1,118 matches
-
gătit”, cu drăgălășenie, bucate greu de găsit pe vremea aceea În România și m-a fermecat cu surprinzătoarea ei pisiceală candidă și lascivă. Noaptea când a rămas să doarmă la noi, pe canapeaua din „camera mare”, după ce pălăvrăgeala nocturnă cu vodcă și interjecții se prelungise dincolo de ora fantomelor. Seara la restaurantul din colțul blocului Unic, la mijlocul anilor ’80, urmăriți la masa de alături de privirea mare a unui Adrian Păunescu cu barbă de monah. Drogul tot mai salvator și tot mai năruitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
din memorie, nici după aproape 20 de ani, imaginea noastră „Înfrățită”, peste o săptămână, când trecusem, În sfârșit, Zidul: căram Împreună, extenuați, pe scara nesfârșită spre mansardă, uriașa mea valiză chinezească („hipopotamul”, cum o numise Paul), plină de conserve și vodcă, pentru nevoile călătoriei În care pornisem, firește, fără nici un ban. Ajunși sus-sus, la destinație, cu hipopotamul chinezesc sfâșiat și cu inimile duduind În pragul infarctului, gazda a scos, dintr-o delicată cutie lunguiață, flautul și mi-a cântat, În semn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
fost luat la întrebări, una și alta, încolo și încoace, totul în limitele bunei cuviințe, căci la urma urmei nu sunt un oarecine și, după cum știi, sunt și administratorul blocului unde locuiește comandantul Miliției. Cu relațiile mele și cu niște vodcă rusească, am reușit în fine să liniștesc apele. N-a fost simplu să găsesc explicații, căci cine ar fi crezut că mă găseam acolo, ca să joc rolul îngerului salvator? Iar dacă s-ar fi interesat la soții cu pricina, poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
o să o aplic. O să dați cu spirt. Da, o să dau cu spirt. ─ Să nu beți cumva spirtul. Nu, domnule, nu o să beau nici un strop din spirtul pentru igiena locală, domnule, dumneata ești nebun, domnule, eu nu beau spirt, eu beau vodcă, domnule, vodcă. Da, da, las că știm noi ce beți dumneavoastră, și scoate din buzunar sticle goale de parfum, toate mărcile posibile. Uite ce beți dumneavoastră, priviți ce beți. Parfumuri capitaliste. Ba sunt și rusești, bulgărești, și din China... Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
aplic. O să dați cu spirt. Da, o să dau cu spirt. ─ Să nu beți cumva spirtul. Nu, domnule, nu o să beau nici un strop din spirtul pentru igiena locală, domnule, dumneata ești nebun, domnule, eu nu beau spirt, eu beau vodcă, domnule, vodcă. Da, da, las că știm noi ce beți dumneavoastră, și scoate din buzunar sticle goale de parfum, toate mărcile posibile. Uite ce beți dumneavoastră, priviți ce beți. Parfumuri capitaliste. Ba sunt și rusești, bulgărești, și din China... Da’ cine dracului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
mult de nevoie, dată fiind meseria care-i ținea toată ziua pe drumuri, constrângându-i să ia masa-n oraș. Meseria lor era un bun prilej, altminteri, ca să schimbe decorul și gustul mâncării de acasă. Farfuriile, sticlele de bere și vodcile se îngrămădeau pe lângă mapa din vinilin albastru jegoșit, în care Codruț își ținea materialul pentru numărul următor al revistei, umflată și legată cu un șiret de gheată; după ce Codruț o dezlega, manuscrisele articolelor treceau din mână-n mână peste bucate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
nu fi mort în România în vremuri de tranziție - anchetă socială de Rafael Ogrinjan și Octav Cerchez. Asta ce dracu’ mai e, că-i lungă de nu se poate?!... Octav îi explică, în timp ce Codruț numără paginile gârbovit peste paharul de vodcă, cu buza de jos răsfrântă, păi, despre cheltuieli de înmormântare pentru toate buzunarele, cu tarife practicate de societățile private de pompe funebre, precum și prețurile locurilor de veci în cimitire centrale sau în comune suburbane, mă rog, zece pagini dactilo, Dumnezeule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
da, atent la toate semnele și semnalele, ca să răspunzi, fiindcă mereu ți se oferă, ți se propune... Alo, da, io sunt! Ce-ți trebuie, dom’le? Ce suni așa ca disperatu’? — Care ești, băăăă?! urlă o voce spartă, trăsnind a vodcă și a bere. Unde ești? — Măi, omule, nu te enerva degeaba. Nu zbiera la mine, că nu rezolvi nimic. Nu faci decât să-ți înrăutățești situația. — Băăă, îți iau beregata! Zi repede unde ești! — Sunt pă mă-ta! Sunt călare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
