791 matches
-
acest eveniment le va aduce în urma sa, ele nu vor fi străine Rusiei pentru că avantajele directe pe care Rusia le datorează tratatului de la Adrianopole, vor putea să se afle expuse a fi repuse în chestiune. Împăratul va fi obligat, în ciuda vrerii sale, să reia o atitudine amenințătoare contra Turciei pentru apărarea drepturilor sale”; odată cu triumful lui Ali Pașa va crește influența franceză la Constantinopole, care va deveni un focar el refugiului tuturor oamenilor fără principii și fără patrie, ce conspiră împotriva
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
revine misiunea de a restatornici idealul. Datorită femeilor, mijlocitoare ale Divinității de o bunătate infinită, este posibil a crede în întronarea unei societăți mai bune. "Oh, voi Femei, surori ale Năzuinței, mirese ale Desăvârșirii, mame ale Milostivirii, exclamă autorii, luați vrerea noastră sub sfânta voastră oblăduire [...]. Oh, voi Femei, dacă veți ști să deveniți acum iubite preacurate, viitorul va fi o apoteoză a Dreptății, a Frăternității, a Dragostei". Angoasa decăderii cedează locul unei speranțe milenariste, unei rugi înflăcărate și extatice închinate
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
II Ori de cîte ori se adună indivizii, mijește, iese la iveală o mulțime. Se amestecă, se contopesc, se metamorfozează. Dobîndesc o natură comună ce-o sufocă pe-a lor, li se impune o voință colectivă ce reduce la tăcere vrerea fiecăruia dintre ei. Un astfel de val reprezintă o amenințare reală și mulți oameni au sentimentul că sînt pur și simplu devorați. Văzînd acest animal social materializat, mișcător, grohăitor, unii indivizi schițează o mișcare de recul înainte de a i se
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
pierdut cu treburile publice, tot mai puține posibilități de-a rezista presiunii colective. Rațiunea fiecăruia cedează în fața pasiunilor tuturor. Ea se dovedește neputincioasă în încercarea ei de a le domina, căci o molimă nu poate fi oprită printr-o simplă vrere. Insist, cu riscul de-a mă repeta. Politica clasică se întemeiază pe rațiune și pe interese. Ea se condamnă singură la neputință pentru că tratează masele din exterior, ca pe o sumă de indivizi. Și nu din cauza lipsei de mijloace intelectuale
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
în stare normală indivizii n-ar voi și nici n-ar putea face. Evocînd imagini în locul realităților și dînd o serie de ordine, conducătorul ia în stăpînire acest suflet. El aduce mulțimea la bunul lui plac, așa cum pacientul urmează hipnotizat vrerea doctorului. Ideea fundamentală este simplă. Toate catastrofele trecutului, toate dificultățile prezentului au drept cauză apariția maselor. Se explică și slăbiciunea democrației parlamentare: ea vine-n întîmpinarea psihologiei. Clasele dominante au comis erori, nu au cunoscut cauzele, au ignorat legile mulțimilor
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
a-și consolida prestigiul, pentru a crea în jurul lui acea atmosferă de mister care întreține toate iluziile. Astfel, masele îl pot împodobi cu cîte și ce calități doresc. A stîrni apetitul pentru enigmă, a menține curiozitatea mereu trează în privința propriilor vreri, iată două obligați ale conducătorului, mai ales în momentele decisive. Charles de Gaulle le erijează în principii: "Prestigiul nu poate exista fără mister, căci oamenii nu se supun celor pe care îi cunosc prea bine"209. Sau, mai vulgar spus
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
zi, acțiunea ei rămîne neglijabilă. Dacă forța este exclusă și rațiunea, ineficientă, nu-i îi mai rămîne conducătorului decît o a treia cale: seducția. "Oratorul vulgar, politicianul temător, nu știu decît să flateze servili mulțimea și să îi accepte orbește vrerile. Un adevărat manipulator de oameni va începe prin a seduce mai întîi; iar ființa sedusă, fie ea mulțime sau femeie, sfîrșește prin a nu mai avea decît o opinie, cea a seducătorului, și o voință, voința lui"215. Prestigiul seduce
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Dar dacă și aceste motive dispar, chiar nu mai înțelegem nimic. Și dacă, pe deasupra, o mai vedem și participînd activ sau consimțind pasiv la propria-i anihilare, nu putem înlătura gîndul că o face în mod liber, din propria-i vrere. Din punctul de vedere al psihologiei mulțimilor, enigma nu e aceea că unii comandă iar alții se supun, fie chiar și în cazul unui regim despotic. Ci e aproape contrariul. Dacă toți conducătorii ar comanda și toate mulțimile s-ar
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
