2,768 matches
-
iată mai degrabă un simptom al decadenței avansate, incompatibil cu renașterea pașoptistă. În Florile Bosforului, în Basme și în Macedone se moare de prea multă plăcere, optîndu-se decis pentru sărbătoarea simțurilor obținută cu orice risc, chiar cu cel al dispariției. Voluptatea ultimă, spasmul, împinge personajele lui Bolintineanu pe lumea cealaltă. Obsesia corpului feminin, îndelung detaliat, formează substanța poeziilor din Florile Bosforului și din Basme, pînă la limite care nu fuseseră nici măcar imaginate de poeții români contemporani cu el. Eroinele surprinse în
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
contemporani cu el. Eroinele surprinse în poziții echivoce vor fi urmărite de poetul voyeur cu un ochi arzător: „E-o ghiaură albă, jună, Ce se scaldă, o vedeți? Venerea ieșind din spumă Cu cosiți de aur creți. Unda bea cu voluptate Corpul ei amăgitor; Ea o sparge și o bate; Face spumă din picior” (Se scaldă). În pan-erotismul care vibrează universal, voluptatea peisajului se transmite corpurilor, iar poetul nu se sfiește să descrie și un amor lesbic, de fervoare intensă
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
jună, Ce se scaldă, o vedeți? Venerea ieșind din spumă Cu cosiți de aur creți. Unda bea cu voluptate Corpul ei amăgitor; Ea o sparge și o bate; Face spumă din picior” (Se scaldă). În pan-erotismul care vibrează universal, voluptatea peisajului se transmite corpurilor, iar poetul nu se sfiește să descrie și un amor lesbic, de fervoare intensă: „Dilrubam învăluită D-al ei păr desfătător, Ca o dulce stea sub nor, Într-o lespede-nflorită Se prevede cu amor. Lîngă
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
o fecioară, Cu ochi dulci și amoroși, O sărută, o devoară Cînd pe lunga-i cosicioară, Cînd pe sînii grațioși. Dilrubam, îndestulată, Cere pace, se predă Cu gurița-i parfumată Ce învingătoarea fată Cu căldură sărută” (Dilrubam). Unirea explicită a voluptății cu ideea morții nu mai trecuse însă prin poezia noastră. Dacă tinerele fete de pe malul Bosforului acceptau să fie ucise de dragul iubitului lor, e curioasă thanatofilia prezentă în cîteva mici capodopere, precum Domnul de rouă, Făt-Frumos, Dochia, Amantele Ciliii ori
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
Alexandre, aceste vorbe îmi fac rău!... - Vino, vis grațios al vieții mele! vino, exală parfumul sufletului tău și încetează de a trăi! Parfumul gurii tale e dulce ca vîntul serilor de primăvară; comunică o flacără de viață, de fericire, de voluptate și recheamă nectarul Olimpului; gura ta are atracția fîntînelor pentru călătorii obosiți. - Alexandre!... murmură Elena. Îți plac aceste frumuseți? Ele sunt ale tale, admiră-le, sufletul meu! Știu că sunt frumoasă, sunt ferice că sunt frumoasă, pentru că poci cu frumusețele
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
răzbunându-se toate tensiunile strângerii de cheutori, asumate, îndurate totuși cu un stoic orgoliu invers, cerut de respectarea protocolului”; ideea portretului scriitorului și a analizei operei este lipsa protocolului, refuzul său, eliberarea de orice convenție străină unei creații robuste, dezvăluind voluptatea improvizării și plăcerea simbolizării existenței. Un articol „cu țintă” monografică este cel despre Paul Georgescu în a cărui evoluție literară criticul găsește esențial raportul dintre militant și artist. Interesantă, analiza pe care o face Mircea Iorgulescu eseului lui Nicolae Manolescu
Cele două ipostaze ale criticului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/5399_a_6724]
-
decît condiția că are ceva de spus. Din categoria aceasta fac parte Maiorescu, Drieu la Rochelle sau M. R. Paraschivescu. În schimb, un meticulos e împins de altă pîrghie intimă: trăirea unei emoții pentru a cărei consemnare se încarcă cu voluptatea prefirării ei intime. În acest caz, impulsul precumpănitor nu stă în respectarea unui soroc, ci în degustarea unei dispoziții. Scrii ca să retrăiești o tentă sufletească, nu ca să îndeplinești o obligație, situație în care descrierea ecoului lăuntric întrece fidelitatea evocării. De
