4,713 matches
-
cuvântul asupra fiecăruia În parte. Cei Îmbogățiți coborau mai rar din mașinile luxoase pentru a face câțiva pași prin parc. După ce ne-am bucurat de orice colțișor, ne-am retras spre casă, fredonând Încet anumite melodii cunoscute. Am zăbovit În fața vitrinelor care ne apăreau În cale, și apoi ne-am oprit la cumpărături, la un Market din apropierea casei. Coșul pentru cumpărături se afla afară, prins Într-un grilaj, cu un lanț. După ce introduceai o fisă de cinci lei, puteai să ai
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Spun: "I am hungry". Râde: "Just moment, please". "It's OK". Intrăm într-o pensiune. Bucătarii se mișcă nestingheriți în spațiul deschis, preparând tot felul de specialități. Miroase bine, pensiunea are și o terasă, dar mai întâi mergem să vizităm vitrina în care sunt expuse mâncărurile și prăjiturile. O rog pe Kati să aleagă ea, dar refuză încăpățânată. Din atâtea feluri, aleg pui la rotisor cu garnitură de crudități. Puiul arată bine rumenit, sunt flămândă, am poftă de ceva consistent. În
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
se prelungea și la contactul cu pământul. Îmi amintesc, tot ca prin vis, de călătoria dintre aeroport și cartierul unde aveam să locuiesc pentru o vreme, o călătorie printr-o lume ce părea de carton, cu clădiri de carton, cu vitrine de carton, cu oameni de carton, eram atât de obosită încât auzeau cuvintele celor care îmi arătau orașul de parcă aș fi avut urechi vătuite, nu mă mai chinuiam să le ascult, m-am prăbușit într-un fel de contemplație vecină
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
trenul accelerat tracționat de o locomotivă cu aburi, a cărei iuțeală îviteză) nu depășea 100km/h. Contactul cu capitala Ardealului a fost surprinzător pentru un copil de grădiniță, pe care l-a furat peisajul de la prima plimbare. În mod special, vitrinele magazinelor viu colorate mă fascinau, de multe ori oprindu-mă din mers și admirând arta decorațiunilor. La un moment dat, neam întâlnit pe trotuar cu un cuplu comic și insolit, dar care m-a făcut să mă lipesc strâns de
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
sută de kilometri pătrați. Totuși, sporturile în care am excelat au fost cele individuale: schiul, tenisul de masă și, în special, sportul minții, în care am devenit campion absolut in clasa XII-a. Diploma o păstrez cu mare grijă în vitrina cu trofee, alături de cele obținute mult mai târziu, în fotbal, popice, literatură umoristică și poezie cu formă fixă. Drag mi-a fost, dar numai ca elev, jocul de guțchi, adică fotbalul pe masă, jucat cu două monede vechi de o
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
mă ia “În sânul familiei“, să mă țină sub atenta lor grijă părintească. Putea fi o terapie care, spuneau ei, era posibil „să dea roade”. Acasă m-au așezat sub frunzele mari, forfecate pe margini, ale ficusului Înalt, aflat lângă vitrina cu bibelouri si servicii decafea din sufragerie, față În față cu pendula, care, fie vorba Între noi, mie nu mi-a plăcut niciodată (tic-tacul ei mi s-a părut mereu că măsoară nu doar timpul, ci și clipele de viață
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
cu noi, Îi spuse ea oarecum amuzată de figura lui absorbită. Iar tata parcă spunea, da... Îmi amintesc bine, că sigur vei fi fată, că a avut el așa o presimțire prin studenție și din pricina asta ne tot uitam prin vitrine după rochițele, păpuși și pantofiori roșiiîi plăceau lui pantofiorii roșii! Pe asta nu mi-ai spus-o niciodată...! zise băiețelul bosumflat, cu obrajii Îmbujorați. Mama Îl fură cu coadaochiului și-i văzu zăpăceala provocată de vorbele ei, apoi Îi trecu
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
fluiere. Mai Întâi stins, unduios, ca un susur blând, ca și cum ar fi acompaniat pe cineva care valsează. Apoi fluieratul său se amplifică, deveni tot mai tare, mai asurzitor, până când se strecură pretutindeni, mișunând prin toate ungherele casei, zăngănind sticlele de la vitrină. Mama, chircită Într-un colț, Își Îmbrobodi capul cu palmele desfăcute și se acoperi de gemete stinse. După ce fâlfâi neașteptat, pasărea Își luă zborul iar tata se opri din fluierat. De deasupra noastră, de la etajul Întâi, se auzi râsul gâlgâit
