1,808 matches
-
voastră? Știut este că sînteți oameni foarte curajoși... după bătălie ori la cafenea și că - ferească Dumnezeu - sînteți în stare să proclamați republica la Ploiești. Păcat numai că acest zor, această silă mare, piere față c-o companie de dorobanți. Vitejii ca cele din noaptea de 11 fevruarie sînteți într-adevăr în stare să faceți, dar a sili pe cineva prin curajul atitudinei d-voastră nu sînteți în stare, pentru că, pe lângă celalte defecte, aveți și pe acela al lașității. Așadar nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
despre cel vechi, că, daca actele lui erau adeseori odioase, scopul lui era mare, pentru că era vorba de-a mântui revoluțiunea și patria. Ce va zice ea despre iacobinii actuali? Că privighearea lor n-a semnalat decât primejdii imaginare; că vitejia lor n-au esterminat decât inamici cari nu făcuseră nici un act de ostilitate; că în acest război trist și stupid a fost uitat străinul care ne ochește și care ne zâmbește de milă. Aceasta nu e de ajuns pentru a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
partid compus din Bosnagi, Cariagdi, Pișca, Carada, Giani, Chirițopol ș. a.; "patriot" înseamnă a nu fi avut nici o patrie hotărâtă și a fi adoptat din întîmplare pe cea românească; "onest" va să zică a acoperi cu un văl scabroasele afaceri; "natura catonică" va să zică vitejie nocturnă ca la 11 fevruarie; "binele țării" înseamnă cam urcarea cheltuielilor statului cu 34 la sută în patru ani și căpătuirea în slujbe a toată suflarea patriotică; "artist" va să zică diletant fără talent în pictură, muzică, comedie, arhitectură, ale căror tablouri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
numit Baia și a început să ridice cetatea”. Luptele trebuie să fi fost îndârjite, așa explicându-se de ce la Trotuș, Matei Corvin l-a iertat pe Mihail Apaffi, care participase la răscoala din Transilvania, dar care, acum, se remarcase prin vitejia de care a dat dovadă în luptele cu românii. Bonfinius relatează și el că oastea regală „Când dă peste cheile înțesate cu arbori și cu multă lemnărie, își deschide calea în parte prin foc, în parte prin fier. Drumul odată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
avut la dispoziție cel puțin 20.000 de oameni, plus bombardele cu care putea dărâma târgul. Baia ar fi fost o capcană pentru Ștefan și oastea sa, iar domnul era prea bun militar ca să comită o asemenea eroare. Bonfinius laudă vitejia arătată de rege și nu există nici o îndoială că Matei era un viteaz, dar el a fost lovit de o săgeată „getică”, cu două colțuri, nu departe de șira spinării („acolo a răbdat-o, nu fără mare neajuns, vreme de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și de la Veneția se spunea că Dumnezeu a fost cel care i-a dat domnului român o biruință atât de mare. Dlugosz scria că toată oastea lui Ștefan s-a îmbogățit din prada luată de la turci și drept răsplată pentru vitejia lor „pe mulți țărani îi făcu boieri”. Din cetatea de scaun a Sucevii, la 25 ianuarie 1475, Ștefan cel Mare anunța principilor creștini victoria pe care o obținuse cu câteva zile mai înainte: „Cătră coroana ungurească și către toate țările
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au fost uciși în luptă, iar șeful hoardei a reușit să scape doar cu un singur cal. În timp ce Baltazar de Piscia și-l imagina pe domn plin de mâhnire, Dlugosz, dimpotrivă, scria că Ștefan „având o inimă de o rară vitejie, totdeauna vesel și neobosit, mai cu cruzime se aruncă... asupra turcilor”. Este adevărat că după victoria de la Vaslui, Dlugosz îl admira fără rezerve pe Ștefan, dar trebuie să-i acordăm lui credit mai mult decât lui Baltazar, care scria tocmai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe cronica lui Sa’adeddin în care se arată că, după ce Ștefan și-a întărit tabăra „Afurisitul de ghiaur, despicând, în zori de zi, cu sabia desimea pădurii” i-a atacat pe turci, iar sultanul, contra atacând „a împresurat cu vitejii săi ca niște lei ascunzișul din pădure”. Având în vedere disproporția de forțe a celor care s-au înfruntat la Războieni, dacă lupta începea în după amiaza zilei de 25 iulie și se continua și în ziua următoare, când turcii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Kemal-Pașa-Zade. Din descrierea lui Sa’adeddin, primele ghiulele trase asupra turcilor nu și-au atins ținta. Tabăra fiind bine închisă, „pe dinăuntru, nimeni nu s-a încumetat să meargă”. Urmează al doilea tir, ghiulele pică în plin, din acre cauză, „vitejii ieniceri, nesuportând aceste lovituri, deși erau obișnuiți să-și pună pieptul în fața tunurilor și puștilor, s-au culcat cu fețele la pământ”. După acest atac nereușit, urmează asaltul condus chiar de sultan și cu acesta începe ultima fază a bătăliei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
