791 matches
-
nimeni. Sub numele de țara ariminilor apare la Homer în Odiseea, ținutul hiperboreenilor unde se retrăgeau sufletele eroilor decedați pentru a se bucura de o viață veșnică și fericită. Carele va să zică, se știa, dar se cotcodăcea în draci numai după vrerea nefîrtați- lor și în dauna desăvîrșită a ariminilor. Să mai înaintăm în timp și vom găsi pe două inscripții din Aquincum(Budapesta) divinitatea Deus Arimianus adică zeul neamului arimanilor sau ariminilor. Ariminii au fost primii locuitori ai ținuturilor carpatice iar
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
pantaloni, fără de surtuc și fără bretele sau brăcinar, să se urce în trăsură. Mulțimea curiosă să afle și să vadă ce se pe trece, să se lămurească, a tot închis cercul în care mă aflam și m-am pomenit fără de vrere atât de aproape de personajul principal încât și astăzi, după aproape optzeci de ani, îi simt gâfâitul și-i păstrez bine privirea. Nu erau ochii unui agitat, ci, mai curând, ai unui resemnat, domolit de efortul care-l măcinase, îl obosise
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
sau jucăuș). "Testamentul" lui Chatterton merită să fie citat aici pe larg (în traducerea noastră): Toate acestea scrise între orele 11 și 2, sîmbăta, în cea mai mare suferință intelectuală, 14 aprilie, 1770; [...] Acesta este ultimul meu testament, ultima mea vrere, a mea, Thomas Chatterton, din orașul Bristol; fiind sănătos la trup, ori dacă nu, e din vina ultimului meu medic: cu privire la sănătatea mea mintală, se vor pronunța medicul legist și juriul de instrucție-îmi doresc ca ei să ia aminte că
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
și editor. Este fiul Iulianei (n. Secoșan) și al lui Dimitrie Țirioi, funcționar. Urmează Liceul „C. Diaconovici-Loga” din Timișoara (1932-1940) și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1941-1945), devine prim-redactor la „Vestul” (1943-1944, 1945), scrie la „Vrerea” ș.a., fiind unul din animatorii vieții culturale bănățene. După război va fi profesor la țară, predând ulterior la școli generale și licee din Timișoara. Țărănist, o perioadă a fost deținut politic. În 1976 îi apare prima carte, Premise literare. Mai
ŢIRIOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290196_a_291525]
-
Firul de iarbă, trimițându-și „gândul departe”, întrezărind „Reșițe noi cu coșuri pân-la cer”, locomotive „cum n-au mai fost pe pământ / pentru graba aspră a puterniciei românești”, poetul nu era străin de tendințele prospective ale avangardei europene. Profet cu „vrere dârză”, îl însuflețesc proiecte enorme, vizând „Lăcașe sfinte ale mușchilor și ale creierului: / Romele,/ Parisurile, / New Yorkurile / izbânzilor românești de mâine!” Verbul lui se vrea exhortativ, oracular, liturgic. Prin infuzie de forțe proaspete, „sili-vom grâul românesc să crească,/ înalt
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
și în învățământ, ca profesor la Reșița și la Timișoara (1969-1976). Este fondatorul Societății literar-artistice „Sorin Titel” din Banat, al cărei președinte devine în 1990. Fondează revista „Anotimpuri literare” (redactor-șef adjunct), almanahul literar-cultural „Frăția”, inițiază seria nouă a revistei „Vrerea” (redactor-șef) și editează volumul colectiv Primul lup de mare (1996), consacrat centenarului Victor Vlad Delamarina. Debutează în 1968, în „Orizont”. A colaborat la revistele „Orizont”, „Familia”, „Tribuna”, „Flacăra”, „Almanahul oștirii”, „Altarul Banatului”, la ziare românești și sârbești. Volumul de
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
21; Andrei Lillin, „Cantonul galben”, O, 1984, 6; Nicolae Bârna, „Cantonul galben” de N. Danciu Petniceanu, RL, 1984, 38; Marian Odangiu, În căutarea personajului, O, 1988, 5; Adrian Dinu Rachieru, Un roman antipitoresc, LCF, 1988, 15; Geo Galetaru, Reabilitarea nuvelei, „Vrerea”, 1996, 4. D.V.
