KorAP: Find »[drukola/base=vodcă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...30 31 32 ...43 >

1,060 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394

de plastic care nu m-ar fi pus în legătură cu nimic. Nici măcar nu l-am atins. Am închis sertarul scrinului. Am aranjat crucea strâmbă de pe perete. M-am ridicat și m-am îndreptat spre ușă, vroiam doar să plec, nimic altceva. Vodca îmi tulburase mintea. Poate nu mă duc la mare, poate mă întorc în oraș, mă culc, nu am chef de nimeni, de nimic. — N-ați găsit pe nimeni? — Nu. În spatele ei se află șemineul gol și negru ca o gură

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
Lăsasem în urmă un incendiu, îi simțeam încă flăcările pe față. Priveam și încercam să focalizez încetul cu încetul lucrurile. Trebuia să mă reobișnuiesc cu bărbatul pe care credeam că îl cunosc și care se pierduse într-un pahar de vodcă la o mizerabilă chemare, topindu-se ca și cuburile acelea murdare de gheață. Mi-am apropiat mâna de gură să-mi miros răsuflarea. Nu, nu mirosea a alcool. — Ciao, iubitule. Elsa își lăsă mâna pe umărul meu. M-am întors

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439

-mi pica bine deloc. În ciuda liberalismului cu care mă mândream) mereu crezusem că nevestele părăsite erau femei care locuiau în apartamente din blocuri sociale, că soții lor, care luau pauză numai ca să le învinețească ochii, plecau cu o sticlă de vodcă, cu banii de cadouri și cu alocația copiilor, lăsându-le în urmă înlăcrimate, cu un teanc uriaș de facturi neplătite, cu o poveste inventată despre cum s-a lovit de tocul ușii și cu patru copii disfuncționali, toți sub șase

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
între ele, totul era folosit în avantajul nostru. Când eram mai tânără, în zilele fericite de dinainte de a descoperi ce putea face alcoolul pentru mine, în casă a existat un bar plin, deși într-un stil eclectic. Cea mai pură vodcă poloneză stătea umăr la umăr cu sticle de un litru de Malibu. Sticle de țuică ungurească se comportau de parcă aveau tot dreptul să stea lângă o sticlă de Southern Comfort. În barul nostru nu exista nici un Război Rece. Vedeți voi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
ceva care avea un gust respingător, atunci eram pregătită. Am petrecut multe ore vesele, fericită și afumată, la discotecile unde reușisem să-mi constrâng sau să-mi păcălesc părinții să mă lase. Afumată după ce consumasem mixtura de (să zicem) sherry, vodcă, gin, coniac și vermut (mătușa Kitty ne adusese vermutul din călătoria la Roma). Ce zile grozave! Ce zile glorioase! Ca să evit orice scenă stânjenitoare sau jenantă în confruntarea cu părinții, înlocuiam tot ceea ce luam din fiecare sticlă cu o cantitate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
mă gândeam eu. Însă, asemenea plantelor acelora delicate care sunt udate cu prea multă apă și mor, și eu am reușit să pun prea multă apă în mare parte din alcoolul din bar. În mod special, într-o sticlă de vodcă. Așa că, într-un final, a sosit și ziua pedepsei. Într-o seară de sâmbătă, când aveam cam șaptesprezece ani, mama și tata au invitat pe la noi familiile Kelly și Smith ca să bea ceva. S-a întâmplat ca mama și doamna

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
final, a sosit și ziua pedepsei. Într-o seară de sâmbătă, când aveam cam șaptesprezece ani, mama și tata au invitat pe la noi familiile Kelly și Smith ca să bea ceva. S-a întâmplat ca mama și doamna Kelly să bea vodcă. Sau cel puțin așa au crezut ele. Însă, datorită eforturilor mele din ultimele aproximativ optsprezece luni, ceea ce cândva fusese vodcă Smirnoff acum era, într-un procentaj de sută la sută, mai mult sau mai puțin, cea mai pură și mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
invitat pe la noi familiile Kelly și Smith ca să bea ceva. S-a întâmplat ca mama și doamna Kelly să bea vodcă. Sau cel puțin așa au crezut ele. Însă, datorită eforturilor mele din ultimele aproximativ optsprezece luni, ceea ce cândva fusese vodcă Smirnoff acum era, într-un procentaj de sută la sută, mai mult sau mai puțin, cea mai pură și mai limpede apă, neamestecată cu nici o urmă de alcool. Restul invitaților au avut norocul să bea alcool adevărat. Așa că în timp ce tata

