2,097 matches
-
mai repede, „și ca să mai aibă și Zmă răn di ța vreme să să mai în ve se leas că pă la za ia fe turi“. Cu alte cuvinte, după nuntă urmează un alt ritu al de so cia li za re, când tinerii vor fi in vi tați să par tici pe la o serie de mici pe treceri date în cinstea lor sau prile jui te de celebrarea sărbătorilor religioase. Fie ca re familie bo ie reas că se crede
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
vecinii și cu noscuții vor face trea ba în locul lui, adică vor îm prăș tia zvonul și îi vor preveni pe socri. Dacă so crii nu reacționează în această primă fază, se trece lacea de-a doua fază, ex pul za rea soției cu zestre cu tot, dar cu men țiu nea că el, ginerele, este deschis ori cărei ne go cieri. După o asemenea oca ră, socrul intervine în funcție de fiica sa, sau își acționează gi ne re le în justiție
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cauzată de dezonoare îi poartă pe aceștia prin judecăți. Ca ar bi tru, soborul îi sfătuieș te, într-o primă fază, să uite ne cinstea adusă, să primească surplusul de zestre promis de socri, să se împace. În Cazul acu za ți i lor fal se, se oferă cam aceleași so lu ții, un zapis de angajare din partea so țu lui care promite să nu-și mai acu ze soția pe ne drept. Viața în doi Cum economia acestui studiu o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cu o singură condiție, să cedeze una din moșii mănăstirii de la Drăgănești unde se află în gro pați părinții și rudele. Probabil tot acolo își află som nul de veci și mai sus-numitul comis. Nu trebuie ge ne ra li za tă această ipos ta ză: alunga rea văduvei din patrimoniu este la fel de curentă, iar restituirea zestrei se transformă într-o urmărire judiciară de ani și ani de zile. Ciuma din 1770 îi aduce diaconesei Stanca din Câmpulung nu numai moartea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
se judecă la Mitropolia din București procesul dintre La zăr abagiul și Maria, locuitori în mahalaua Protopopului și aflați în proces de trei ani. Plângerile apar atât la Mitropolie, cât și la Bănia Craiovei unde se află soția fugită. Acu za ți i le curg și de o parte, și de alta, dar nici unul, nici altul nu se bucură de spri ji nul mahala giilor. Cer ce tați cu carte de blestem, ei spun că nu văd nici un motiv pentru care
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
prea mult, să nu părăseas că casa fără acordul lui, să nu se ames te ce în afacerile lui, să nu fure. Aceste exi gen țe privind con dui ta femeii măritate se contu rea ză încet, încet, din acu za ți i le soților și din mărturiile vecinilor. Autoritatea masculină se exprimă cu putere, „o doje nesc ca un bărbat“, „îi po run cesc ca un bărbat a um bla după voia mea, iar nu după voia ei“, „nu este
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de trei ani, cerând despărțirea cu înverșunare sub pre textul că aceasta i-a dat argint viu, „ca să mă omoare, spărgându-mi tot trupul de am păti mit boală îndelungată“. Maria din mahalaua Fân tâ na Bo ului este acu za tă de vecini, de astă dată, că umblă cu farmece să-și omoare soțul. Matușa Sanda din mahalaua Broș te nilor, care le-a fost gaz dă câteva luni, aduce la Mitropolie legătura cu farmece pe care a găsit-o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
au datoria de a se „mulțumi“ reciproc și de a asigura perpetuarea neamului ome nesc. În aceste condiții actul sexual devine legitim numai în interiorul căsătoriei și se tras formă în discurs doar în cazuri speciale: impotența, sifilisul, pasiunile masculine bi za re și ne per mise, sodomia și pedofilia. Sexul oscilează între pudoare și grosolănie. Pudoarea semanifestă în fața in stan ței, când bărbați și femei povestesc experiențele sexuale prin care au trecut sau când re dau povești le altora și înjurăturile
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