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
publicațiile exilului, cea a responsabilității față de cultura românească, apare în Caete de Dor. Metafizică și poezie, unde se subliniază: „Caetele acestea sărace apar fără un «cuvânt de început». Pentru că ele vorbesc celor puțini. Acelora care în libertate și râvnă probează vrerea de dăruire a cuvântului și gândului românesc. Celor care se străduiesc să vadă în spiritualitatea românească realitate, tâlc și valoare. Acelora care, mai cu osebire, aici și acum, inaugurează o altă prezență în vreme, aceea de a substitui categoriei politice
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cu modificările din mers ale sistemului și nici cu manifestările dinamicii sale. C. I. Gulian în lucrarea sa ,,Hegel sau filosofia crizei"5 arată că ,,o criză istorică este o încercare gravă a maturității spirituale a omului, o exacerbare a vrerilor și o verificare a limitelor și puterilor lui, o ciocnire zguduitoare între real și ideal, între sollen și sein - una dintre problemele la care mereu revine Hegel - între necesitate și libertate, între subiectiv și obiectiv, între năzuința individuală și "legile
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
pentru miner". însă alte stihuri pun accentul pe factorul etnic, vituperînd, ca-n Doina eminesciană, invazia capitalei noastre de către "lăcustele" nesățioase ale ciocoismului alogen: "Fanarul s-a mutat la București - Noi, cruzi Tudor Vladimirești/ îți trebuie ție/ Românie,/ cu năprasnice vreri românești,/ cu năprasnice arme/ să-l izbească, să-l darme...// Fanarul prins-a rădăcini la București/ și din palate ciocoiești/ vrea cu pumnul să cîrmuiască/ răbdarea, vrerea, truda românească.../ Fanarul e stăpîn la București/ și nu mai pleacă, nu mai
Metalirismul lui Aron Cotruș (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12535_a_13860]
-
mutat la București - Noi, cruzi Tudor Vladimirești/ îți trebuie ție/ Românie,/ cu năprasnice vreri românești,/ cu năprasnice arme/ să-l izbească, să-l darme...// Fanarul prins-a rădăcini la București/ și din palate ciocoiești/ vrea cu pumnul să cîrmuiască/ răbdarea, vrerea, truda românească.../ Fanarul e stăpîn la București/ și nu mai pleacă, nu mai pleacă.../ pe unde prin lăcustele să treacă,/ ca-n vremurile năvălirilor turcești/ după-un iute, uriaș pîrjol,/ rămîne țara tristă și săracă,/ cu trupul sîngerînd și gol
Metalirismul lui Aron Cotruș (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12535_a_13860]
-
deloc democratice, fapt care i-a creat statura unui martir al naționalismului creștin, de victimă a regelui Carol al II-lea, cel care a ordonat uciderea liderului legionar: "Din mulțimile oarbe unul s-alege/ gîndul lui: rege.../ vorba lui: lege.../ vrerea-i: platoșă de neînfrînt.../ pasul lui: cutremur de pămînt/ veacul, sub trăsnete, în zbatere grea/ zice cum vrea/ îl botează cum vrea.../ la masa de lucru adună:/ auzul văzduhului lîngă o furtună/ și lîngă o inimă mai bună ca pîinea
Metalirismul lui Aron Cotruș (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12535_a_13860]
-
meciul România-Macedonia, unde elevii generalului la "arma" fotbal au ținut falangei macedonene 1) cursul Ce trebuie să facem și cum trebuie să acționăm pentru a deveni lamentabili...), precum și altele. Însă, respectiva stare, dacă mai este alimentată între timp, adesea fără vrerea noastră, cu noi elemente ajutătoare, poate avea longevitate chiar după ce cădem istoviți în brațele lui Morfeu... Este contextul în care, doar cu câteva zile în urmă, victimă a acestei stări, prietenul Haralampy mi-a povestit că a visat într-o
Voie bună și alegeri în P.S.D. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12525_a_13850]
-