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
conținutul lui alcoolic era aproape intact) pe covorul cel bun din sufragerie, dar tata s-a distrat pe chestia asta de n-a mai putut. Voia bună era la ea acasă. În rândul tuturor, mai puțin în rândul băutoarelor de vodcă. Mamei i-a picat fisa a doua zi. A trimis după sticla de vodcă pe care a supus-o apoi la mai multe teste. (De pildă: Poftim, miroase! A ce-ți miroase? — A nimic, mamă. — Exact!) Rezultatele obținute în laboratorul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
s-a distrat pe chestia asta de n-a mai putut. Voia bună era la ea acasă. În rândul tuturor, mai puțin în rândul băutoarelor de vodcă. Mamei i-a picat fisa a doua zi. A trimis după sticla de vodcă pe care a supus-o apoi la mai multe teste. (De pildă: Poftim, miroase! A ce-ți miroase? — A nimic, mamă. — Exact!) Rezultatele obținute în laboratorul criminalistic improvizat în bucătărie au demonstrat că în mod indubitabil cineva umblase la sticla

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
care a supus-o apoi la mai multe teste. (De pildă: Poftim, miroase! A ce-ți miroase? — A nimic, mamă. — Exact!) Rezultatele obținute în laboratorul criminalistic improvizat în bucătărie au demonstrat că în mod indubitabil cineva umblase la sticla de vodcă. Chiar de mai multe ori. A urmat o scenă lacrimogenă desfășurată între mine și părinții mei. Ei, cel puțin mama era în lacrimi. Dar lacrimi de jenă și furie. —Of, ce rușine, s-a văitat ea. Să inviți oameni, să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
refugiu. Sticlele de alcool, pline și strălucitoare, cu etichete lizibile, dispăruseră demult. Tot ceea ce rămăsese în locul lor era o sticlă lipicioasă de Drambuie, acoperită de scame, cam cu un centrimetru de lichid pe fund sau tot cam un centrimetru de vodcă cubaneză (pe bune, chiar există așa ceva. Evident, asta e băutura potrivită pentru tovarășul cu ideologii sănătoase de Cuba) și sticla aproape plină de șnaps de banane, pe care și Helen și Anna declaraseră că mai bine mor de sete decât

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
să arunc mai departe, să ridic mai mult și să pocnesc cu mai multă putere decât orice altă persoană în viață. În acea primă noapte în care gelozia s-a instalat în interiorul meu, am băut o jumătate de sticlă de vodcă. Am obligat-o pe Anna să-mi împrumute cincisprezece lire și pe Helen să se ducă până la magazin să-mi cumpere sticla. Anna s-ar fi dus bucuroasă la magazin pentru mine. Și tot Anna s-ar fi întors bucuroasă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
pe un ton imperios pe Helen. —Sus, să-mi iau adidașii. Când, după multă vreme, Helen s-a întors de la magazin, udă leoarcă, picurând peste tot și lamentându-se în gura mare, mi-a întins sticla de un litru de vodcă, care era băgată într-o pungă udă. Restul de la cele cincisprezece lire nu a fost cerut. Și nici nu a fost oferit. Până când am ajuns să descopăr că sticla fusese deja deschisă și cam un sfert din conținut lipsea, Helen

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
și șansele ei de a ajunge să împlinească nouăsprezece ani. Când aveam să pun mâna pe Helen, răzbunarea mea avea să fie teribilă, un spectacol grozav. Eu nu eram o femeie de care să-ți bați joc. În ciuda consumului de vodcă, tot n-am putut să dorm. Târziu, în noapte, când toată lumea dormea, eu bântuiam dintr-o cameră în alta cu sticla și cu paharul în mână. Căutând un loc unde să mă simt în siguranță. Sperând să găsesc un loc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
halul ăla. Nu mă coborâsem chiar atât de jos. Dar era cu siguranță o cămașă de noapte din același lot. Simțindu-mă puțin cretin (dar nu chiar atât de cretin; în fond, aveam la bord o jumătate de sticlă de vodcă), am început să pedalez. Așa că, în timp ce tot restul casei dormea, eu pedalam și transpiram. Apoi, o vreme, am vâslit și am transpirat. După care m-am întors la bicicletă și am mai pedalat și am mai transpirat nițel. În timp ce James

