1,084 matches
-
câmpu-i mai frumosu, Din tri locuri sunt tri jocuri. Iar un joc din ce mai este, Tot din ruji și din neveste. Tot de flori de fete mari, Iar alt joc din ce mai este, Tot de cruci de mari voinici. Și văzui din depărtare D-un voinic venind călare. Și dacă s-apropiară, Iacă-i (Gheorghe), bun băiatu, P-un cal dalbu-i de-asudatu. De asudat și de-nspumatu, Și împodobit cu flori, Tot cu flori de fete mari. Când
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
tri jocuri. Iar un joc din ce mai este, Tot din ruji și din neveste. Tot de flori de fete mari, Iar alt joc din ce mai este, Tot de cruci de mari voinici. Și văzui din depărtare D-un voinic venind călare. Și dacă s-apropiară, Iacă-i (Gheorghe), bun băiatu, P-un cal dalbu-i de-asudatu. De asudat și de-nspumatu, Și împodobit cu flori, Tot cu flori de fete mari. Când la joc el mi a sositu, De pe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Și Sfânta Pâine, idol sfânt. V-ați dus de mult bătrâni sărmani, V-ați dus de-atât amar de ani. Copiii mei au astăzi prunci ! Dar unde-s țăranii de atunci ? Lonoaica, boreasa lui Victor Grovu, bărbat chipeș, cruce de voinic, gospodar strajnic, om harnic și de ispravă. Născută în 1921, Silvia Grovu, pe care lumea o știe de Lonoaica, se află azi pe pat de suferință, pierzând vederea înainte de a-și fi terminat misiunea ei nobilă pe acest pământ. Neîntrecută
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fârtate» că în perioada în care haiducul Bujor bântuia la început de secol XIX coclaurile moldovene, încercând să-i apere, atât pe cât îi era posibil, pe locuitorii năpăstuiți ai acelor vremuri, de rapacitatea boierilor cu sau fără rang, unul din voinicii cetei sale venea atunci, taman din Streza Cârțișoara. Era cel mai în vârstă din ceata ce purcese a se constitui. Ridicat în picioare, după ce își scoase domol căciula, dezvelind o frunte înaltă, dreaptă, încununată de o chică lungă, ușor înspicată
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
prin pădurile Rucărului de Argeș, că a băgat spaima în bogătași, că pradă și jefuiește dincolo și dincoace de munți. După moartea violentă a lui Tican, Andrei al nostru a trecut la cârma cetei formată din 12 ortaci volnici și voinici pe care a condus-o vreme de apropape 20 de ani, trecând ca vântul din Țara Românească în Transilvania și tot așa din Transilvania în Țara Românească, ca să-i prade pe ciocoi și să-i ajute pe cei necăjiți, împilați
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mai căntă balada lui Budac, este Lonoaica, rapsod al satului, pe care sănătatea și numărul anilor adunați n-o mai lasă să iasă în uliță. Dar de acolo din singurătatea ei lipsită de lumina ochilor, reamintește oamenilor, că odată, un voinic a răsărit din lutul satului ca să arate opresorilor că românul speră și nu renunță niciodată la lupta sa pentru libertate, indiferent de duritatea opreliștilor ce-i apar în cale. Cine trece azi pe ulița dinspre grădina Imbrii, prin fața casei lui
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
trece azi pe ulița dinspre grădina Imbrii, prin fața casei lui Victor al lui Lonu, numai dacă nu vrea nu va auzi cântecul tot mai pierit, plin de amar și de durere al Lonoaicii: Foie verde siminic, auzita-ți de-un voinic ? Foaie verde de secară, de Budac din Cârțișoară. El de tinerel băiat, tot prin codrii a umblat. Da-ntr-o zi pe înserat, Budac a intrat în sat. I-o vint dor de șezătoare și de crâșmuța din vale. -«Așa-
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Hermes i-a cerut să le spună care zeiță este mai frumoasă:Atena zeița înțelepciunii, Afrodita ocrotitoarea iubirii sau mândra Hera, stăpână-n marele Olimp fiind soața lui Zeus. Zeițele și-au arătat toată frumusețea, ba i-au mai promis voinicului și o răsplată cât mai bună dacă le va alege. Soața lui Zeus, Hera i-a spus c-o să-l facă rege peste toată Asia și după Zeus va fi cel mai puternic pe pămînt. Atena i-a promis să
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
înfrunte primejdii, să se lupte cu monștri ca să reușească să aducă lâna înapoi în orașul Orhomena din Elada. Printre acești eroi se afla și viteazul Hercale. Acesta este cel pus la multe încercări?mă întrebă Janeta. El este ca și voinicii din basmele noastre cărora împărații sau alți oameni le dau fel și fel de sarcini, punându-i la încercare, cu gândul să-i piardă sau în cel mai bun caz se folosesc de ei, ba să aducă fata unui împărat
