1,651 matches
-
privesc cum coboară, purtând un penel fermecat ... Citește mai mult E-N IUNIE, VARĂ VII IARĂE-n iunie, vară vii iară și timpul aleargă, gonește . . .Simt noaptea în urmă cum crește, iar dorul de voi mă doboară!O pasăre cântă voioasă, plesnește iar floarea de tei,Tu vară te-ntorci bucuroasă, crezând că acasă mă iei. . .Regret, vii și pleci fără mine și înc-o vacanță-s absent,Muncesc pentru-al puilor bine, chiar dacă rămân repetent! Lipsind vreo cinci ani de la școală
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
Despre semnificațiile "purității", a filiațiilor și atributelor regești vezi: Durand, Gilbert, Op.cit., pp. 135-138. 22 Negoițescu, I., Op.cit., p. 145. 23 Ibidem, Op.cit., p. 146. 24 Ibidem, Op.cit., p. 145. 25 G. Munteanu, Op.cit., p. 59. 26 F. Nietzsche, Știința voioasă, Genealogia moralei, Amurgul idolilor, Ed. Humanitas, trad. de Liana Micescu și Alexandru Al. Șahighian, Buc., 1994, p. 209. 27 N. Berdiaev, Un nou Ev Mediu, Ed. Omniscop, 1995. 28 Vezi semnificația Ghicitorului la Nietzsche: omul care vrea să piară, omul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Literatura populară, Buc., Ed. Academiei R.S.R., 1963. 15 Art. Românii din Ungaria, Telegraful român, 13/25 mai, 1882; în Fragmentarium p. 664; De reținut: numele de "Someșiu" circula în părțile bihorene prin Poema Munților Beiușului a lui Dumitru Meciu: "...Dragoș voios a plecat, / Până-n Tisa a intrat / Și pe Someșiu l'a aflat / Și cu el îmbrățișat / Cătra Istru a plecat / Unde daca a sosit / Toți de el s-au îndulcit..." (Cântul IV, Diorile Bihorului, anul I, 12/30 alui Răpciuni
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
inevitabilele ei constrîngeri. Dar încotro, încotro să se afle deocamdată locul acela securizant, în stare să... ocrotească (ce a mai rămas de ocrotit)? La Cumpătu, unde, magnific, Bucegii ți se oferă ca ecran purificator. O viață, am găsit aici tumultul voios al societății bucureștene, fugite din preajma căpcăunului. De data asta, voind liniște deplină, am și găsit-o pe terasa care altădată trepida de măscările saltimbancilor, dar care acum, aproape trist, somnolează indolent sub ultimul soare al anului. Miracolul stă la îndemînă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Solista, cu alura ei de "regină din Saba", pătrunde în scenă, întîmpinată de tumultul sălii. Își ia de pe pian partitura primei piese anunțate și, pășind majestuos în forscenă, e gata să înceapă. Dar nu. Cuprinde, cu un fel de ferocitate voioasă, incinta arhiplină și începe să... facă ordine: îi invită pe cei rămași pe margini, în picioare, le indică chiar locurile rămase libere și nu renunță la acțiune pînă nu vede toată situația rezolvată. Din cînd în cînd, sala, ușor contrariată
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
din frumoasele clădiri ieșene, Jockey Club), veți vedea cum, înaintea lucrărilor de bază ale renovării actuale, toată suflarea șantierului e acaparată de ferchezuirea altoreliefurilor de pe fațadă: hidoșenii ale triumfalismului comunist, pecingine care s-a întins în toată țara, ca minciună voioasă a unui mare dezastru istoric. Suratele de pe Casa pătrată (fost și actual sediu), de pe Casa... curelei de transmisie (Sindicatele) dar și statua Independenței (cui?) (care a înlocuit peste noapte citatul din Ceaușescu, pardon, cu cel din Eminescu), dăinuie obraznic într-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