autoritate anume nu ar putea făptui o astfel de lucrare. Deliberările pro și contra, obstacolele în calea voinței de a acționa ar distruge ceea ce i-ar putea conferi autoritatea unui Cezar. Dăltuit și cumva ivit din și prin propria sa vrere, generalul de Gaulle își definise dintru începuturi condițiile de acțiune: "Într-o epocă dereglată, în sînul unei societăți răsturnate din cadrele și tradițiile sale, convențiile de supunere devin tot mai pale iar prestigiul personal al conducătorului ajunge resortul conducerii"325
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
1974). A profesat ca jurist în Timișoara, apoi a devenit cadru didactic la Facultatea de Filologie a Universității din localitate. Colaborează la „Scrisul bănățean”, „Orizont”, „Tribuna”, „Familia”, „Transilvania”, „Cronica” ș.a. A fost soțul Aquilinei Birăescu. Debutează cu un eseu în „Vrerea” din Timișoara (1946) și editorial cu volumul Condiția romanului (1971), o cercetare riguroasă a romanului european modern, abordat cu mijloacele criticii, dar și ale sociologiei literare. Căile eseului (1976) investighează evoluția acestei specii, inclusiv în literatura română, relevându-i-se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285742_a_287071]
-
avem doar teorii despre om axate pe dorința de a justifica diferite sisteme morale ce încearcă să ne convingă asupra responsabilității pe care o avem față de ceva ce scapă propriului control: mintea noastră, care este de fapt la originea oricărei vreri. Astfel, orice deziderat moral este un a vrea să vrei altceva în condițiile în care nu-ți poți fi propria vrere. * De gândit o estetică în coordonatele teoriei evoluționiste! Efortul majorității religiilor s-a concentrat pe inhibarea multora din instinctele
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
pe care o avem față de ceva ce scapă propriului control: mintea noastră, care este de fapt la originea oricărei vreri. Astfel, orice deziderat moral este un a vrea să vrei altceva în condițiile în care nu-ți poți fi propria vrere. * De gândit o estetică în coordonatele teoriei evoluționiste! Efortul majorității religiilor s-a concentrat pe inhibarea multora din instinctele umane pentru posibilizarea vieții sociale și potențarea (poate chiar prin intermediul socialului) credinței; o continuă trudă de a salva pe om de
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Călăuza să spună atunci cînd începe lupta 27: Sînteți mii de oameni în spatele meu Voi sînteți eu și eu sînt voi Toate gîndurile mele s-au înfiripat în sunetele voastre Atunci cînd vă vorbesc nu pot exprima decît ceea ce este vrerea voastră. Eu sînt ce sînteți voi și voi sînteți ce sînt eu și cu toții credem în tine, Germanie. PECETEA ISTORIEI Indiferent de model, că e vorba de Cincinnatus, de Alexandru, de Solon sau de Moise, chiar dacă întruchipează puterea instituțională, sacerdotală
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
înmulțească greșeala.” Ne mai arată de ce Duhul Sfînt primit de Neamuri este cel adevărat și deci Israel nu numai că nu are întîietate în nimic dar chiar greșește în judecățile lui fără cap cum găsim scris frumos, adică ,,revelat” după vrerea lui la 9,30-32: Deci ce vom zice? Neamurile, care nu umblă după neprihănire, au căpătat neprihănirea, și anume neprihănirea care se primește prin credință. Pe cînd Israel, care umbla după o Lege, care să dea neprihănirea, n-a ajuns
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
comportă cu reverență deplină, ca în fața unui senior: „Stăpânul nostru ești, ci fă cum vrei/ Cu ce-i al tău și sfatul nu mi-l cere./ Cum mi-am lăsat veșmintele-n bordei/ Când te urmai, la fel, de bună vrere,/ Lăsai și traiul slobod, când avere/ și trai bogat mi ai dat. Rogu-te mult/ 793 Ibidem. 794 Ibidem, p. 353. 795 Ibidem, p. 354. 796 Ibidem. 797 Ibidem, p. 356. 216 Urmează voii tale; eu te-ascult.”798 Deși
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pantaloni, fără de surtuc și fără bretele sau brăcinar, să se urce în trăsură. Mulțimea curiosă să afle și să vadă ce se pe trece, să se lămurească, a tot închis cercul în care mă aflam și m-am pomenit fără de vrere atât de aproape de personajul principal încât și astăzi, după aproape optzeci de ani, îi simt gâfâitul și-i păstrez bine privirea. Nu erau ochii unui agitat, ci, mai curând, ai unui resemnat, domolit de efortul care-l măcinase, îl obosise
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
bazau pe nicio dovadă palpabilă, dar care au fost acceptate de mai marii bisericii:„însă superiorii săi își exprimau rezerva față de această pretenție și, pe data de 3 noiembrie, i-au cerut să ceară mamei lui Cristos o dovadă a vrerii Domnului. Prin urmare Fecioara i-a reapărut a doua zi, cu ocazia sfântului Charles Borromeé, la un ceas după miezul nopții. Fratele Fiacre a auzit, pe când stătea în fața unei cruci, un copil care plângea și a văzut-o pe Maica