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
Micena pentru ispășirea pedepsei. Euristeu, care era rege aici și care era sprijinit de Hera, îi jură acesteia că Heracle într-una din cele douăsprezece porunci pe care avea să le împlinească, va pieri negreșit. Nici n-a sosit bine voinicul în cetate și regele care se temea de el, știind că printr-un vicleșug al lui Zeus supsese laptele nemuririi de la sânul Herei, pe când aceasta dormea, l-a și trimis să îndeplinească anumite sarcini. Nu de laptele nemuririi este legată
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
de sine care-ar putea deveni cutezare, espresia lor e un ciudat amestec de vis și rațiune rece326, ceea ce se potrivește atât cu fotografia călugărului, publicată de Corneliu Botez, dar și cu descrierea aceluiași din Omagiu: Înalt de statură și voinic, suflet bun și nobil, lumeț, cu zimbetul pururi pe buze. Îmbrăca rasa călugărească doar când venea la oraș, altfel umbla civil [...] Vorbea puțin franțuzește și nemțește. Poza în nobil din naștere și mergea totdeauna în trăsură cu patru cai înaintași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
te cunosc Sper că ai înțeles Viața mea are alt sens. Este dureros, acest mare cântăreț Cornel Constantiniu, știu că zace singur în casă, s-a făcut ceva pentru el, dar destul de puțin. Spune poetul: Să fii un munte de voinic Oricât un pumn să fii de mic Cărarea mea și-a tuturor E tot nimic. Adriana. Cântecul care urmează, Șatra, l-am învățat de la o colegă tare drăguță, Veronica, prin anii 1942. În anul 1947 eram la niște cursuri la
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
spun dintru început, că toți, înafară de ultimul, care-au îndrăznit și i-au oferit rodul talentului lor au sfârșit, fără nici o excepție ori milă din partea împăratului, cu căpățânile retezate pe-o buturugă din piața centrală a Capitalei. Gâdele, un voinic bărbos și fioros, nici n-avea vreme să-și șteargă șiroaiele de sudoare de pe obraz, că Timur Lenk, de-ndată ce se uita la un tablou, îl și cataloga "respins", iar gâdele îl apuca pe autor de plete ori de după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
drumul pe povârniș spre punctul de observație, de unde s-au auzit împușcăturile. Căpitanul Baltă, încruntat, cu o privire în ochi înfricoșătoare, îsi frământa mintea... Ceva nu înțelegea... ceva nu-i era clar. Peste puțin.. Ion Cârțu, om din cale-afară de voinic, apăru de după un desiș, cu Neagu în spinare... „Filologul” avea pieptul zdrobit, străpuns din spate cu o baionetă... Era uimitor, că după lovitura mortală primită, mai supraviețuise. Căpitanul Baltă, îi luă capul în brațe, și, o mână într-a lui
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
poruncit De mi-ai coborât De la loc pietros La loc mlăștinos, De la loc cu piatră, Aicea la apă? - Mi’ mi-a poruncit Cine-a pribegit, Că i-am trebuit Vara de umbrit, Iarna de scutit. La mine-a mânat, Doi voinici din sat, Cu părul lăsat, Cu capul legat, Cu roua pe față, Cu ceața pe brață, Cu berde la brâu, Cu colaci de grâu, Cu securi pe mână, Merinde de-o lună. Eu dacă știam, Nu mai răsăream; Eu de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
că m-or pune Zână la fântână Călători să-mi vină; Ș-au zis că m-or pune Tălpoaie de casă, Să mă șindilească Cu șindilă trasă. Dar ei că m-au pus În mijloc de câmp, La cap de voinic, Câinii să-i aud A lătra pustiu, Și-a urla muțiu; Și să mai aud Cocoșii cântând, Muieri mimăind Și preoți cetind; Ploaia să mă ploaie Cetina să-mi moaie; Vântul să mă bată, Cetina să-mi cadă; Ninsoarea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Sc. primară Nr. 5 de băieți "Malbim" și gr. de copii "Malbim", din strada Trinității Nr. 8, ale Comunității Evreilor, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Sc. primară de băieți Nr. 10, din strada Voinicului Nr. 48 a Comunității Evreilor, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Sc. primară de băieți "Sf. Anton" din strada Matei Basarab Nr. 19, a Arhiepiscopiei Romano-Catolică, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Sc. primară de băieți "Sf. Andrei", din strada
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