roade, Precum e firesc, și cum ȘCOALA Te-ndeamnă Să fii și OM HARNIC și OM CUMSECADE. IUBITE COPILE, -ți urez să ajungi Odată și-odată, și-n iarna vieții, Știind c-ai luptat și-ai putut să alungi Nedreptele vreri ale sorții și ceței. REFREN: SLĂVITE ROMÂNE, tu, LIMBA ROMÂNĂ, Și SFÂNTA ISTORIE-A NEAMULUI TĂU, Păzește-le veșnic, cu sabia-n mână, CA NIMENI SĂ NU LE MAI FACĂ VREUN RĂU. Toma ISTRATI
Slăvite române. In: Curierul „Ginta latină” by Toma Istrati () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2319]
-
V.A.S. și care nu este nici debitor în raport cu contractul de cesiune, este susceptibilă de a i se aplică fie dreptul execuțional comun, fie prevederile mai puțin favorabile ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/1998 , după calitatea și vrerea creditorului. Astfel, urmare a cesiunii către A.V.A.S, debitorul se găsește în litigiu cu un cesionar cu drepturi mai mari decât cele ale creditorului cedent. Așa fiind, se aduce atingere dispozițiilor constituționale care prevăd că "Justiția este unică
DECIZIE nr. 1.561 din 19 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12, art. 13 alin. (5), art. 41 alin. (1), art. 45, art. 53 şi art. 55 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului, precum şi ale Legii nr. 409/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218599_a_219928]
-
cu A.V.A.S. și care nu este nici debitor în raport cu contractul de cesiune este susceptibilă de fi supusă fie dreptului execuțional comun, fie prevederilor mai puțin favorabile ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/1998 , după calitatea și vrerea creditorului. Astfel, ca urmare a cesiunii către A.V.A.S, debitorul se găsește în litigiu cu un cesionar cu drepturi mai mari decât cele ale creditorului cedent. Așa fiind, se aduce atingere dispozițiilor constituționale care prevăd că "Justiția este
DECIZIE nr. 1.193 din 30 septembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12, art. 13 alin. (5), art. 41 alin. (1), art. 45, 53 şi 55 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului, precum şi ale Legii nr. 409/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227181_a_228510]
-
V.A.S. și care nu este nici debitor în raport cu contractul de cesiune este susceptibil de a i se aplică fie dreptul execuțional comun, fie prevederile mai puțin favorabile ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/1998 , după calitatea și vrerea creditorului. Astfel, ca urmare a cesiunii către A.V.A.S., debitorul se găsește în litigiu cu un cesionar cu drepturi mai mari decât cele ale creditorului cedent. Așa fiind, se aduce atingere dispozițiilor constituționale care prevăd că "Justiția este unică
DECIZIE nr. 83 din 26 ianuarie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12, art. 13 alin. (5), art. 41 alin. (1), art. 45, art. 53 şi art. 55 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului, precum şi ale Legii nr. 409/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221328_a_222657]
-
strâns, de mână, n-am, iată, a-i da drumul până nu-l duc în casa maicii mele,-n iatacul născătoarei mele. - Jurați, și-aveți a fi ferice, pe roada gliei, voi, fiice ierusalemice, - că nu-i a bine, fără vrerea lui, aleanul a-l trezi din somn. - În cinstea cărui mare domn, tămâi și smirnă,-n zare, ard în sul de fum cu olm de nard? Într-a lui Solomon, ce șade în litieră, - străji cu spade la șold, șaizeci
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
a civilizației geto-dacice. Cele câteva puncte arheologice descoperite aici și luate în evidență de Muzeul de Istorie Galați, secția arheologie, așteaptă să fie investigate și cercetate, fiind în acest sens sigură scoaterea la iveală a mai multor necunoscute. Cu toate ca dorințele, vrerea, așteptările sunt legitime și prezintă un interes deosebit pentru istoria comunității noastre, aceste investigații nu se pot finaliza fără surse materiale și funciare și mai ales fără interesul localnicilor. Localitatea este cunoscută nu numai de un număr restrâns de cetățeni