al unei frontiere, amintește-ți, cu umilință, ceremoniile inventate în mica noastră Europă. Să te așezi la coadă, la controlul pașapoartelor! Stai la rînd răbdător, răbdător, însă, mai mult sau mai puțin umilit și amărît. Bucuria, prospețimea senzației pur animalice, voioasa impresie de libertate și-au luat zborul!" Pasajul e din Jurnalul răsfățatului vienez Stefan Zweig, din 1935, și dau peste el absolut întîmplător, deschizînd cartea ca dadaiștii. Nu vi se pare că e scris chiar acum și că amărîtul "cetățean
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
facilități moderne. (Inaccesibile, vai, nouă, aici, mai ales într-o materie atît de gingașă.) Dacă tot se vorbește de irelevanța unei antinomii stînga/dreapta, atunci Vadim a dat magistrala lovitură, uitînd pur și simplu de stînga lui (ceaușistă) și plasîndu-se, voios, într-o dreaptă (extremistă). Ce vreți, se plictisise și el! Schimbarea cum bate vîntul. De la răsărit. De la apus. A pictat, o parte din viață, ca Repin. Și n-a dus-o rău: a stat excelent cu purpuria "comandă socială". La
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în acest oraș între orașele țării. La parterul impozantului Braunstein se află pe cale de a deveni și ea impozantă Galeria Cupola. Un scurt interludiu anecdotic, și asta doar din dorința de a pigmenta un pic așa cum îi și priește unei voioase rememorări momentul care trebuia să decidă denumirea noii galerii. Fiind pe atunci redactor pentru arte la Cronica și pregătindu-mi textul care urma să puncteze inaugurarea sălii, mi-am permis îndrăzneala de a și numi noua galerie: Cupola (plecînd de la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
răsuflarea tăiată, dînd peste această mostră de veche publicistică românească, așezată imediat, cu maximă precauție, pe patu-mi de atelier, alături de ziarele și revistele de ultimă oră, ieșite acum, în zori, din ultrasofisticatele imprimerii! Sînt de parcurs apoi nu fără oarecare voioasă trimitere la citirea ziarului de către Pristanda rubricile Universului de-acum un secol, pentru a lua întrucîtva pulsul unei societăți care se închega. Și care năzuia. Imediat sub titlul ziarului în grafica ingenuă a începuturilor, cu o bucolică țărăncuță, notînd probabil
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
păstrînd icoana dragă a pămîntului părăsit, dar decis să nu se mai întoarcă aici, definitiv, niciodată. Nu sînt de avut în vedere, evident, cohortele de juni care emigrează de ani de zile spre Eldorado-ul canadian sau suflecații zilieri plecînd voioși la căpșune, în Spania. Drama României de azi e resimțită cu precădere de stratul suprapus al spiritului, cel care a determinat, în veac, făurirea statului român modern și care în pofida terorii comuniste a întreținut eroic demnitatea unei nații cu așa
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
foc zaiafeturile noastre. Ce-aștepți, măi, Mikiduță? l-am întrerupt încercînd fals încurajator să ocolesc neagra-i premoniție. Nu l-am mai auzit. Ștergînd obosita bandă și rămînînd cu cea stenică, de-altădată, care aștepta și ea, dar ne aștepta voioasă pe noi toți, ultimii mohicani, să-i călcăm pragul, pe Petru Rareș, la numărul 11. Acolo unde, chiar și după ce-și închisese aburita locantă La un prieten (motive insondabile!), odăile pînă-n veranda din care puteai cuprinde, dintr-o ochire
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dincolo, în regn literar, lucrurile stau diametral altfel. Dacă aici, în vizual, băiețică se consumă într-un anonimat frustrant, dincolo, Baetica (ce nume!) stă bravă în bătaia condeielor critice. Și dacă proza ei frivol bicisnică s-ar lovi doar de voioasa persiflare a unui senior, Alex. Ștefănescu, impresia ar fi una de rîcă generaționistă. Dar nu, cronica generos spațiată a lui Daniel Cristea Enache dintr-o recentă Românie literară vine chiar din zodie congeneră. Și nu numai Baetica se bucură de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