bătălie. „Sultanul gaziu, văzând la vitejii ieniceri o purtare potrivnică obiceiului lor, relatează Sa’adeddin, s-a adresat agalei lor și l-a dojenit, zicând: Ce lucru ciudat au făcut acești oglani! Așa fac cei care se încing cu brâul vitejiei ?» apoi, luând scutul de apărare în mâinile sale binecuvântate, a dat pinteni calului să înainteze. Cei din oastea de Poartă, la rândul lor, atacând cu toții dintr-o parte, nu s-au despărțit de scara sultanului lor. Ienicerii, căindu-se de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu toate puterile sale și, împreună cu ei Băsărabă voievod, cu toată oastea sa, asupra lui Ștefan voievod. A făcut război cu ei la Valea Albă și au biruit atunci blestemații turci și cu muntenii cei hicleni. Și au căzut acolo vitejii cei mai buni și nu puțini boieri mari, și oștenii cei buni și tineri, și oastea cea bună și vitează, și tineri husari viteji s-au prăpădit atunci.” În pisania bisericii de la Războieni, înălțată în 1496, se arată că au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ci stropșiți de mulțimea turcească, au rămas dobânda la turci. Și atâta de ai noștri au pierit, cât au înălbit poiana de trupurile de a celor periți, până au fostu războiul. Și mulți din boiarii cei mari au picatu și vitejii cei buni au pieritu și fu scârbă mare a toată țara și tuturor domnilor și crailor de prin prejur, dacă auziră că au căzut moldovenii suptu mâna păgânilor”. Cronicile turcești exagerează numărul românilor căzuți, arătând că din cadavrele lor se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Maici a lui Dumnezeu și ale tuturor Sfinților și cu ruga Sfântului și Slăvitului Mare Mucenic Procopie. Și au fost uciși o mulțime foarte mare, fără număr, iar toate steagurile au fost luate și nici unul nu a rămas. Și toți vitejii și boierii au căzut atunci, și se vor pomeni acel război și acea moarte până la sfârșitul veacului. Iar atunci a căzut și Șandrea în acel război, și a fost adus și îngropat lângă tatăl său, la Doljești”. Șendrea era cumnatul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
uitată nici confruntarea cu tătarii cărora moscoviții le plătiseră tribut până în timpul luptelor lui Ștefan cu turcii. Toți cronicarii străini, care se referă la Moldova lui Ștefan cel Mare, laudă la superlativ talentul de conducător de oști al domnului, îndrăzneala, vitejia și tăria lui de caracter. A reușit să iasă victorios din patru mari campanii, iar succesele militare obținute au asigurat independența Moldovei. Fără aceste succese, Moldova ar fi devenit o simplă provincie a regatului ungar sau a regatului polon, sau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
soră, Mihăilaș și Copaci, fiii Vasilisei, două sate pe Nistru, Drislivoe și unde a fost Nasco. Un alt domeniu, care se desface, este și acela al familiei Rotompan (Rotâmpan, Rotimpan), care se înrudea cu familia lui Dragoș Viteazul, unul dintre vitejii care au stat alături de primii domni ai Moldovei. La 20 aprilie 1481, Zbiarea, membru al Sfatului Domnesc, cumpăra de la Șteful, Sima și Maseico, feciorii lui Rotompan, patru sate, pentru care aveau uric de la Alexandru cel Bun. Un caz interesant îl
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
oastea lui Ștefan cel Mare, care înainta pe două ulițe, era organizată în formă de pătrat (careu), cum scrie Bonfinius. Rolul comandantului. Comandantul unei oști feudale pornea la atac în fruntea alor săi, conducând personal unitățile din subordine. Prezența șefului, vitejia arătată de acesta, îi încuraja pe oștenii săi. Exista riscul ca șeful să cadă chiar de la începutul bătăliei, cu un efect funest asupra moralului celor pe care îi conducea la luptă. În armatele orientale, rolul comandantului se apropie de acela
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
strâns-au țara și slujitorii săi și au intrat în Țara Muntenească, de au prădat marginea, fevruarie 27 și au arsu Brăila în săptămâna albă, marți”. Este vorba de o acțiune limitată și nu de organizarea unei campanii de amploare. Vitejii. În Letopisețul lui Ștefan cel Mare (p. 46) se arată că, după alungarea lui Radu cel Frumos, în 1473, întorcîndu-se în scaunul său de la Suceava, „mitropolitul cu tot clerul bisericesc i-a făcut o minunată și frumoasă întîmpinare, dar mai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