de pe scaun. Începe să bombăne și mârâie printre buze o înjurătură. "... mătii de cravată, ce mă strângi!". Lărgește nodul cravatei și se descheie la primii doi nasturi ai cămășii. Cu gesturi împleticite, umple cupa largă a paharului de șampanie cu vodcă până aproape să se reverse și bea tot cu înghițituri lacome. Așa e mai bine! Se șterge la gură cu dosul palmei. Privește spre Marius, de parcă abia atunci l-ar fi remarcat: Eroul din tranșee s-a întors printre noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Tocmai de aceea, ofițerii desemnați pentru această misiune trebuie să se întoarcă la oamenii lor. Vi pravi 127. Scoate o sticlă plată, de buzunar și expeditiv toarnă votcă în căni tuturor celor prezenți. Privet! Za pobedu!128 Aruncă pe gât vodca apoi salută politicos pe toată lumea. Nimănui nu-i scapă gestul rusului care evită diplomat să dea mâna cu Licheardovici, îmbrăcându-și mantaua. Însoțit de maiorul Moga, se îndreaptă spre ușă. Chiar înainte să iasă, întoarce capul către Iorgu și zâmbește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
țânțar armăsar, nu doar ăsta era rostul câinelui de pază al democrației? Nu pentru binele nației, cinste, progres, dreptate, pace, adevăr și fraternitate se luptase el însuși încă de pe vremea când redacta, între două clondire de coniac albanez sau de vodcă poloneză, după împrejurări, și cu stacana de nechezol aburindu-i mustața, foaia volantă a șantierului de la canalul Dunăre Marea Neagră?... Ce maica și anafura mă-sii!... Dar când se produsese o nouă alternanță la putere și zilele de glorie ale peștilor
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
rezonanță litorală, ceva cu P). Nu prea îmi vine, dar nu mă pot împiedica să-mi amintesc de primele întâlniri cu băutura, când fiecare halbă era scrupulos adnotată, corelată și comparată cu paharul de vin sau cu țuica sau cu vodca (că cei mai tari beau vodcă, dar și berea e bună). Aveam după-amieze călduțe, cu ace moi de pin și mușchi, când zgomotele orașului se ascundeau după copaci, și euforia comună dată de un pet deschidea posibilități și lumea se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
prea îmi vine, dar nu mă pot împiedica să-mi amintesc de primele întâlniri cu băutura, când fiecare halbă era scrupulos adnotată, corelată și comparată cu paharul de vin sau cu țuica sau cu vodca (că cei mai tari beau vodcă, dar și berea e bună). Aveam după-amieze călduțe, cu ace moi de pin și mușchi, când zgomotele orașului se ascundeau după copaci, și euforia comună dată de un pet deschidea posibilități și lumea se făcea mai mică. Atunci puteai să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
ochișori iscoditori și ne umpleau brațele cu ce aveau mai bun. Rușii nu știau să ne învețe tango și vals, dacă ar fi știut, sunt sigur că ne-ar fi învățat. Ei își aruncau automatele pe iarbă, mâncau și beau vodcă, unii dansau cazacioc sau alte dansuri, care pentru noi erau ciudate pentru că erau străine, dar când seara aprindeau focurile și cântau din armonici și se înălțau în slăvi coruri pe două trei voci, în armonii perfecte, pe noi, copiii socoleni
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
fi fost împușcat. După un timp i-a mai făcut o pereche de cizme și încet, încet, îl chema la ea și începuseră să discute întâmplări din viața lor, așa ca doi oameni, la un pahar de rom sau de vodcă. Discutau despre crâncenul război ce se desfășura în jurul lor și în ei. Își spuneau adevărurile lor, căci fiecare din ei avea dreptate. Ea ura pe românii „cotropitori”, iar tânărul prizonier nu putea să se apere sau să atace. Apoi i-
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
târât înăuntru. Un bulgăre uriaș de zăpadă, cioplit cu cuțitul, astupa intrarea aproape etanș, astfel că vântul aspru siberian nu ajungea până la mine. Am scos pâine neagră, cazonă și slănină și m-am ospătat. Am tras și o dușcă din vodca dăruită de Mariusia, căci ea mă învățase să beau tării. Am dormit ca un prunc până a doua zi. Cu forțele împrospătate, vedeam viața ceva mai în roz. Mi-am spus că mergând așa, mereu spre Nistru, trebuia să reușesc
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