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
a zis ucenicilor Săi: „Dacă rămâneți întru Mine și cuvintele Mele vor rămâne în voi, cereți ceea ce voiți și se va da vouă”. Din aceste cuvinte se vede clar că rodul ridicării mânilor noastre către ceruri este condiționat de conformarea vrerilor noastre după voia lui Dumnezeu, adică de ascultarea poruncilor Lui sau, cum afirmă și Sf. Apostol Ioan: „încrederea pe care o avem către El, că, dacă cerem ceva după voința Lui, El ne ascultă.” în viața de toate zilele, însă
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
numele), care se căiește de păcatele ce a făcut, primește-l cu știuta Ta iubire de oameni, trecându-i cu vederea toate cele făcute de dânsul, Cel ce ierți nedreptățile și treci peste fărădelegi. Că tu ai zis, Doamne: cu vrere nu voiesc moartea păcătosului, ci să se întoarcă și să fie viu; și: de șaptezeci de ori câte șapte să iertăm păcatele. Pentru că, după cum slava Ta este neasemănată, așa și mila Ta este nemăsurată; că de vei căuta la
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
rulment. » Sandu Tacu Și câteva versuri de Constantin Clisu: Dalta Dalta‐i unealta Cu care cioplim În vreme Poeme; Iar în marmură albă, În pietre roșii, galbene, albastre Chipul patriei noastre. În mâna fiecăruia se cere O daltă și o vrere. Ziarul Rulmentul a prezentat mai în fiecare an Cupa ziarului la întreceri cicliste, de motorete sau motociclete, la alergări (femei și bărbați - cros). A popularizat și a luat parte la organizarea împreună cu revista « Clubul » și „Asociația artiștilor fotografi din R.P.R.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la noua-nfățișare:/ voiam să văd cum se unea icoană/ cu roata și ea avea intrare;/ dar nu aveam de zbor atare pană;/ decît că mintea mea simți lovire/ de fulger ce-i plini dorința-umană./ Aici rămase 'nalta-nchipuire;/ dar vrerile și darurile mele/ duse erau, ca roata-ntr-o unire,/ de-Amor ce mișcă Soare și-alte stele". Dante este conștient de rolul poetului, nu mai puțin de calea gloriei și nemuririi pe care Poezia o deschide celor inspirați: "Divină
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de cultură și civilizație odată cu migrarea indo-europenilor în perioada 2000 - 1200 î.e.n. Peste această găselniță tîmpită au aranjat cu răbdare și tenacitate drăcească, pălăria latinității neamului român, bolborosită de unii în amestecul unor informații foarte subțiri falsificate și răstălmăcite după vrerea lor. În secolul XlX povestioara a fost împopoțonată cu sulimanuri pariziene iar de atunci vătafi năimiți o păzesc cu mare rîvnă și înverșunare să nu vină vreun cutezător prea curios să se uite pe dedesupturi și să vadă ce nu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
nimeni. Sub numele de țara ariminilor apare la Homer în Odiseea, ținutul hiperboreenilor unde se retrăgeau sufletele eroilor decedați pentru a se bucura de o viață veșnică și fericită. Carele va să zică, se știa, dar se cotcodăcea în draci numai după vrerea nefîrtați- lor și în dauna desăvîrșită a ariminilor. Să mai înaintăm în timp și vom găsi pe două inscripții din Aquincum(Budapesta) divinitatea Deus Arimianus adică zeul neamului arimanilor sau ariminilor. Ariminii au fost primii locuitori ai ținuturilor carpatice iar
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
aere instigatoare, regretabil de oscilantă în țeluri. Plugarii sunt ridicați împotriva "mîrșavilor ciocoi", îndreptați împotriva orașului "de trântori și mișei", cu insinuații de acestea: Ioane, ia seama bine! țara aceasta se razimă pe tine. * Ioane, ești unul, poți fi milioane, vrerile tale nenfrînte să nu le-nspăimînte nici temnița, nici tunul... În ciuda excesului de bravade și profeții, acel soi de autobiografie apăsată, brutală, produsă în numeroase variante, este foarte original: Io, Pătru Opincă, ce-ntr-atîtea moșii n-am doar o șirincă, înfrunt strâmbele
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
minune nouă,/pe unde, limpezi, crapii-n stuf mai joacă - treziți din somn, cocorii goi În rouă/s-au mult chemat pe câmpuri, mâine pleacă. Din fundul zării, tânără, o lume/neprididit se-ndrumă către ape, cu pluguri mari de vreri și târnăcoape/să-ncerce-n miez terasele de spume. Iar când răzbi-va fluviu-n litoral/- ochian mănos culcat Între uscaturi - o să-l Încingă-n rouă, pe de laturi,/o dimineață cât un ideal”. SUCCESELE POEZIEI Dar dacă nu așa
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]