re să se ducă la mu mă-sa să ră mâ ie el cu acea fată în ca sa-și nopatea, ca să să vâr șeas că fapte de bleste mă ții“. Desfrâul feminin cuvinte le, pentru a ca rac te ri za o con dui tă feminină desfrâ na tă, sunt foarte dure. Fe me ia poartă numele de „cur vă adevărată“, iar pof te le ei sexuale o apropie de ani ma li ta te. Aso cie rea între cur vă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cit nece si ta tea unor astfel de ra por turi ili ci te, provocate în mare parte de sărăcie, și si lin du-i pe soți să treacă peste ne cinstea suferi tă determinată în mare parte din cau za lor. misiunea bărba ți lor nu este numai aceea de a asigura hra na, ci și de a apăra pu ri ta tea sexuală, ei devin res pon sabili pentru onoarea femeilordin familii, iar propria lor onoare „dé co u
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
poziții sunt hră ni te chiar de către soția ne ascultă toa re. De altfel, el nu are nevoie de mai mult pentru a și spori te me ri le am plifi ca te și trans formate încape te de acu za re în mo men te le de eu fo rie al co o li că. Dacă unii se mul țu mesc numai să țea să pla nuri, alții trec la ac țiu ne de la prima um umbră de neîncredere. Anas
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a ga nu se teme, mai ales că a tot așteptat de mult această pleca re. Nedel co țiganul îi face ochi dulci de ceva vreme, iar ei nu-i este nicidecum indiferent, așa că plecarea soțului pică tocmai bine. Așe za tă pe prispa casei, așteaptă în tu ne ri cul pentru a-și primi ibov ni cul, iar pentru mai multă se cu ri ta te îi cere slugii să plece cu câi ne le la stână, su ge rân
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
efe me ră. Chiar dacă o iartă în cea sul morții, nu-și re trage totuși decizia asupra copiilor ră mași în grija unchilor paterni și nu a mamei. La rândul său, boieroaica se arată ofen sa tă atunci când este acu za tă pe ne drept de cur vie. Cin stea și buna con duită fac parte din onoarea ei și îi fixează locul în societate și comuni ta te. Des pi na Va ri pat se simte foarte jig ni tă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
vol nic a o vinde altora, ci iar la noi să vie să o vânză“. Actul poartă is că li tu ri le celor doi soți, iar Marica semnea ză cu nu me le ei de fată, Filipescu. Pre ci za rea iden ti tă ții acestei femei are o importanță aparte, întrucât miza pro ce su lui de divorț o constituie averea și zestrea. Neavând copii de sex masculin, Matei a îm păr țit întrea ga avere întrecele trei fete
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
că s-o în scrie în cadrul le gi tim al căsătoriei, pentru a evita păcatul tru pesc și implicit dez ordinea sexuală. Sau, numai unul dintre parteneri poate pierde dreptul de a se recăsători dacă el a fost ca u za ne în țe le ge ri lordin in terio rul cuplu lui ori dacă s-a opus îm pă că rii. În această ultimă situație se află San da din mahalaua Sfân tul Ioan care refuză să-l mai primească
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a avea și documentul probator ne fiind suficient. După citirea jalbelor și a foii de zestre în fața con si liu lui ecleziastic, aceasta din urmă este trimisă spre pre țui re la sta ros te le de negustori. Ex perti za merge repede la sta ros te, dar se complică atunci când la fața locului se eva luea ză starea obiectelor, fă cân du-se distinc ție între cele care „au pie rit în casă“, cele „în proastă stare“ și „cele ce
