830 matches
-
frecvente și sub vechiul regim, noii potentați au voit să arunce vina pe compatrioții maghiari, pe străini, pe intelectuali, uitând că asemenea tactici pot da rezultate numai pe termen scurt, dar că ele se răzbună fără greș în perspectiva duratei. Xenofobia și proletcultismul au fost readuse la ordinea zilei, alături de frică, diversiune, confuzia bine administrată și alte metode moștenite fără intermediu de la trecutul regim. Cum să nu-i supere acea presă care a făcut din transparență o normă de conduită? Din
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
construit pe baza sistemului mediatic occidental (posturile de radio "Vocea Americii" și "Europa Liberă", dar și televiziunea "fără frontiere" a perioadei 1987-1989 bulgară în sud, iugoslavă în vest, ungară în vest etc. * la explozia subiectivității și chiar a intoleranței (rasism, xenofobie, intoleranță religioasă etc.), la catharsisul individual și național Una din moștenirile apăsătoare ale comunismului este ura generalizată datorată ideologiei confruntării (noi/vs/ei, dușmanii de clasă) și codificării arbitrarului (F. Thom, 1996:160-163). Or, după distrugerea ordinii comuniste fiecare cetățean
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
utopie negativă pentru cea capitalistă). * viziune plurală despre lume, în care totul devine scriptibil (Barthes) sau productibil (Fiske). Pentru România însă mediile internaționale oferă o viziune trunchiată, unilaterală, de dark ages discursivizată într-o retorică neagră a corupției endemice, naționalismului, xenofobiei; schematizarea realului este reducționistă și distorsionată (embleme referențiale: copiii străzii și ai orfelinatelor, țiganii mîncători de lebede la Viena sau embleme predicative ale violențelor interetnice). 10.5. Ziaristul, producător de semne și reprezentări Spre deosebire de unii filosofi postmoderni pentru care traversăm
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
deloc neglijabil de instituții școlare. Totuși nu fusese luată nici o măsură concretă. Violența în școală n-a fost la început o preocupare administrativă, fiind în general ignorată până la descoperirea ei mediatică. În 1991 devine o temă ideologică, adesea marcată de xenofobie și cu înalt risc electoral. Subiectul a apărut într-o perioadă marcată de succesul electoral al extremei drepte în Franța. S-a menținut o dată cu recuperarea conservatoare a temei generale a insecurității, care a readus la putere un șef de stat
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
iar, pe de altă parte, de modificarea regimului politic din România, petrecute în contextul politic al anului 1940. Drama petrecută în vara anului ’40, cu pierderile teritoriale și prăbușirea vechilor valori, au dus la o alunecare a sentimentelor naționale spre xenofobie. Regimul politic instaurat odată cu venirea la putere a generalului Antonescu și intrarea țării în orbită politica și ideologica a Germaniei hitleriste au transformat măsurile împotriva alogenilor într-o politică de stat. Politica de “românizare”, adică de promovare a elementelor românești
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
iar, pe de altă parte, de modificarea regimului politic din România, petrecute în contextul politic al anului 1940. Drama petrecută în vara anului ’40, cu pierderile teritoriale și prăbușirea vechilor valori, au dus la o alunecare a sentimentelor naționale spre xenofobie. Regimul politic instaurat odată cu venirea la putere a generalului Antonescu și intrarea țării în orbită politica și ideologica a Germaniei hitleriste au transformat măsurile împotriva alogenilor într-o politică de stat. Politica de “românizare”, adică de promovare a elementelor românești
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
care vorbesc aceeași limbă și au aceeași origine. Acest sentiment este cunoscut și sub numele de naționalism, denumire bine conturată taxonomic, dar extrem de controversată în ultimele două secole, atribuindu-i-se de multe ori conotații negative, pentru că este asociată frecvent xenofobiei, șovinismului și chiar rasismului, deși în fapt nu are nimic de-a face cu așa ceva. Este mai degrabă o realitate biologică ce ține în mare măsură de instinct și reprezintă de fapt suportul natural al entităților etnice, naționale și statale
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
patriotismul etnic este exclusivist. Bărnuțiu protestează în termeni vehemenți împotriva "străinismului", promovând o formă de purism național, un românism purificat de orice fel de interferențe din afară care să altereze instituțiile strămoșești. În doctrina bărnuțiană găsim elementele unei pedagogii a xenofobiei, anti-străinismul pe care îl militează fiind consecința extremă a patriotismului definit pe coordonate etnice. Bărnuțiu este alarmat de constatarea că niciodată spiritul național n-a fost mai lipsit de apărare în fața detractorilor săi, când "natiunalitatea loru e amenintiata mai alesu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cel confesional. Totuși, potrivit exigențelor identitare naeionesciene, politicianul care a "construit armătura statului românesc modern" este relegat în categoria reziduală a "bunilor români" datorită faptului că, modernizând societatea românească, Brătianu a alterat matricea tradițională a