îndată !’’ În clasa a II-a vor descoperi că două puncte se mai folosesc: - înaintea citării unui text, a unui proverb, a unei zicale: a) Alexandru Vlahuță arată, prin Vrâncioaia, cum oamenii pe domnul lor:,,Am șapte feciori, frumoși și voinici... ai tăi sunt, doamne’’. b) Vorba ceea :,,Milă mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima’’. - după cuvinte care anunță explicații sau exemplificări la ceea ce s-a spus mai înainte: Scrie cuvinte din două silabe. Model: masă
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
leagea lu Dumnezeu să o iai la tine, să-ți fie căsătorie?) − Mi-e. (CM.1567: 258r-v) b. O aleagem (GB.XVI-XVII: 112r) c. Mă rogdomniia-voastră. (DÎ.1599−600: XXV) (24) a. Răstignitu-se-au derept noi (CCat.1560: 7v) Iară un voinic, el va ieși la războiu, [CP deci se vor împenge cu alt voinic], deci va birui unul pre alalt, deci va fugi, iara cela-l va goni, iară cela va fugi și va cădea și va zice (CPrav.1560-2: 5v
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
e. (CM.1567: 258r-v) b. O aleagem (GB.XVI-XVII: 112r) c. Mă rogdomniia-voastră. (DÎ.1599−600: XXV) (24) a. Răstignitu-se-au derept noi (CCat.1560: 7v) Iară un voinic, el va ieși la războiu, [CP deci se vor împenge cu alt voinic], deci va birui unul pre alalt, deci va fugi, iara cela-l va goni, iară cela va fugi și va cădea și va zice (CPrav.1560-2: 5v) Iară Eu zic voao că [CP cine și-ară lăsa muiarea lui fără
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
orice formă a gramaticii verbului (V-la-I sau V-la-C). (120) a. Domnu e luminra mea și scoțătoriulu mie<u>, de nimenreme voiu teame. (PH.1500−10: 21r) b. De dulce-cinstiți și de Dumnezeu păziți împărații noștri, de toate curțile și de voinicii lor, Domnului să ne rugăm. (CL.1570: 12r) c. Înșiș lor și unul altuia și toată viața noastră <lu> Hristos Domnului pre ea să o dăm. (CL.1570: 28v) d. Și cetățile cu destulă ostenealăi le lua (CIst.1700-50: 16v
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
folosiți două puncte În situații diferite. 6. Alcătuiți alte cuvinte cu prima silabă a cuvintelor date: cămara = .......... carne = ............. armata = .......... sardele = ............ chirie = .......... lin = ............ 7. Scrieți patru coloane de cuvinte care să se termine cu aceeași literă, dar cu silabe diferite: Exemplu: voinic, pitic, mic, plic, spic, trec, plec. 8. Alcătuiți un text cu titlul „În pădure”, În care să folosiți cât mai multe cuvinte cu grupurile de litere Învățate. 9. Alcătuiți un text din 8-10 propoziții În care să folosiți cel puțin
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
134, județul Cluj. 263. Laza Manuela Doriana, născută la 6 aprilie 1977 în localitatea Arad, județul Arad, România, fiica lui Laza Petru Dorel și Silvia, cu domiciliul actual în Austria, 8020 Graz, Pfarrgasse 3, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Voinicilor nr. 38, bl. 193, sc. B, ap. 7, județul Arad. 264. Dimitrov Elenă, născută la 11 iulie 1967 în București, România, fiica lui Gijulete Dumitru și Verginia, cu domiciliul actual în Germania, 18435 Stralsund, FriedrichWolf 5, cu ultimul domiciliu din
HOT��RÂRE nr. 320 din 20 aprilie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124170_a_125499]
-
3, sectorul 2. 395. Laza Petru Dorel, născut la 31 ianuarie 1954 în localitatea Arad, județul Arad, România, fiul lui Petru și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 8020 Graz, Pfarrgasse 3, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Arad, Str. Voinicilor nr. 38, bl. 193, sc. B, ap. 7, județul Arad. 396. Laza Silvia, născută la 23 august 1955 în localitatea Agrisu Mare, județul Arad, România, fiica lui Bisorca Ambrosie și Silvia, cu domiciliul actual în Austria, 8020 Graz, Pfarrgasse 3
HOT��RÂRE nr. 320 din 20 aprilie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124170_a_125499]
-
județul Arad. 396. Laza Silvia, născută la 23 august 1955 în localitatea Agrisu Mare, județul Arad, România, fiica lui Bisorca Ambrosie și Silvia, cu domiciliul actual în Austria, 8020 Graz, Pfarrgasse 3, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Arad, Str. Voinicilor nr. 38, bl. 193, sc. B, ap. 7, județul Arad. 397. Karda Istvan, născut la 19 iunie 1964 în localitatea Hunedoara, județul Hunedoara, România, fiul lui Karda Adalbert și Elisabeta, cu domiciliul actual în Austria, 3250 Wieselburg, Trollmannhof 11/2
HOT��RÂRE nr. 320 din 20 aprilie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124170_a_125499]