bucură de regăsirea cuiburilor, a oamenilor și a locurilor dragi. „Stol bălai De îngerași Cu alai De toporași. Primăvară cui le dai? Primăvară cui le lași?...” (GeorgeTopîrceanu, Rapsodii de primăvară) „A trecut iarna geroasă, Câmpul iată-l înverzit Rândunica cea voioasă La noi iarăși a sosit.” (Vasile Alecsandri, Primăvara) „Și-acum veniți cu drag în țară! Voi revedeți câmpia iar, Și cuiburile voastre-n crâng... Cu voi vin florile-n câmpii... Și vânturi line, calde ploi Și veselie.” (George Coșbuc, Vestitorii
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
Alecsandri, Primăvara) „Și-acum veniți cu drag în țară! Voi revedeți câmpia iar, Și cuiburile voastre-n crâng... Cu voi vin florile-n câmpii... Și vânturi line, calde ploi Și veselie.” (George Coșbuc, Vestitorii primăverii) Vara cu zilele călduroase, cântecul voios al păsărelelor în răcoarea dimineții, roșul macilor înfloriți în lanurile aurii, drumețiile în mijlocul naturii, jocul copiilor în vacanță sunt redate în poezii ca: Tablouri de vară de Gellu Naum; Acceleratul de George Topîrceanu; Marea - o apă folositoare de Marin Sorescu
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
565 Sub nouri groși, îngrozitoare fulgere bufnesc și tunete răzbubuie, În valuri cad potopurile cerului peste recolta omenească toată. Atuncea Urizen, șezînd în tihna în luminoasă Miazăzi pe paturi, Strigắ, " S-au Sfîrșit Vremurile!" el tresaltă de bucurie; se înalță voios; de bucurie tresaltă; Își revarsă lumină, si toti fiii și fiicele sale lumina-și revărsară 570 Să sufle-afară spiritele lui Luváh și Vala prin văzduh. Și Lúvah și cu Vala Lumină o văzură; spiritele lor fost-au suflate-afară În toată
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
însetați, există rîul: mergeți, spălați-vă pîrjolite mădularele, Ce-i bun din tot Ținutul este naintea voastră, căci Taină nu mai este". Apoi Toți Sclavii de pe fiece Pămînt din largul Univers Cîntă un Cîntec Nou, înecînd haosul în armoniile-i voioase, În timp ce al lui Urizen îmblăciu răsunắ tare, și al lui Tharmas vînt spulberător 685 Așa de tare, așa de limpede în cerurile vaste; și cîntecul pe care l-au cîntat fost-a acesta, Compus de-un Negru African de pe micul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
traducere de Liana Micescu, Editura Centaurus, București, 1991. NIETZSCHE, Fr., Nașterea filosofiei în epoca tragediei grecești, traducere de Mircea Ivănescu, Editura Dacia, Cluj, 1992. NIETZSCHE, Fr., A doua considerație inoportună, traducere de Amelia Pavel Editura Ararat, 1994. NIETZSCHE, Fr., Știința voioasă, Genealogia moralei, Amurgul idolilor, traducere de Liana Micescu, Editura Humanitas, București, 1994. NIETZSCHE, Fr., Călătorul și umbra sa, traducere de Otilia-Ioana Petre, Editura Antet, 1996. NIETZSCHE, Fr., Antichristul, traducere de Vasile Muscă, Biblioteca Apostrof, Cluj, 1996. NISTOR, Octavian, Introducere la
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Nietzsche et la philosophie, PUF, Paris, 1988, p. 211. 250 A se vedea în acest sens chiar micromonografia Nietzsche a lui Rădulescu-Motru, îndeosebi cap. XI: Despre știință și cap. XII: Obiectivitatea științifică. 251 Nietzsche, Op. cit., p. 119. 252 Idem, Știința voioasă, în vol. Știința voioasă, Genealogia moralei, Amurgul idolilor, București, Editura Humanitas, 1994, p. 129. 253 Nietzsche, Dincolo de bine și de rău, p. 195. 254 Ibidem, p. 200. 255 G. Deleuze, Op. cit., p. 194. 256 C. Rădulescu-Motru, Op. cit., p. 513. 257