ființei naționale. Pedagogia bărnuțiană a xenofobiei vine în prelungirea naționalismului etnic care constituie profesiunea de credință ideologică a cărturarului ardealean. Chiar dacă salută existența statului național român, Bărnuțiu îl consideră incomplet fără includerea românilor transilvăneni. Toți românii, indiferent dacă trăiesc sub cârmuirea guvernului lor național ori "sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sigure și probate deja" (Michailescu, 1888, p. 14). Și ce poate fi mai sigur decât metoda prusacă de instrucțiune în scopuri naționaliste care a rezistat testului suprem al războiului din care s-a zămislit mărețul Reich German? Pedagogia bărnuțiană a xenofobiei, a cărei axă centrală îl constituie anti- străinismul, este preluată și specificată de Melidon în trei aspecte: a) o primă dimensiune a străinismului o reprezintă non-ortodoxismul (străinism spiritual). Ortodoxia reprezintă chintesența spirituală a românilor, fiind, din această cauză, o precondiție
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pământul strămoșesc, aflat încă în proprietatea marii moșierimi 13, care și-a mai primit încă o dată jerta telurică. Noua filosofie pedagogică a românismului ajunge fără mare întârziere din principii și direcții trasate în tratate în literatura școlară efectivă. Iată cum xenofobia și anti-străinismul elaborate filosofic de Bărnuțiu și prelucrate în directive pedagogice de către Melidon ajung în cărțile de citire și manualele de istorie destinate școlii primare: "În țara noastră locuiesc ca la 5 milioane de români. [...] Dar în afară de români, în România
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
origo al istoriei poporului român semnifică definitiva ancorare teritorială a originii istorice a românilor, concomitent cu abandonarea originii romane (513 fiind anul expediției regelui Darius împotriva sciților desfășurată pe teritoriul Daciei). Sub vraja naționalismului etnic, împletit cu o filosofie a xenofobiei - concepții care au dobândit un impuls ideologic în ultima parte a secolului al XIX-lea -, trecutul românesc a fost reorganizat ca o dramă istorică în patru acte, începând cu Epoca formării naționalității române, trecând prin epoca Slavismului și mai apoi
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
scrierea de tratate de specialitate, o nouă viziune asupra naționalității care a fost rapid pusă în circulație în literatura școlară. S-a produs astfel tranziția dinspre "patriotismul civic" către "naționalismul etnic", în paralel cu deplasarea de la "pedagogia obedienței" înspre "pedagogia xenofobiei". Mutații atât de substanță cât și de structură sunt reperabile și în memoria colectivă modelată statal prin intermediul literaturii didactice în general și a manualelor de istorie în particular. Naționalismul, ale cărei forțe ideologice au fost descătușate în avangarda romantismului pașoptist
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
consensualități generice nu există o marjă largă de variabilitate. Înfăptuirea statului român unitar a ocazionat o bifurcație a discursului care a radicalizat tendințe existente în epoca precedentă. Pe de o parte, discursul românismului (atât de pregnant în pedagogia bărnuțiană a xenofobiei) s-a prelungit într-o formulă extremistă, formând fundația ideologică a extremei drepte românești. Țâșnind cu aplomb din condeiele poetico-jurnalistice ale unui Nichifor Crainic sau Octavian Goga, discursul identitar al acestora poate fi descris drept "fanatism naționalistic", o hiperbolizare a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
extremist pe scena ideilor politice românești. Însă nici această doctrină radical antisemită nu a apărut din senin, umplând ideologic un vacuum preexistent. După cum am arătat, cuzismul își are antecesorul său doctrinar în ceea ce am numit a fi "pedagogia bărnuțiană a xenofobiei", în miezul căreia vibra cu intensitate febricitantă principiul anti-străinismului. Iar în relativă sincronie cu procesul de geneză culturală a cuzismului se coagula programul sămănătorist al cărui arhitect ideologic a fost Nicolae Iorga. Revista Neamul Românesc, fondată de N. Iorga în
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și cea postmodernă îmbrățișează apelul la diversitate lansat de programa școlară. O atenție specială este acordată nu atât "instinctului de unitate" al românilor - după rețeta tradițională -, cât mai ales diversității etnice și culturale existente pe teritoriul românesc. Pedagogia bărnuțiană a xenofobiei de la sfârșitul secolului al XIX-lea este inversată într-o celebrare a diversității: departe de a fi o problemă cu care statul român a trebuit să se descurce după 1918 când alături de Transilvania, Bucovina și Basarabia statul român a încorporat
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Acest patriotism civic este desăvârșit de ceea ce ar putea fi numit patriotism critic: "Patriotismul înseamnă capacitatea de a te raporta critic la compatrioți, la realitățile sociale" (ibidem). Totodată, manualele de cultură civică denunță în cor "alterările patriotismului" sub forma naționalismului, xenofobiei și șovinismului, insistând în același timp asupra compatibilității dintre loialitatea patriotică, identitatea națională și specificul românesc pe de o parte și integrarea europeană și identitatea transnațională pe de altă parte. În fapt, literatura civică încearcă să îl disloce pe individ
