138,850 matches
-
degrabă, cu cea de angajament pur și simplu, acțional, aventuros și rezistent la constrângeri a lui Henri Charrière (mai cunoscut în calitate de creator și "trăitor" al celebrului Papillon). Această scriitură nu s-a schimbat cu nimic în cel de-al doilea volum. A rămas aceeași, egală cu sine, pasionată, hipnotizată de întâmplările și de planurile eroilor săi - aservită lor. E un instrument. Biografia autorului iese la iveală din fiecare frază cu o asemenea tărie și consecvență, încât el nu se mai încurcă
Vremurile autorilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14646_a_15971]
-
de aceea, să nu recunoști autenticitatea și franchețea dură, tăioasă (chiar și în secvențele tandre) a tonului cărții, înclinațiile pentru epopee ale personajului Dinu Rogojeanu, membru activ și subversiv al Partidului Național țărănesc din anii instaurării comunismului - urmărit în primul volum, anchetat în cel de-al doilea. Acest irezistibil asalt asupra cititorului - prin care, în fond, acesta este ignorat în contondența și vâltoarea mărturisirii - pare a-și afla justificarea estetică într-o opțiune intimă a autorului: "Eu consider povestirea ca o
Vremurile autorilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14646_a_15971]
-
personal, trebuie să-ți mărturisesc că, din cea mai proaspătă tinerețe, mi-am tot dorit să scriu un roman sau mai multe. Dar romanul real al vieții mele a împiedicat acest lucru." Este ceea ce se putea bănui încă de la primul volum al avatarurilor lui Dinu Rogojeanu. Cartea de față este, într-adevăr, un compromis - interesant, de altfel - între proiectul unui roman și ideea "vieții ca roman". C. D. Zeletin s-a remarcat de-a lungul vremii prin traduceri din limbile italiană
Vremurile autorilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14646_a_15971]
-
și ca poet, prozator, eseist. Formația sa de bază, cu toate acestea, este cea de medic. Pentru cei care doresc să afle mai multe despre traseul, preocupările și epocile pe care le-a traversat, într-o viață, C. D. Zeletin, volumul intitulat Amar de vreme și apărut în 2001 este tocmai potrivit. El grupează o serie de eseuri, unele (auto)biografice - și, în cea de-a doua parte, o serie de convorbiri ale autorului (cu George Bălăiță, de pildă), din care
Vremurile autorilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14646_a_15971]
-
mai mult chiar decât pe cel al povestirii). Mi-a reținut atenția îndeosebi imaginea unui Perpessicius încă solid legat de o fabuloasă Brăilă, precum și relația de caldă și discretă intimitate intelectuală cu Zeletin. Poate că ar fi fost preferabil ca volumul să fie mai mult dedicat unor evocări pur și simplu liniare. El se prezintă, în forma sa de acum, într-o anume dezordine a priorităților, cele analitic-teoretice devansându-le adesea destul de brutal pe cele subordonate epicii afectului. Mi-au plăcut
Vremurile autorilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14646_a_15971]
-
priorităților, cele analitic-teoretice devansându-le adesea destul de brutal pe cele subordonate epicii afectului. Mi-au plăcut mai mult amintirile în condiția lor pură, decât considerațiile cu ambiții mai abstracte. Oricum ar sta lucrurile, amintirea rămâne resortul care însuflețește ideile acestui volum. Mai mult sau mai puțin evident, C. D. Zeletin cultivă concesia înaintea unei memorii mereu ofensive, nostalgia ca medicament (să-i spunem: amar de vreme) pe rănile timpului. Cu o anume ambiguitate însă, cu un cert, dar cenzurator refuz (poate
Vremurile autorilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14646_a_15971]
-
cine nu vrea nu se pronunță asupra limbii române, apare, iată, o carte datorată unuia din cei mai buni cunoscători în materie: Introducere în istoria limbii române de dl Grigore Brâncuș (Ed. Fundației România de mîine, 2002). Deocamdată, un prim volum, consacrat originilor limbii noastre (plus un capitol de fonetică istorică) și care va fi urmat de un al doilea, consacrat gramaticii istorice. Cartea este un curs universitar ținut de-a lungul vremii de către profesorul Brâncuș la Facultatea de Litere a
Citiți-i pe lingviști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14666_a_15991]
-
Roxana Racaru Cunoscutul critic Mircea Muthu, cu vechi și constante contribuții în stabilirea dimensiunilor specific răsăritene în aria culturală și literară, ne propune un prim volum dintr-o serie de studii pe "segmentul comparatismului literar/cultural sud-estic". O asemenea întreprindere este cu atît mai lăudabilă, cu cît, în ciuda interesului tot mai crescut în ultima vreme pentru literatura Central și Est-Europeană, laturii balcanice a acestei literaturii i
Perspectiva sud-estică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14669_a_15994]
-