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
PUF, Paris, 1988, p. 211. 250 A se vedea în acest sens chiar micromonografia Nietzsche a lui Rădulescu-Motru, îndeosebi cap. XI: Despre știință și cap. XII: Obiectivitatea științifică. 251 Nietzsche, Op. cit., p. 119. 252 Idem, Știința voioasă, în vol. Știința voioasă, Genealogia moralei, Amurgul idolilor, București, Editura Humanitas, 1994, p. 129. 253 Nietzsche, Dincolo de bine și de rău, p. 195. 254 Ibidem, p. 200. 255 G. Deleuze, Op. cit., p. 194. 256 C. Rădulescu-Motru, Op. cit., p. 513. 257 Ernst Bertram, Nietzsche. Încercare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
le-au suportat... Uită, pentru că amintirile sînt toxice... și trebuie să te dezintoxici... Octav: De acord, numai că cei care s-au dezintoxicat cel mai repede au fost cei care au provocat toate nenorocirile... În schimb, călare pe fotolii, tranzitează voioși... și în zbor spre culmile capitalismului...! Aici e culmea imoralității! Groparul: Iar ești comic...! Păi despre ce imoralitate vorbești tu?! Imoral este un om care încalcă o lege morală... Dar ăștia n-au încălcat nici o lege morală... pentru simplul motiv
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cu imaginația mea): cobor dintr-un autobuz răblăgit și mă Îndrept agale spre sat. Sunt prăfuit și obosit de uruiala motorului, dar gândul că În circa o oră Îi voi revedea pe-ai mei mă Întărește și mă face destul de voios. Mai am de mers pe jos vreo patru kilometri până la casa În care am crescut. După cum prea bine știți, datorită lipsei de motorină, s-au scos autobuzele de pe traseele mai lungi. E frig, bate vântul și zloata, pe șosea nici un
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
problemei stă tocmai În Îmbinarea ambivalentă a ocării cu lauda, a urării de moarte cu urarea de bine și viață, În atmosfera de sărbătoare a focului, adică a arderii și regenerării. ș...ț Combinarea expresiei „Sia ammazzato!” cu o intonație voioasă, cu un salut prietenesc și afectuos, cu un compliment ori un elogiu echivalează perfect cu combinarea Încăierării de moarte și a actului facerii, așa cum se petrece În scena de pe ulicioară, descrisă mai sus (M. Bahtin, 1974, p. 274). Spațiul carnavalului
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
aripă a unor îngeri intră în recuzita unei lirici cu tentă religioasă. După instalarea la putere a comuniștilor, B., în stihuiri răspândite prin presa vremii, lepădând obida și oțărârea, își îmbracă stanțele în veșmânt convențional, impudic de sărbătoresc, arătându-se voios până la cecitate de atâta „belșug de bine”. „Brigadierul”, „tractoristul” sunt eroii pe care acum îi exaltă, în vreme ce „speculanții”, „sabotorii”, „yankeii” îi reactivează vechile îndârjiri. SCRIERI: Demonii Mehedințiului, Turnu Severin, 1932; Daruri pentru copii, Turnu Severin, 1933; Romanța Severinului pe 1938
BOCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285774_a_287103]
-
și propagandă culturală la „Scânteia”, „România liberă”, „Scânteia tineretului”, „Gazeta învățătorului”. În „zumzet de cobză și în tril de fluier”, B. cântă în versurile sale, din toată inima, „frumusețea, visul și seninul”. Cu unele înnegurări trecătoare, lirica lui se scaldă, voios, în „lumină”, sugerând o mișcare ascendentă. Un simț muzical relevă, fără doar și poate, aceste stanțe de licăr folcloric și „zvon patriarhal”, instrumentând acorduri, și triste și jucăușe, dintr-o „rapsodie vâlceană”. SCRIERI: [Poezii], în Gheorghe Bobei, rapsod și poet
BOBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285770_a_287099]