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
au fost inițiate pentru a cere egalitate în fața oportunităților fac parte din patrimoniul post-modern (fie că e vorba despre procentajul femeilor în reprezentările politice, de accesul mai ușor la studiile superioare pentru tinerii defavorizați, de legislația asupra rasismului și a xenofobiei sau de recunoașterea anumitor drepturi revendicate de homosexuali...). Valoarea care se profilează în spatele acestor cerințe se numește "non-discriminare", iar măsurile luate au fost numite "discriminare pozitivă". Așa cum se întâmplă adesea, o valoare nouă riscă să lovească în valori solid înrădăcinate
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
mai importantă. Putem, de asemenea, să punem demnitatea (C. 5.) și în general drepturile omului printre va-lorile centrale de necontestat. Acestea sunt valori "programate", adică foarte vehiculate, dar care pot fi manipulate prin comportamente inspirate din contravalori, ca rasismul sau xenofobia. În sfera economică, reușita profesională (C. 6.) este valoarea-cheie, deoarece ea este fundamentul poziției sociale și al veniturilor care oferă acces la proprietate (C. 7.) și la consum. Concetățenii noștri, oricare le-ar fi orientarea politică, țin cu ardoare la
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
se feri de excesele cauzate de acestea. Când o valoare amenință altă valoare considerată fundamentală, societatea reacționează și dă legi pentru a se proteja. Nu putem spune orice despre evrei, arabi sau africani. Avem o lege care condamnă rasismul și xenofobia. Asta se întâmplă deoarece trecutul nostru încă recent ne amintește ce rezultate funeste au aceste pasiuni. De când anumite țări occidentale au fost victimele atentatelor teroriștilor islamiști, predicile imamilor extremiști sunt supravegheate, iar aceștia pot fi expulzați din țara în care
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
siguranță atât a civililor, cât și a bunurilor. Planul de Acțiune recomandă consolidarea dialogului politic și cooperarea bilaterală euro-israeliană având în vedere promovarea respectării drepturilor omului, îmbunătățirea dialogului între culturi 751 și religii (cu accent pe antisemitism,752 rasism și xenofobie). Alte priorități importante nu numai pentru Israel, ci pentru întreaga regiune a Orientului Mijlociu, sunt axate pe: dezvoltarea comerțului și a fluxurilor de investiții (în special financiare), întărirea cooperării judiciare și în materie de migrație, a cooperării în domeniul transportului
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
umanitară a palestinienilor din Teritoriile Ocupate.775 Planul de Acțiune euro-palestinian prevede, de asemenea, consolidarea cooperării și a dialogului politic prin promovarea valorilor comune general acceptate (că de exemplu: lupta împotriva terorismului și împotriva incitării la violență, împotriva rasismului și xenofobiei, protecția drepturilor omului și ale minorităților, îmbunătățirea dialogului intercultural și interreligios), progresul privind funcționarea sistemului judiciar ceea ce presupune aplicarea efectivă a legislației, consolidarea statului de drept și a instituțiilor, precum și întărirea structurii administrative palestiniene, dezvoltarea relațiilor comerciale cu Autoritatea Palestiniană
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
sportive europene (că de exemplu, Concursul de Muzică Eurovizion și UEFA Champions League). Pentru mai multe detalii a se vedea Levi, Idan, op. cît., pp. 78-79. 752 Israelul este implicat în activitatea Centrului European de Monitorizare a Rasismului și a Xenofobiei (EUMC). 753 În iulie 2008, Israelul a ratificat primul Protocol al Convenției ONU împotriva Crimei Organizate Transnaționale, în ceea ce privește traficul de femei și copii. 754 Pentru detalii a se vedea "EU/Israel Action Plan", op. cît., pp. 3-24. 755 După intervenția
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
deoparte varietatea surprinzător de largă a intimismelor (cercetătorul francez descoperă chiar o „intimitate naționalistă”, care În sport se traduce prin lăudărosul „Noi suntem cei mai buni!”, dar care, la celălalt pol, al existenței sociale și politice, conotează direct șovinismul și xenofobia!), trebuie observat că descifrarea și relevarea intimității, departe de a fi o descătușare a energiilor ascunse, dezamăgește prin tehnicismul aproape Întotdeauna decelabil (și prin excesele acestuia), dar și prin absența unei perspective ferme. Totul pare „filmat de aproape”, de la abia
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
financiară. Linia de clivaj cultural între cele două Românii trece deci, în același timp, prin dirijism cultural, ierarhii oficiale, festivism ieftin, Cântarea României, Călugăreni de operetă (proastă), cu Mihai Viteazul călare... cu ceas la mână, cât și prin etnicism, naționalism, xenofobie. Cât timp acest proces va rămâne acut, problema celor două Românii va rămâne și ea, din nefericire, acută și nerezolvată. Cartea Alinei Mungiu nu este deloc optimistă. Dar ea obligă este meritul său esențial la un profund examen de conștiință
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]