culturală, politică sau ținînd de structura imaginarului, specifică Sud-Estului Europei (adică ...). O asemenea delimitare a razei de acțiune a termenului ar orienta cititorul nespecialist și ar oferi precizie descrierilor operate prin intermediul conceptului însuși. Din păcate, Mircea Muthu procedează în acest volum la circumscrieri parțiale, în cazul balcanismului în literatură este discutată numai perioada contemporană (dar fără precizări privind modificările survenite în decursul celor peste 50 de ani de literatură contemporană, pe care o astfel de limitare le cer). Caracteristicile specific balcanice
Perspectiva sud-estică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14669_a_15994]
-
stratificările culturale și modernizarea tîrzie (de aici coabitarea, în mentalitatea comună, a straturilor arhaice și medievale cu cele moderne și păstrarea legăturii dintre cultura scrisă și cultura orală), de referință la ortodoxie și la caracteristicile specifice ale misticii răsăritene. Primul volum de Balcanologie, culegere tematică de studii și nu un studiu sistematic, se dovedește în final bogat în puncte de dezbatere și precizări necesare într-o perioadă cînd definirea propriei noastre imagini este primul pas pentru eliberarea de tarele pe care
Perspectiva sud-estică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14669_a_15994]
-
jurnalului intim, o comparatistă specializată în Roland Barthes și reorientată apoi spre chestiunile central-europenității și un prozator cu apetit teoretic, practicant constant de experimente textuale, s-a scris mult în cei 12 ani de la intrarea ei sub ochiul critic. În volumul său (teză de licență) despre postmodernismul românesc, Mircea Cărtărescu îi dedică un capitol chiar consistent, și el ia, în ediția de la Polirom, locul prefeței (Un origami postmodern). Atenție celor sensibili la nume grele și străine, postfața (Cucerirea estului sălbatic) semnată
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
Stindard de cititor: "La început se deschid ochii, urechile și se închide gura." Și caii se împușcă, nu-i așa? lorin LĂzărescu e ceea ce s-ar putea numi un scriitor tînăr - a debutat în 2000, cu, după cum spune el, "un volum de povestiri bune, cu un titlu prost și o copertă oribilă", Cuiburi de vîsc. A devenit apoi redactor la revista ieșeană Timpul (din păcate, aproape fantomatică pentru bucureșteni), iar acum un roman al său e pe cale să apară la Editura
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
oribilă", Cuiburi de vîsc. A devenit apoi redactor la revista ieșeană Timpul (din păcate, aproape fantomatică pentru bucureșteni), iar acum un roman al său e pe cale să apară la Editura Polirom. Între timp însă, Editura LiterNet i-a publicat un volum - sau, mai curînd, un volumaș - de povestiri: Șase moduri de a-ți aminti un cal sau șase povestiri (Pulp Fiction, Poveste de Crăciun, Povestea chiriașului grăbit, Șase moduri de a-ți aminti un cal, Poveste de duminică, Puterea obișnuinței), notații
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
să fie aceia care fac primul pas în a-i propune bani falsului revizor și nu invers, cum apărea în viziunea inițială. Ediția a doua a piesei, apărută în 1841, va conține toate aceste modificări. Un an mai târziu, în volumul IV, din seria de Opere, Revizorul este din nou revizuit de autor, prezentându-se, de această dată, versiunea definitivă, prelucrată acum la un nivel mai adânc: minciuna lui Hlestakov capătă un caracter inspirat, hiperbolic, scena finală este modificată, se adaugă
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
profesorului Eugen Schileru. Aceasta va fi retipărită peste un an într-o ediție de lux, cu ilustrații color de Perahim, cu prilejul centenarului morții lui Gogol. La sfârșitul anilor ’50 sunt editate la Cartea Rusă Operele lui Gogol în șase volume purtând semnătura unui colectiv de traducători. Primele traduceri suferă - firește - de cunoscutele stângăcii ale începuturilor. Versiunea lui Sică Alexandrescu tradusă cu intenția de a fi pusă în scenă în 1952 (cu Radu Beligan în Hlestakov) se resimte de o oarecare
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
în favoarea celei din urmă. Lăsând la o parte alte tentative de traducere a piesei gogoliene, semnalăm cea mai recentă versiune datorată experimentatului traducător din limba rusă, Nicolae Iliescu. Cunoscut mai cu seamă ca traducător de literatură contemporană, având "la activ" volume traduse din autori aparținând secolului recent încheiat, precum Bulat Okudjava, Cinghiz Aitmatov, Soljenițîn, Arkadi și Boris Strugațki, dl. Nicolae Iliescu, eminent cunoscător al culturii și civilizației ruse, degustător de poezie populară și cultă românească și rusească (autorul unor fermecătoare traduceri
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