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Se Întoarse dezamăgit În cameră și rămase un timp ghemuit pe scaunul său cu brațe din lemn, lângă planta cu frunzele alungite ca niște tentacule. Hotărî să nu mai iasă În oraș. Acolo se simțea expus ca Într-o uriașă vitrină, analizat de prea mulți ochi curioși, sufocat de iureșul acelui du te vino monoton, de fierberea permanentă a trotuarelor. Și, pe lângă asta, mai era și boala. Boala aceea misterioasă, nelumească, ce-l subjuga acum Întrun ritm alert, necunoscut. Într una
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
spre bârlogul meu de burlac absolut, am Întâlnit un cortegiu funerar. Mortul avea un chip nemaivăzut de galben. Atât de galben, Încât am crezut că e o păpușă de ceară modelată stângaci. Aproape că râdeam imaginându-l expus Într-o vitrină, cu surâsul său strâmb, Întipărit pe buze. Un damf de miros dulceag, de cadavru În descompunere, mi-a inundat nările până În sinuși, dezmeticindu-mă și obligându-mă să grăbesc pașii. M-am oprit să cumpăr pâine. Din același loc de unde
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
punguță cu bomboane și am început să le mănânc. Porumbeii mișunau la picioare, iar eu am înghițit una câte una bomboanele albe și rotunde ca niște alune până le-am terminat. Pe vremuri coboram pe bulevard și mă plimbam prin fața vitrinelor. Multă lume se admira, ca și mine, în geamurile ca niște oglinzi în umbră. Acum mă țin departe de mașini și autobuze, ca să nu mi se întâmple ceva și să-i fac pe Mircea și Andreea să sufere. Banca se
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
mă abandoneze în parc. Și totuși știam că mă iubesc. Eu nu voiam să accept în ruptul capului să rămân pentru totdeauna aici. M-am ridicat și m-am îndreptat spre bulevard. La un moment dat m-am oprit în dreptul vitrinei unei bănci și în clipa aceea a început să mă doară rău capul. Vedeam tot felul de pete verzi și maro și negre care jucau în fața ochilor. Mâna mea sprijinea sticla și petele au început să se îndepărteze până când au
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
în blănița asta. Știi ceva? Până diseară mai sunt câteva ore bune și în frigider se găsesc doar câteva alimente care nu mă atrag, ce-ar fi să facem un tur de oraș? Mai târguim câte ceva, mai privim într-o vitrină... Apoi ne vom înapoia la casa noastră unde, nu mai continuă, dar ochii lui, fața, glăsuiau că vor petrece zilele și nopțile ca și cum fiecare dintre acestea ar fi prima zi și prima noapte a căsniciei lor. - Victore, tu ești comandantul
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
ca și cum fiecare dintre acestea ar fi prima zi și prima noapte a căsniciei lor. - Victore, tu ești comandantul, eu soldatul care execută. Dacă aceasta ți-e voia, să mergem! * Parcurseră împreună mai multe străzi până ajunseră în centrul orașului. Prima vitrină în fața căreia se opriră fu cea a unui magazin de mode. - Aici parcă nu prea se găsește nimic de pus în frigider, încercă Olga să ia un aer de novice. - Mai știi, glumi el. Dacă tot am ieșit în oraș
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
a-i binedispune pe clienții săi, spuse cu dezinvoltură: - La pahar sau vă ambalez totul pentru acasă!? Lăsând gluma să alunece o dată cu ochii peste sutele de exponate, Victor se ridică, o luă de mână pe Olga și se îndreptă spre vitrinele în care erau expuse modelele unicat. Patroana nu întârzie să-i urmeze. Olga și Victor priviră cu interes modelele, pipăiră materialele și în cele din urmă, hotărâră să comande o rochie dintr-un material recent sosit din import: o mătase
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
flori de câmp. După serbare, când pășea mândru alături de părinți către cofetăria din centrul orașului pentru a sărbători evenimentul cu o porție dublă de înghețată, trecând pe lângă un magazin cu instrumente muzicale, copilul nu-și dezlipi ochii mult timp de vitrina acestuia. Părinții bănuiră ce anume îl atrăsese, dar îl lăsară să și mărturisească singur dorința. Nu făcu decât vreo câțiva pași, întorcând mereu capul spre magazinul cu pricina și, în cele din urmă se destăinui. - Aș vrea să învăț să
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
Un ceva cum nu au mai avut ei niciodată priljul să vadă și să aibă. A intrat, cu toate că înlăuntru mai era o clientă. A scos pistolul, i-a ordonat clientei să părăsescă încăperea, a trântit cu mânerul armei în sticla vitrinei de deasupra comorii, i-a strigat celei de dincolo de tejghea să dispară, proasta și fricoasa a dispărut, iar el, după ce a măturat odoarele în sacoșă, a ieșit, firesc, normal de repede, după care s-a pierdut în mulțimea din susul