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
a zgâlțâit până m-a trezit. M-am trezit în minte cu imaginea oribilă a lui James în pat cu Denise. Furia amară revenise, cugându-mi prin vene ca o otravă. Așa că în timp ce o hrăneam pe Kate, am terminat restul de vodcă, după care m-am dus din nou în camera lui Rachel și m-am urcat pe bicicleta medicală. Dacă ar fi existat dreptate în lume, după eforturile din noapte precedentă ar fi trebuit să fiu înțepenită. Dar dacă învățasem ceva

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
stai în pat și bei bere de una singură în miezul zilei? Asta nu-i nimic, m-am gândit alarmată, rugându-mă la Dumnezeu ca nu cumva să se arunce pe podea și să observe cele două sticle goale de vodcă de sub pat. Mă simțeam copleșită de panică și rușine. Abia așteptam să plece. Bietul om nu știa nici jumătate din poveste. Trebuia să scap de cele două sticle înainte de ziua de vineri, când tata urma să dea cu aspiratorul. Era

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
lui „de ce să cureți sub ele când poți să cureți doar în jurul lor“. Dacă tata nu vedea, însemna că pentru tata nici nu exista. Pentru ceea ce ochiul nu sesiza, nici aspiratorul nu muncea. Așa că se putea ca sticlele goale de vodcă să doarmă în pace sub pat și să rămână nederanjate și nedescoperite timp de secole. Cu toate astea, am decis totuși să le arunc. Mă simțeam rușinată în ultimul hal de felul în care mă comportasem. Eram egoistă și iresponsabilă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
strecura capul prin locurile unde garda mea era coborâtă și încerca să mă facă să vin să mă joc cu ea. Aha, aici erai, zicea ea plină de exuberanță, plină de energie, în timp ce eu stăteam singură, întinsă pe pat, bând vodcă cu suc de portocale, cu omniprezentul număr din Hello lângă mine, te-am căutat peste tot. Hei, nu mi se pare că te distrezi prea tare. Hai cu mine! O să găsim alți oameni, o să discutăm cu ei și-o să râdem

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
cu mâna mea! Helen s-a îmbrăcat și a plecat la facultate. Iar eu am făcut un duș. Ba chiar m-am spălat pe cap. După care mi-am făcut ordine în cameră. Am pescuit cele două sticle goale de vodcă de sub pat. Și am adunat cutiile goale de cidru supertare și cele de suc de portocale și le-am pus pe toate într-un sac de plastic ca să le duc la gunoi. Apoi am strâns toate paharele pe care le

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
pe care o purtasem în avionul cu care venisem de la Londra, nu mi-au mai venit. Ceea ce vreau să spun este că îmi erau mult prea mari. La asta te duce o cură de o lună de zile exclusiv cu vodcă și suc de portocale. (Dar să nu încercați așa ceva acasă.) Așa că m-am dus în camera lui Helen ca să dau iama prin dulapul ei. Fiindcă, Dumnezeu mi-e martor, Helen îmi era datoare. În ultimele două săptămâni mă uscase de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
mod special pe mine ca să pogoare numai asupra mea nefericirea. Eram doar o femeie obișnuită cu griji obișnuite, care-și făcea cumpărăturile, împreună cu alte femei obișnuite. Trecând pe lângă raionul cu băuturi, am văzut cu coada ochiului șirurile cu sticle de vodcă, sclipitoare în lumina argintie care se reflecta în ele. Aproape că le-am și auzit cum mă strigau: „Hei, Claire, aici suntem! Ia-mă pe mine, ia-mă pe mine! Putem să mergem acasă la tine?“. Instinctiv, mi-am îndreptat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222

creșetea și în același timp cu învălmășeala mea stătută de filme și reviste. Mi-am mai turnat o bere și ei i-am mai adus un suc de portocale și de data asta m-a rugat să-i torn puțină vodcă în el. Mi-am dat seama că era o femeie tandră și prietenoasă, deoarece când am venit să mă așez lângă ea pe canapea ca să completez formularul de sponsorizare, a lăsat bucuroasă picioarele noastre să se apropie din când în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
în altă parte. Parcă voia să-mi spună ceva, ceva important. Apoi când ne-am dus în bucătărie, unde lumina era puternică și am întrebat-o dacă e sigură că nu vrea o bere, un gin cu apă tonică, o vodcă și suc de portocale sau altceva, s-a rezemat brusc de frigider și m-a întrebat dacă aș putea să-i fac un serviciu. I-am răspuns că da, bineînțeles. Și ea a spus: — Crezi că ai putea să-mi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]