Scribendi cacoethes by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5212_a_6537]
-
cedează - cam neverosimil - insistentului scriitor. Laurence își redescoperă, încîntat, trăirile sexuale ale tinereții (la rîndul lor, atenuate pe parcursul crizei), neglijînd, aristocratic, subit revelata mastectomie a lui Maureen. Finalul este, bineînțeles, surprinzător. Passmore se restabilește psihologic (reluîndu-și activitatea creatoare) și cunoaște voluptăți curioase în relația amicalo-amoroasă cu iubita din tinerețe și credulul ei soț. Un tablou numai în aparență idilic, întrucît, în realitate, el ascunde un fel de apogeu al tensiunii identitare - imposibil de soluționat. Criza nu e acum doar a scriitorului
Efort terapeutic by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6656_a_7981]
-
cel al lui Pat Robyn, personaj prin care autorul încearcă să rezolve "dilema dragostei." Ca multe alte eroine ale lui Faulkner, Pat e mai degrabă un epicen, decât o femeie: suplă, subțire, fără atributele trupești ale feminității, fără a sugera voluptatea. Întreaga ei ființă se concentrează în comportament, în gesturile perfect articulate și de-o memorabilă expresivitate. Micro-universul romanului compensează în intensitate ceea ce pierde în dimensiuni exterioare. Comparat cu scrierea din care s-a născut - cartea neterminată Elmer -, textul din 1927
Primul Faulkner (VIII) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6708_a_8033]
-
Bologna, care tulbura în străfunduri pe homosexualul Mishima), este un simbol al cultului masochist al suferinței și, nu mai puțin, un recunoscut patron al gay-ilor. Relația dintre masochism și anumite forme de homosexualitate nu mai este de demonstrat. Amestecul de voluptate și durere se realizează în penetrația anală. Dar homosexualul de acest tip este masochist moral, nu numai pentru că acceptă și se fericește de relația în care este dominat, dar și pentru că simte că fericirea lui este într-un anumit mod
M. Sebastian, înger sau om? by Ion Vianu () [Corola-journal/Journalistic/6736_a_8061]
-
care încearcă să cliveze lumea simbolică de lumea de zi cu zi și să nu facă nicio concesie gustului public. De partea cealaltă, există acea vocație democratică a multor artiști care se insinuează în orizontul publicului neprelucrat cu o anume voluptate, făcînd concesii pînă la anularea propriei identități. Cred că lucrurile sînt, ca întotdeauna, pe undeva, pe la mijloc. Pe de o parte, publicul nu trebuie neglijat, iar dacă el nu se regăsește în demersul artistic, atunci nu este în regulă ceva
Un dialog despre Ilie Boca la Galeria Eleusis by Oana Olariu () [Corola-journal/Journalistic/6743_a_8068]
-
21 cuprinde un capitol dedicat celui care a devenit, spre sfîrșitul vieții, "smeritul monah Nicolae de la Rohia", îmbogățind profilul cărturarului prin texte de Alexandru Paleologu, Alexandru Baciu și Ioan Pintea, dar și prin cîteva documente inedite. Cronicarul a citit cu voluptate gîndurile conului Alecu despre filozoful francez Alain (pe numele întreg Emile August Chartrier: 1868-1951): "Gînditorul acesta, care în multe mii de pagini nu a scris nici un rînd de prisos, este un artist de primă forță, posesor al unui stil extraordinar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6635_a_7960]
-
lui au adus un sunet aparte în puzderia de „show”-uri „picante” care împînzesc piața televizuală.” Dan C. Mihăilescu (PRO TV), un fel de „corn al abundenței” culturale, insolit dar exact, generos dar acid, o neobișnuită combinație de dinamism „european” și voluptate orientală. Andi Moisescu (PRO TV), ”un producător de divertisment care dovedește, de cîte ori apare, că se poate și fără mîrlănii, trivialități și efecte ieftine, că veselia nu exclude îndeletnicirile culturale, că poți fi „branșat” fără să-ți pierzi chipul, fără