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
Fundațiilor Regale (București), Suceava (Cernăuți), Scrisul bănățean (Timișoara), Suceava, supliment literar al ziarului „Zori noi” (Suceava), Szabat Szo (Timișoara), The News People’s (New York, U. S. A.), Țara Șipenițului (Cernăuți), Universul (București), Viața Bănățeană (Timișoara), Viața socială a Bucovinei (Cernăuți - București), Vrerea (Timișoara), Zori noi (Suceava). Streinul, Mircea "Poeții tineri bucovineni", Colecția "Scriitori români contemporani", "Fundația pentru literatură și artă Regele Carol II", București, 1938, pp. 46-57 Murărașu, Dumitru "Istoria literaturii române", ediția a III-a, București, 1943 Țirioi, Nicolae "Lirica timișoreană
George Drumur () [Corola-website/Science/299329_a_300658]
-
actului de cunoaștere de concretul imediat și îndreptarea lui spre abstract și general. De asemenea, reprezentarea marchează primul stadiu în structurarea activității mintale autonome, care se poate derula nu numai sub impactul unui stimul din afară, ci și după dorința, vrerea și decizia subiectului însuși. Astfel, reprezentarea pregătește cel de-al doilea salt al activității de cunoaștere, saltul din imperiul imagisticului în cel al constructivității conceptuale, pe care îl va realiza gândirea. Reprezentările ca produse finale ale procesului de reprezentare există
Reprezentare (psihologie) () [Corola-website/Science/298495_a_299824]
-
nici noi], nici pe copiii noștri (Coranul); nu vom predica deloc (altora) legea noastră și nici nu vom chema pe nimeni la ea: dar nu vom împiedica pe nimeni dintre ai noștri să îmbrățișeze Islamul, dacă aceasta îi va fi vrerea. [În public], îi vom trata pe musulmani cu cinste și considerație și ne vom ridica de pe locurile noastre, dacă ei vor dori să se așeze. Nu ne vom asimila deloc lor în ceea ce privește veșmintele, nici calançoua, nici turbanul, nici încălțările, și
Jizia () [Corola-website/Science/308554_a_309883]
-
Paris Calchas anunță voința zeilor printr-un tunet simulat de adjutantul său Philocomos: conform ei, Menelau trebuie să petreacă o lună de zile în munții Cretei pentru a salva Sparta de la pierzanie. Elena se arată dezolată, dar declară că acceptă vrerea divină. Corul interpretează atunci un cântec vesel: Va, suis, Ménélas / La voix du destin / Qui te mène, hélas! / Au pays crétain! », cu care se încheie actul. Locul acțiunii: Iatacul Elenei. Elena se arată întâi rezervată față de insistențele lui Paris, care
Frumoasa Elena () [Corola-website/Science/306878_a_308207]
-
Locul acțiunii: Nauplia. Deși Elena își susține în continuare nevinovăția, toți regii Eladei, care se află acum în reședința de vară din Nauplia, cred de cuviință să întreprindă ceva împotriva decăderii moravurilor. Calchas, care justifică visul nepotrivit al Elenei cu vrerea Venerei, nu mai este luat în seamă. În locul lui este chemat un augur al acestei zeițe, sub chipul căruia se ascunde însă Paris. Acesta îi impune ca pedeapsă Elenei sacrificarea a o sută de viței albi pe insula Cythera. Regina
Frumoasa Elena () [Corola-website/Science/306878_a_308207]
-
confundată în Elada cu titanida Rhea, regina) și, asemeni lui Orfeu cu care era dealtfel uneori identificat, drept inițiatorul cultului dionisiac. Astfel îl prezintă de pildă Pseudo-Euripide în tragedia "Rhesus", în care personajul devine după moarte erou și oracol, după vrerea Atenei. Aici, tatăl regelui este chiar zeul râului Strimon, mamă îi este una dintre muze. Copilul născut din unirea acestei muze cu apele râului este predestinat prin educația oferită de muze a fi rege și războinic invincibil. Deși mama lui
Rhesus (mitologie) () [Corola-website/Science/304417_a_305746]