iarbă răsuna ca aroma-n somnul meu pierdut. umbra lui Holderlin plutea peste noi și ne blestema, curgea întunericul și abisul și steaua curgea către stingerea sa
POEZIA CA SPOVEDANIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352261_a_353590]
-
durere, numai astăzi nu e ieri, între moarte și-nviere. trec fantome de iluzii, peste umbrele tăcerii, printre gânduri și-ntuneric se opresc în pragul serii. vine toamna, trece toamna și cu ea trecem și noi, așteptăm o primăvară, printre viscole și ploi. vineri, 11 octombrie 2013 Referință Bibliografică: vine toamna, trece toamna... Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1016, Anul III, 12 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
VINE TOAMNA, TRECE TOAMNA... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352427_a_353756]
-
-ntrebări născute de-atâta nefiresc. Umbre animate în joc actoricesc, Crispate, sub bagheta Unui-Nevăzut; Luminei robi vom fi ce se aerisesc Cu zboruri bănuite în necunoscut. Nu peste mult purtând păcatul peste mări, Cum păsările miresme de bucate, Încremeniți în viscole de abdicări, Vom fi doar umbre cu ochii plini de moarte. 17-11-12 Referință Bibliografică: UMBRE ANIMATE / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 688, Anul II, 18 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Stelian Platon : Toate Drepturile Rezervate
UMBRE ANIMATE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351317_a_352646]
-
sezon. Mantaua albă de zăpadă acoperă pământul, care hibernează somnoros. Ninge, natura este în sărbătoare. Văzduhul își cerne perdeaua de nea. Fulgii jucăuși se împletesc în părul femeii, privește fascinată cum se topesc, transformându-se în picuri mici de perle. Viscolul formează vârtejuri, spulberând omătul. Un castel dăltuit în gheață se conturează, maiestuos Natura se dezlănțuie, biciuirile furioase ale vântului lovesc obrajii. Frigul pătrunde prin straiele subțiri, bărbatul îi cuprinde mâna cu degete fierbinți, sărutul născut din căldura iubirii îi cuprinde
CÂNDVA... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351424_a_352753]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > COLINDE, PE DRUMUL SPRE MINE Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 722 din 22 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Trimite, iubite, o sanie mare, Veni-voi degrabă pe drumul de sare, Nu-mi pasă de-i viscol ori seară târzie, Ninsoarea de astăzi ne e poezie. Aprinde colinde pe drumul spre mine - Podoabe-nflorite pe clipe senine, Și astăzi, și mâine, și încă un veac, Iar dorul va fi cu un spin mai sărac. În palma luminii
COLINDE, PE DRUMUL SPRE MINE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 722 din 22 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351562_a_352891]
-
Cumătra vulpe se adăposti ea, în zilele și nopțile friguroase ce urmară, chiar sub streașina casei lui moș Martin, ascultându-i sforăitul. Ariciul își săpă tunel chiar sub bârlog. Numai bietul Iepurilă a rămas în continuare paznic, înfruntând gerul și viscolul ce cuprinseseră întreaga pădure. Și acum, în încheiere, eu îți spun ca-n toate cele tu să ai răbdare, frate, a-nțelege de se poate. Margareta CHIURLEA Tradeville, Ford UK martie 2012 Referință Bibliografică: Margareta CHIURLEA - IEPURAȘUL VESEL (POVESTE) / Margareta
IEPURAŞUL VESEL (POVESTE) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350778_a_352107]
-
Acasa > Strofe > Valori > ELISABETA IOSIF AJUN DE CRĂCIUN Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 723 din 23 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Ajun de Crăciun E viscol, sus, la munte. Prin cetini, aud colindul, Ce coboară derdelușul. Miracolul privindu-l Și cetele de îngeri. În noaptea de magie, Nămeții îi fac loc, chiar dacă-a fost urgie... În vale-n casa albă i-așteaptă iar măicuța Viscolul nu
ELISABETA IOSIF AJUN DE CRĂCIUN de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351575_a_352904]
-
E viscol, sus, la munte. Prin cetini, aud colindul, Ce coboară derdelușul. Miracolul privindu-l Și cetele de îngeri. În noaptea de magie, Nămeții îi fac loc, chiar dacă-a fost urgie... În vale-n casa albă i-așteaptă iar măicuța Viscolul nu-i oprește. Se-ndreaptă spre portița Copilăriei. Colindele se-adună, minunea se-mplinește În prag de casă. E seara de Ajun și Domnul o vestește. Elisabeta IOSIF Decembrie, 2012 Referință Bibliografică: Elisabeta IOSIF Ajun de Crăciun / Elisabeta Iosif : Confluențe
ELISABETA IOSIF AJUN DE CRĂCIUN de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351575_a_352904]
-
carnivore. Lumină lină lumină lină, seară de vară, luna-și așază bănuțu-ntr-o doară, somnul ușor îmi mângîie genele, din nou adorm în cântul neîntrerupt al inimii mele. Neinfricare simt sângele cald curgându-mi prin vene și-oricât de năpraznic e viscolul, nu am a mă teme- focul din mine e veșnic nestins. Odă bucuriei trupuri fremătânde tresaltă-n ritmul unei mari victorii și strigăte de bucurie înfioară aerul adânc al nopții. Daniela Andronache Referință Bibliografică: POEME / Daniela Andronache : Confluențe Literare, ISSN
POEME de DANIELA ANDRONACHE în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346571_a_347900]
-
dincolo de izurile sale mai mult sau mai puțin apocaliptico-electorale, a fost declarat de către Patriarhia română drept „Anul Sfântului maslu și al îngrijirii bolnavilor”. Mă tem că este doar o simplă formulare de tip PR-istic și-atât. Pentru că, de când gerul și viscolul au lovit România, oameni mor pe capete în această țară și nu doare pe nimeni acest fapt dramatic. Doar sunt niște simple cifre statistice prinse într-un recensământ oarecare, nu-i așa ?!... Izolați printre nămeți, cu ambulanțe care nu mai
MOARTEA VINE PRINTRE NĂMEŢI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346677_a_348006]
-
mângâierea lină aduce liniște deplină. Farmecă c-o adiere și-nvăluie cu plăcere când zarea-n alb îmbracă cu sclipiri de promoroacă. E o zână minunată când nu e supărată, dar dacă-i necăjită și vede că nu-i iubită trimite viscolul și gerul să ucidă tot misterul.... Referință Bibliografică: Iarna mea / Mariana Ciurezu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 404, Anul II, 08 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mariana Ciurezu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
IARNA MEA de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346709_a_348038]
-
mamei, răcită nu dorea să-și sperie băiatul, se lupta cu boala: Să nu te sperii de ce-i afară, de starea mea, băiete. Așa e în viață; mai trece omul și prin zile negre. Mai rău când în suflet e viscol, când în inimă bântuie furtuni și când în gânduri pătrunde otrava disperării. Leacul nostru- i credința. Credința în bine, ea ne ajută să rezistăm cu dârzenie... Ducându-se după ultimul mălai rămas, să facă un terci, găsește ușa de la magazie
TRAIAN GHE. CRISTEA de TEO CABEL în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345706_a_347035]