La ce televiziuni se uită Andrei Pleșu by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/65138_a_66463]
-
face ca Imaginarium-ul să renască, mai ales că la aceasta se adaugă noul pariu al lui Mr. Nick, pariu care revendică chiar sufletul Valentinei. În interiorul Imaginarium-ului măștile cad pentru a fi înlocuite de altele, măști ale ambiției, ale turpitudinii, ale voluptății, ale splendorii, ale angoasei sau ale împlinirii dorinței de tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte. Una dintre respectabilele doamne intrate pe poarta deschisă de mintea doctorului-magician se trezește în fața unei alegeri dificile, în fața imortalității întruchipată de cinematograf cu celebrii
Magicianul, Diavolul și ucenicul vrăjitor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6534_a_7859]
-
bune decît citatele extrase din romane, simți nevoia să sari peste citate și să cauți numai considerațiile teoretice. Cu alte cuvinte, nu te preocupă mîzga personajelor, ci reacția autoarei la contemplarea lor, urmarea fiind că observațiile aduc un spor de voluptate intelectuală care dau sarea și piperul volumului. Pe scurt, autoarea te incită intelectual, știind să ia distanță față de urdorile maidanului pentru a le descrie apoi din interiorul unor scheme teoretice. De aceea, Georgiana Sârbu nu se lasă molipsită de promiscuitatea
Literatura de cîrtiță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6589_a_7914]
-
Aleg, din carte, două eseuri: Voga biografiilor romanțate și Pictura literară a capitalelor. Primul definește o modă care, vai, cât a evoluat de-atunci, în sensul îngroșării indelicateților ei, rămânând, însă, cam aceeași în liniile ei principale: „E vorba de voluptatea omului-mediu de a se răzbuna pe omul-mare, coborându-l la nivelul lui. [...] Ni se spune de pildă că adora portocalele. «Ce curios! exclamă atunci cititorul Young. Exact ca mine!» Sau: « Vezi.... mie nu...» Și la fiecare pas, paralelele răsar, între
Europa 3/4 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6374_a_7699]
-
luciul ei pentru a ajunge să cunoască rostul lucrurilor. Mai mult, semioticianul are convingerea că cine stăpînește limba nu doar că poate desluși realitatea, dar pe deasupra poate stăpîni mințile semenilor. Prin cuvinte poți influența gîndirea altora, iar înrîurirea îți dă voluptăți de vrajă. Totul e atunci să găsești schemele de bază pe care se sprijină structura limbilor, pentru ca apoi, prin mijlocirea lor, să emani puterea sedimentată în etimologia lor. Așa se face că, în ciuda aparenței aride a teoriilor semiotice, imboldul care
Gorgona semiotică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6402_a_7727]
-
religii cu care au fost momiți, încercându-le pe toate. Dicționarul a fost dictat de monahul Teoktist Nikoljski ca un text creștino-islamico-ebraic, reconstituire asumată a istoriei khazarilor din triplă perspectivă. (Nu mai relatez aici pățaniile tipăririi acestei opere, distruse cu voluptate, din care s-au păstrat, până la un punct, două exemplare, unul scris cu cerneală otrăvitoare, pierit în cele din urmă.) Dicționarul este alcătuit din biografiile concentrate ale unor personaje care își extrag viața din legende, snoave, pilde, basme, fabule, parabole
Metaficțiunea inter-onirică by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/6099_a_7424]
-
intensitate ca, în general, toate stările sufletești ale omului. Cu Hugo, m-am simțit întotdeauna bine, amorul fizic satisfăcându-mă de fiecare dată. Mă dăruiam lui pe de-a-ntregul, uitând de lumea din jur. Pătrunsă de el, mă abandonam cu voluptate plăcerii, trăind clipa care mă subjuga. Gândindu-mă la toate acestea, dau dreptate autorului cum că „plăcerea actului împerecherii este germenele și esența oricărui lucru". De aici îmi extrag energia necesară pentru a trăi, acesta este Pegasul meu. În timp ce scriu