se topi urgent pe ușa din spatele meu. Am deschis o ușă la întâmplare și nu știu naiba cum se făcu, dar am dat cu nasul chiar de secretară. Era o nurlie de fată, s-o sorbi într-un pahar de vodcă cu suc de roșii. Blondă, cu ochii adânci ca marea, că dacă nu erai atent, te înecai în azurul lor. Nici frumoasă, nici bătrână, nici înaltă, dar nici nu-ți înțepenea ceafa uitându-te în jos spre ea; și cei
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
un ham căzut și care-l roade pe undeva, chestii de-astea. - Și țin la greutăți? - Slavă domnului, se silesc din răsputeri să ne mulțumească, eu zic că-s mai vrednici decât caii din regat. Am adus o sticlă de vodcă și l-am cinstit. După ce a băut, s-a șters la gură cu mâneca hainei, parcă puțin pe furiș, a mulțumit foarte politicos și mi-a întins sticla... pe jumătate. Am luat și eu din ea un gât bun și
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
unde li s-or părea lor că e mai bine, și peste zece zile aveau să vină să ne ia. Din două în două zile, ne-au zis ei, ne vor vizita, să ne mai aducă ce ne mai trebuia: vodcă, pâine, apă minerală și altele. Am traversat Sulina, care ni s-a părut cam învolburată, dar asta nu era decât o impresie, probabil că ne stăpânea frica de apă mare și multă, așa cum era aceasta. Am intrat pe primul canal
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
nimic. Atunci Gabi a tăiat niște pari cu toporișca și a făcut foarte aproape de locul meu de pescuit, în dreapta, un fel de colibă, punând deasupra salteaua aceea spartă. Era ceva, decât nimic. În această colibă improvizată aveam două jumătăți de vodcă și într-o pungă de plastic, două pachete de țigări și chibrituri. Era într-o vineri seară. Băieții s-au retras devreme în corturi, nu știu unde mai încăpea în ei atâta somn. Eu mi-am pregătit cele două lansete și am
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
mi-am aprins o țigară și la lumina chibritului, l-am văzut; cred că avea vreo 12 kilograme. Era un pește fumos, lunguieț, cum sunt crapii de râu. Am întins mâna spre interiorul colibei și am apucat o sticlă de vodcă. Am destupat-o și am pus-o la gură. Când m-am uitat apoi la ea, era aproape goală. Simțeam în mine o mare bucurie și eram mândru că nu abandonasem pescuitul și că am fost consecvent; la pescuit totul
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
amicul meu, cel cu acordeonul. Eu l-am recunoscut imediat, el pe mine nu prea, apoi totul a mers repede: Salut, salut. Apoi a acostat, lipovanul a legat lotca de o răchită. Sandu a scos o sticlă, gâl, gâl, din vodca lui, apoi gâl, gâl, din coniacul meu, am dat și lipovanului o jumătate de alcool etilic de 96 de grade, el a destupat sticla cu dinții lui strălucitori, a tras cam un sfert din ea, după care a scos o
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
dând peste cap lucrarea, ei își uită crezul de artist adevărat; în general, îi caracterizează subiectivismul; bascul acela purtat pe o parte este formă și nu fond. Unii zugravi (sper, puțini) vorbesc numai atunci când primesc primul acont, când vinul sau vodca e pe sfârșite și scuipatul la furcă e în floare; despre lucrarea arvunită, "lasă, să mai dea un acont și de mâine ne apucăm de treabă!"; iar mâine se transformă în poimâine și în loc de două săptămâni, cum s-au înțeles
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
celulară. Astfel, un organism obține energie prin reacția dintre oxigen și glucoză, din care rezultă apă, carbon și energie (ATP). În cazul poeziei, metabolismul e fioros, aproape sinucigaș. Materie brută (viață) + Energie (inspirație) + Catalizatori (muze/stări de grație/cafea/ceai/vodcă etc.) → Energie (poezie) Poezia este energie. Actul de a face poezie în primul grad de distilare a sufletului realizează trecerea de la nivelul macroscopic al faptelor la nivelul lor metaforic, folosind și creând energie. Glucoza, elementul de bază utilizat de majoritatea
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
Râdea ! râsul lui venea dintr-o parte a lumii care îmi fusese până atunci complet necunoscută. Nu era râsul din vată de zahăr ars al poeților nebuni, nici râsul-plânsul căzut înspre sine al existențialiștilor de cartier care se înecau în vodcă în cele două-trei cârciumi ale boemei Galațiului. Era un râs care ieșea sincer în afară, însă nu ca o dejecție, ci cântărit mai întâi înăuntru, preumblat prin spațiul infinit al bunătății, creând reverberații molipsitoare. Era un râs omenesc, al unui
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]