civilizației ruse, degustător de poezie populară și cultă românească și rusească (autorul unor fermecătoare traduceri din poeziile lui Tiutcev), fiind și un mare amator de teatru, a simțit nevoia unei revizuiri a textului piesei în discuție. Așa s-a născut volumul de Teatru 2) apărut în toamna anului trecut. El cuprinde pe lângă Revizorul, încă două piese celebre, Căsătoria și Jucătorii de cărți, titlul acesteia din urmă (în original, igroki/ jucători) devenind în noua ediție Cartoforii (deși, în paranteză fie spus, putea
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
informației de gen ( mai ales în scurte trimiteri între paranteze, de exemplu "cf. Manoliu Manea 1993"). Citarea în text recuperează pe cît se poate omisiunea. Lucrul nu e de la sine înțeles și nu se întîlnește în toate limbile. Într-un volum cu un lung rezumat în engleză ( Anca Manoliu-Dabila, Context și inferențe în lectura activă, 2001), se poate observa ușor tratamentul contrastant: repetatelor referiri cu nume întreg din textul românesc le corespunde în engleză sistemul de citare doar cu numele de
Despre unele ùzuri onomastice... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14041_a_15366]
-
între cei doi poli ai călătoriei. Ați negat ideea necesității acestui pod, fiindcă legăturile funcționau de la sine. In ceea ce privește însă cartea pe care ați scris-o despre legătura avută cu Cioran, aici puntea nu poate funcționa cum trebuie fiindcă volumul nu a fost tradus încă în limba română, deși despre el s-a vorbit și în presa scrisă și în cărți. Cum resimțiți, în calitatea de autoare, această situație? După ce v-am citit romanul am resimțit dorința absolut legitimă de
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
fi lansat în Germania, nu ne rămîne de sperat decît ca prima carte, O iubire a lui Cioran, să fie totuși tradusă în română, publicată, și să devină accesibilă publicului larg. Cartea merită acest lucru. P.S. Cine are la îndemînă volumul intitulat Cioran. Scrisori către cei de-acasă, publicat la editura Humanitas în 1995 poate citi, pe coperta a IV-a a cărții două opinii care pledează în favoarea traducerii integrale a corespodnenței lui Emil Cioran, din care face parte indiscutabil și
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
Manuela Macarie, "universitari" cum se autointitulează într-o notă) a avut eleganța nu numai să-mi dirijeze atenția asupra activității științifice editoriale a Iașilor, ci să-și însoțească gestul cu o scrisoare explicativă. Scrisoarea punctează motivele care au determinat alcătuirea volumului și rezumă, evident mai condensat, nota asupra ediției, nelipsind-o prin aceasta de importantele deschideri de orizonturi pentru apropierea de omul Ion Creangă. Și aceasta prin aducerea la lumină a unor cuceritoare documente, deopotrivă asupra epocii scriitorului și a epicului interpretativ
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
sa, urmate de Articole ( din periodice) și Anexe: Scrisori ale lui Jean Boutière către D. Furtună și trei bibliografii, fiecare îndreptățită a fi comentată: Bibliografia lucrărilor lui D. Furtună consacrate operei lui I. Creangă; Dumitru Furtună. Bibliografia operelor apărute în volume; Dumitru Furtună. Bibliografie ( despre). În final, Dumitru Furtună. Tabel cronologic. Ediția aduce expresive mărturii ilustrate de epocă.
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
Radu Popa, Bazil Munteanu, Lucian Raicu, Al. Papilian - în Dicționarul discutat apare însă un articol închinat bunicului său, doctorul-scriitor Victor Papilian) dar, din fericire, avem acum pe lîngă o serie de lucrări datorate lui Cornel Ungureanu, Nicolae Florescu, Mircea Popa volumul Evei Behring, Rumänische Schriftsteller im Exil. 1945-1989 apărut în limba română la sfîrșitul anului 2001 și, în original, la Stuttgart în 2002. Un spațiu relativ mare este acordat, perfect justificat, scriitorilor basarabeni ( 39 de articole din totalul de 310); aflăm
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
curente literare, de ex. gîndirismul, semănătorismul, simbolismul, literatura de avangardă. De asemenea trebuie spus un cuvînt de laudă pentru informația "la zi" a autorilor articolelor. Apărut în 2001, SRS conține titluri din ultimii doi ani, 1999 și 2000 ( la Eminescu, volumul Dulcea mea doamnă, 2000, sau M. Cimpoi, Mă topesc în flăcări, 1999, la Emilia Galaicu-Păun, Poezia după poezie, 1999, la Horia Vintilă, A murit un sfînt, 2000, la Ileana Mălăncioiu, Linia vieții, 1999, la C. Țoiu, Barbarius, 2000, al V.
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
Poezia după poezie, 1999, la Horia Vintilă, A murit un sfînt, 2000, la Ileana Mălăncioiu, Linia vieții, 1999, la C. Țoiu, Barbarius, 2000, al V. Zografi, Viitorul e maculatură, 1999, sau chiar din 2001, anul apariției dicționarului ceh, de ex. volumul Cine sînt eu de Ana Blandiana. Efortul de precizie și de actualizare a datelor este absolut remarcabil Extrem de rar am observat unele lipsuri sau inadvertențe în Dicționar, de ex. Ov. S. Crohmălniceanu a fost profesor la Universitatea București cu două
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]