Böszörményi Zoltán - Trupul molatic al nopții by Ildikó Gábos-Foarță () [Corola-journal/Journalistic/6101_a_7426]
-
O fi citit oare memoriile doamnei Annie Bentoiu? După 1965, când avea să fie unul dintre succesorii lui Răutu, Popescu a contribuit decisiv la articularea noului cult al personalității. Presupusa aversiune pentru cultul lui Stalin nu l-a vindecat de voluptatea ditirambilor (să recitim discursul său la Congresul al XI-lea). Eseurile lui Popescu din „Scînteia” (pe care a conduso după 1965) erau scrise alert și propuneau o oarecare deschidere. Ele dădeau măsura limitatei liberalizări a perioadei 1965-1968. În anii următori
Marele Pontif al religiei politice ceaușiste by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/4732_a_6057]
-
a-și anihila adversarii, cu orice preț și prin orice mijloace. Am devenit pentru Traian Băsescu o obsesie personală. În campania prezidențială reușea performanța de a-mi rosti numele de 10 ori într-un minut (era și strategie, dar și voluptatea de a-l ataca pe cel care-l suspendase). După campanie a continuat să se războiască cu prognozele mele economice (care, din păcate, s-au adeverit) cu soluțiile concrete pe care le-am propus - pe care, din când în când
Dan Voiculescu: Am greșit când am ales să susțin guvernul PNL-PD. Încă nu cunoșteam adevărata față a lui Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/47424_a_48749]
-
un devorator. Se încarcă de tot ce este în jur, banalul se dă de trei ori peste cap și strălucește în sensuri incredibile, imaginile îl urmăresc cu tot ce au ele rudimentar sau, dimpotrivă, extrem de sofisticat. Silviu Purcărete are o voluptate în a se lăsa chemat de părțile fierbinți ale unui text, de multe ori ocolite de alții. Cercetează, pur și simplu, acele pasaje excitante, virgine, misterioase în care se găsește cheia unei interpretări neașteptate. Cheia universului unui spectacol, spune Purcărete
Caut luna pe cerul de la Bogota by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4770_a_6095]
-
intimitate, unde totul se trăiește la vedere, duhoarea și exhibiționismul devin parte a ființei lui, dovadă că Rey se simte foarte bine într-un container de la groapa de gunoi a Havanei, punctul său de refugiu și liniște - „calm, lux și voluptate”, vorba lui Baudelaire. Și totuși, această vale a plângerii a acelor proscriși insuflă simptomele unei anume vitalități, ale unei joie de vivre pe care poliția politică sau publică din Cuba n-a reușit s-o anihileze. Romancierul scontează pe climaxul
Sex și moarte la groapa de gunoi a Havanei by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4810_a_6135]
-
autoare, doamna Gîrmacea având un mare merit: înainte de a începe discuțiile cu Nora, îi citește/ recitește întreaga creație și alege întrebări deștepte, provocând-o continuu pe autoarea care răspunde sincer, nesfiindu-se să facă mărturisiri incomode cu aceeași plăcere și voluptate cu care scrie, citește, vorbește dar mai ales trăiește. În cele 9 capitole, Nora Iuga se lasă descoperită cu tandrețe, parcă. Poeta își memorează nostalgic începuturile - generosul Miron Radu Paraschivescu, lansând-o și primind-o în grupul Oniricilor - recunoaște că
O conversație încântătoare by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/4709_a_6034]
-
fost mai rotund, prin înlăturarea acelor așchii epice care nu au legătură cu trunchiul temei: epopeea subterană a culturii basarabene și încercarea unui tînăr de a se păstra pe linia de plutire socială. O carte profundă care te absoarbe cu voluptate în atmosfera ei.
În așteptarea pragului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4966_a_6291]