10 ianuarie 1475, în Letopiseț se precizează: „iar Ștefan voievod însuși a făcut mare ospăț mitropoliților și vitejilor săi și tuturor boierilor săi de la mare pînă la mic” (p. 46). După bătălia de la Războieni, se arată: „Și au căzut acolo vitejii cei buni și nu puțini boieri mari și oștenii cei buni și tineri și oastea cea bună și vitează și tinerii husari viteji s-au prăpădit atunci” (Ibidem). După campania din 1481, domnul le face un mare ospăț mitropolitului și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Dlugosz, care a tradus cu „pe mai mulți țărani îi făcu boieri”, s-a considerat că Ștefan cel Mare i-a făcut boieri pe unii țărani, care s-au comportat vitejește pe câmpul de luptă, de unde și concluzia potrivit căreia vitejii au fost ridicați din rândul țăranilor, iar dintre acești viteji s-au ales curtenii. La Dlugosz, textul ne arată că Ștefan pe mulți de la țară, din ordinul pedestrașilor, au fost trecuți (mutați) în ordinul luptătorilor călare, ceea ce nu înseamnă că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întreaga oaste, care s-a comportat vitejește. În cel de-al doilea pasaj, referitor la ospățul oferit de domn, după lupta de la Vaslui, acesta a fost oferit „mitropoliților și vitejilor săi și tuturor boierilor săi de la mare pînă la mic”. Vitejii sunt trecuți înaintea boierilor mari și mici, deci, nu poate fi vorba de țărani ridicați, în timpul ospățului, la rangul de boieri și trecuți înaintea boierilor mari și mici. Nu este vorba de o altă categorie de boieri, ci de vitejii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Vitejii sunt trecuți înaintea boierilor mari și mici, deci, nu poate fi vorba de țărani ridicați, în timpul ospățului, la rangul de boieri și trecuți înaintea boierilor mari și mici. Nu este vorba de o altă categorie de boieri, ci de vitejii dintre rîndurile boierilor, care s-au distins în timpul bătăliei. Și în pasajul referitor la bătălia de la Războieni se arată că acolo au căzut vitejii cei buni și oastea cea bună și vitează și tinerii husari viteji. Este vorba de vitejii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
înaintea boierilor mari și mici. Nu este vorba de o altă categorie de boieri, ci de vitejii dintre rîndurile boierilor, care s-au distins în timpul bătăliei. Și în pasajul referitor la bătălia de la Războieni se arată că acolo au căzut vitejii cei buni și oastea cea bună și vitează și tinerii husari viteji. Este vorba de vitejii, care se numărau printre boierii mari, printre oșteni buni și tineri, și nu de o anumită categorie de oșteni. „Și mare întristare a fost
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vitejii dintre rîndurile boierilor, care s-au distins în timpul bătăliei. Și în pasajul referitor la bătălia de la Războieni se arată că acolo au căzut vitejii cei buni și oastea cea bună și vitează și tinerii husari viteji. Este vorba de vitejii, care se numărau printre boierii mari, printre oșteni buni și tineri, și nu de o anumită categorie de oșteni. „Și mare întristare a fost atunci în țara Moldovei și în toate țările și la domnii dimprejur și la creștinii dreptcredincioși
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
printre oșteni buni și tineri, și nu de o anumită categorie de oșteni. „Și mare întristare a fost atunci în țara Moldovei și în toate țările și la domnii dimprejur și la creștinii dreptcredincioși, cînd au aflat că au căzut vitejii cei buni și neînfricați, și boierii cei mari și oștenii cei buni și tineri și oastea cea mare și vitează și aleasă, împreună cu husarii viteji”(p. 46). Este vorba de o elită războinică, dar nu de o alcătuire ostășească deosebită
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și oastea cea mare și vitează și aleasă, împreună cu husarii viteji”(p. 46). Este vorba de o elită războinică, dar nu de o alcătuire ostășească deosebită. Ceea ce se înțelege, dacă considerăm izolat ultimul pasaj din Letopiseț, în care sunt pomeniți vitejii. După lupta de la Râmnic, din 1481, după ce se arată că domnul a făcut ospăț mare întregii lui oștiri, se adaugă: „și mulți viteji au murit atunci” (p. 47), adică recunoașterea unor merite deosebite ale unor luptători. Dlugosz scria că Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]