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
său este câștigător, a făcut demersurile necesare, pentru a putea intra în posesia banilor și, totodată, și-a stabilit primul obiectiv pe care să și-l poată îndeplini: să-și cumpere autoturismul care, de multă vreme, zâmbea ademenitor, trecătorilor, din vitrina marelui magazin din fața CEC-ului central. După ce a coborât în pivniță și s-a parfumat nițel, cu ceva tămâioasă, și-a umplut un recipient de doi litri, l-a pus în geanta diplomat, și s-a înfățișat la casieria CEC
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Atunci? Banii rămân tot ai matale, dar, ți-i dăm, în secvențe reduse; și ca să putem respecta legea, și ca să te putem feri de un eventual jaf. Dar am nevoie de bani. În primul rând, ca să-mi cumpăr mașina din vitrina magazinului din față. Cât costă? Nici nu m-am uitat, dar, nu contează. Ba, contează. Hai cu mine acolo, să vedem, și, să acționăm, în funcție de...Bine, hai. S-au dus. Dacă e vorba numai de atât, da, se poate soluționa
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
au lăsat în pace. Dimineața, pe la șapte, badea Gherasim s-a trezit. și-a luat banii, fără să mai numere, s-a șters la ochi, și a trecut peste alee, la magazin. și-a plătit autoturismul, l-a scos din vitrină, și s-a dus, ca să-i facă formele legale, pentru a se putea folosi de el. Bă, ce rău că n-au știut, hoții, unde și cum doarme badea ăsta, cu banii în văzul tuturor. O fi, dar, bafta lui
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
la aplauze, În semn de protest. Păi ce vină aveau spectatorii, draci histrioni?! Pe cine-ați pedepsit astfel? Pe directorul artistic, pe voi Înșivă, ori publicul?!... Ca să vezi cum se Întîlnesc dramaturgia și industria alcoolului : fiind În Galați, văd În vitrina unui chioșc - culmea, situat chiar În fața teatrului local! - numele ESCU, pe eticheta unei sticle. Citesc uimit : ESCU = „băutură alcoolică distilată”. Ptiu! De la Mușatescu ( autorul celebrei comedii ...Escu) nu știam că și fabricanții de spirtoase, au de Învățat!...Pe cînd romul
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
termenul și, poc-poc, na milionul, verișcane! Altceva? Niște treburi mai abstracte cum ar fi gloria? Poftim, nene! Ce anume vrei? Zi, dom'ne, nu te sfii! Nobelu', Oscaru', titlul olimpic ori de campion mondial? Avem de toate, pe alese. Uite, vitrina-i plină, arată cu degetuțul Universul, neavând nimic mai bun de făcut, gata, te-a servit la termenul pe care i-l fixezi. Toate lucrurile astea ilustrate cu exemplele tipilor ălora care reușiseră în viață, numai așa, dorindu-și pur
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
de câine. Ceea ce va ieși din mâinile mele, nu se va mai numi niciodată statuie - îmi șopteam destul de emoționat-pentru că o să fie tatuată cu dâre dubioase, cu mâzgălituri provenite de la lipituri. Nu vor mai putea fi puse precis, vreodată în vitrinele servantelor, ci ascunse undeva, tot într-un sertar, ca să nu mai fiu obligat niciodată să dau relații unor musafiri, despre ceea ce mi s-a întâmplat cândva. Viitoarea soție n-o să le dea în mod cert, importanță, mai ales că materialul
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
ruzile de salalm ale vecinului, atârnate în ordine, în cămara al cărei geamlâc da spre curtea voastră? Ce era ăla? Salam de vară sau salam de Sibiu? Nici azi n-am aflat. Vecinul putea, desigur, să întrețină o astfel de vitrină, că avea un frate care prietenise cu unul, mare sculă pe basculă, undeva la un abator și dacă nu curgea, pica. La multe pofteați voi atunci, omule. Chiar și la școală când îl vedeai pe fiul doctorului, mâncând pâine albă
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
strâmte și Întunecoase ale portofelelor, peticele de hârtie filigranată plecau la plimbare În grupuri, ca niște școlari În excursie. Se prelingeau ușoare de-a lungul trotuarului, trecând peste capote și parbrize. Câte-o bancnotă Își mai lipea curioasă fața de vitrina unui magazin, se mai agăța de-un ștergător ori de capătul vreunei bare de protecție, dar În principiu Înaintau Împreună nestingherite pe bulevard, Întrucât toți cei care, În vremuri normale, s-ar fi aplecat rapid să le culeagă zăceau pe
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]