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ția lă în păstrarea ra por tu ri lor sociale. Con di ția femeii se con struieș te astfel în funcție de sistemul de do mi na ție exis tent în societate, care este unul masculin. De aici, imaginea unei femei abu za te, oprima te, su pu se, domina te și cea a unui bărbat puternic, do mi nant, superior. În fapt, această imagine fra pea ză ci ti to rul la o primă lec tu ră, căci, după o cercetare în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dar a func țio nat ca un adevărat orga nism ca pa bil să re gle men te ze și să sancțio ne ze com por ta men te le și atitudinile. De spre un proces de „pri va ti za re“ nu poate fi încă vorba, doar mici forme ici și colo, la nivelul cel mai de sus al elitei sociale. Aici boierii încep să se izo le ze de restul lu mii prin curți de venite ade vă ra
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
al elitei sociale. Aici boierii încep să se izo le ze de restul lu mii prin curți de venite ade vă ra te for tă re țe, nu știm însă cum se împarte interiorul, dacă apare o „spe cia li za re“ a în că pe ri lor, dacă cei doi soți au dor mi toa re separate, dacă apar locuri dedicate lec tu rii în tă ce re etc. Eli ta socială și omul de rând se în de păr
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lumină dife rențele dintre elită și popor. Boierii vor constitui moto rul procesului de „privatizare“ și civilizare început acum în forme abia perceptibile. Viața norodului curge mai departe în spațiul public, iar moda li ta tea de or ga ni za re a spațiu lui de locuit, maniera de funcțio na re a sistemului juridic scot în evidență gra ni ța fragi lă dintre public și in tim, impunând de fapt acest tip de existență și respingând orice formă de izolare
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
unui cult al ru șinii și al unui control social pus în aplicare prin intermediul unei in sti tu ții co lec ti ve: „gura satului“. Mai super ficial asimilate în lumea urbană ca urmare a modului de or ga ni za re socială și spațială a orașului. Răz boa ie le de la sfîrșitul secolului vor aduce pe lângă sufrință și o mare dez ordine morală. Ba lu ri le și pe trece rile date de ofi țe rii ocupa ți i lor
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
prea fierbinte a soarelui. Zadarnic era amenințată cu o cruntă răzbunare, că ea a rămas neclintită în hotărârea ei. Dar tocmai în acea vreme a venit la vânătoare pe plaiurile acelea un crai vestit, cu numele de Uz, îmbrăcat cu zale de argint ce străluceau în desfătarea razelor de soare. Dar domnița a fugit din calea acestor străini, pentru că acel crai era însoțit de mulți oșteni. Când, în sfârșit, craiul a văzut-o, cu glas blând a rugat-o să adăsteze
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
vag. Bolnavul din trăsură e de altfel îmbrăcat corect, are haină, cravată, batistă albă în buzunarul de sus și mănuși. Cine ar bănui că sub cămașă el poartă o carapace de ghips, o adevărată capcană ermetică pe măsura corpului, o zale rigidă și albă, pe care, poate, n-a dezbrăcat-o de trei luni?"14. Perspectiva exterioară a acestor pagini va fi înlocuită, mai târziu, în ultimele două romane ale autorului, cu cea interioară. Ipostaza bolnavului va fi cea care-l
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
a) de la 1.000 lei la 1.500 lei, faptele prevăzute la art. 58 lit. ăă, ba, e) , i) , qă și aaa; b) de la 4.000 lei la 5.000 lei, faptele prevăzute la art. 58 lit. mă, uă, yă, za, aba, ac) și ada; c) de la 7.000 lei (RONĂ la 9.000 lei (RONĂ, faptele prevăzute la art. 58 lit. ga, j) , k) și ra; d) de la 10.000 lei (RONĂ la 15.000 lei (RONĂ, faptă prevăzută la
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
Guvernului nr. 109/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 102/2006, cu modificările și completările ulterioare, sunt următoarele: 1. contravențiile prevăzute la art. 572 lit. ăă, ba, d) sau f) ori art. 58 lit. uă, yă sau za din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 109/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 102/2006, cu modificările și completările ulterioare; 2. contravențiile prevăzute la art. 8 pct. 1, 4, 5, 8, 9, 52, 53, 54, 57
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]