1,416 matches
-
astăzi fotoliile sunt mai moi ca niciodată, iar medaliile sunt făcute din cel mai nobil metal, așa că nu e cazul să asudăm, să fim bănuitori... Limbile de șarpe ale visului plesnesc cum niște bice deasupra podiumului. Vorbele poeților rostogolesc acum zarurile, tocmai acum cînd se Împart medaliile celor merituoși, tocmai acum. Aici, unde luna plină cu vene groase de bou taie cu lama cerul, lăsînd să se scurgă-n pămînt voma celestă, aici femeile noastre Își desfac picioarele pentru a ademeni
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
este un corpus poetic detaliat, ci un poem cap- coadă, secvenționat strategic, În care se Încearcă, printre altele, și trasarea unei dimensiuni ludice a fatalității: «Limbile de șarpe ale visului / plesnesc cum niște bice deasupra podiumului. / Vorbele poeților rostogolesc acum zarurile, / tocmai acum cînd se Împart medaliile celor merituoși, / tocmai acum.» sau: «Veniți să dansăm pe scara lui Iacob!,/grădinile-s deschise, / asemeni unor bobine de inducție/ Între polii cărora putem avea o naștere/sau o răstignire parfumată cu opiul a
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
uitare a numelor la comisie. Dar n-a fost să fie așa. În lipsa unui candidat absolut necesar la număr același domn Mămăligă aproape c-a împins-o cu forța pe micuța doamnă și soție în fața comisiei. Cum vor fi căzut zarurile? * Domnul Mămăligă m-a dus condus până în fața comisiei. Se dădeau pe gratis bilețele de examen, examenul se lua însă greu de tot. Așteptam în bancă să se ducă ceața emoției când aud pe cineva bâlbâind poeziile lui Șt.O.
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
împărțit între ci diversele regiuni ale Greciei, exact ca marile puteri la împărțirea zonelor de influență. Dar, mai ales, mi-am pus lot felul de întrebări "puerile" (vor zice specialiștii). Ce vroia să însemne pasiunea lui Eros pentru jocul de zaruri? Că dragostea e o chestiune de noroc? Ce tâlc are legenda după care statuile lui Dedal fugeau noaptea din grădini dacă nu erau legate? Sau cum se face că într-o Grecie în care Icar și-a permis cutezanța nebunească
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
buletin pe care-l ia o fată și aștepți rezultatul care va apărea, în câteva minute, pe un ecran. Se joacă bacara, poker mecanic, se joacă la ruletă, la roata norocului, se joacă aproape orice, cu orice, cu cărți, cu zaruri (un fel de barbut), cu jetoane; singura care absentează e "alba-neagra", de la gurile metroului din București; se joacă la diverse mize, cu douăzeci și cinci de cenți, cu un dolar, cu zece dolari, cu o sută de dolari; joacă adolescenți, maturi, pensionari
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
oricui se poate găsi un mic Rubicon, numai că l-am trecut fără să ne dăm seama și, deci, fără să avem nici un merit. Iar, în cazul meu, nici n-a fost vorba de o "trecere" a Rubiconului. Din contră, "zarurile au fost aruncate" în sensul că nu l-am trecut! 36. În Lisa, băieții reprezentau, potrivit tradiției, temeiul unei familii. Ei moșteneau casa părintească, ei duceau mai departe numele, ei erau garanția că în curte nu va crește iarbă. Căci
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
ar trebui să decidă în locul meu și nimeni nu vrea. Sunt lăsat să stărui într-o amânare fără sens în care, până la urmă, va hotărî, probabil, nehotărârea mea. Peste două zile, mă voi interna la "Urgență" fiindcă așa au căzut zarurile. Îmi vor face coronarografia care va arăta cum stau. 51. În principiu, nu cred că există ceva mai minunat ca o după-amiază de vară calmă, fără vânt, când nu se clatină nici o frunză, iar lumina se filtrează prin crengi. Stai
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
Sunt bucuros că nu trebuie să înfrunt mirosul de hoit al gunoaielor din București ori să mă feresc de câinii vagabonzi care, probabil, caută acum petice de umbră cu limba scoasă. Dar, din păcate, liniștea nu e de ajuns. 28. Zarurile au fost aruncate. Mi-am rezervat bilet de avion pentru 24 august. Voi merge întîi la Roma. De-acolo, la clinica "San Donato" din Milano, cu o recomandare a profesorului. Altădată, pe vremea aceasta, mă pregăteam să mă duc la
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
de baie, dintre care multe erau străine. Nimeni din grupul lor nu plătea; socotelile se făceau seara, la bar: cereau jetoane și, În timp ce femeile așteptau pe terasă, ei Începeau să joace poker, avînd alături tava cu băuturile de seară; aruncau zarurile și comentau partidele de golf, rezultatele din ziua aceea, numărul de lovituri reușite, zarurile aveau grijă să facă pe cîte unul din ei să scoată vreo Înjurătură neprimejdioasă, menită doar să arate că erau bărbați În toată puterea cuvîntului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
se făceau seara, la bar: cereau jetoane și, În timp ce femeile așteptau pe terasă, ei Începeau să joace poker, avînd alături tava cu băuturile de seară; aruncau zarurile și comentau partidele de golf, rezultatele din ziua aceea, numărul de lovituri reușite, zarurile aveau grijă să facă pe cîte unul din ei să scoată vreo Înjurătură neprimejdioasă, menită doar să arate că erau bărbați În toată puterea cuvîntului și să semneze un cec care Într-o bună zi avea să ajungă pe biroul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
În momentul acela, un bărbat pe o bicicletă trecea prin zonă. Antoinetate se uită la el ostentativ,a șa cum era ea obișnuită "să agațe" bărbații. El o invită s-o plimbe pe bicicletă, iar eu îi dădui numaidecat permisiunea. Zarurile fuseseră aruncate. Ea îl plăcuse și făcuse chiar o fotografie cu el. -Ce să fac, iartă-mă, zise, m-am topit ca o femeie. Am simțit nota de ironie din vocea ei, dar nu i-am putut vedea fața. -Romantic
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
fruntea. Îi luă înapoi biletul. —Ce-o mai fi însemnând și asta? Dumnezeu a îndrumat pe cineva? Păi, dacă Dumnezeu e așa nebun după mine, de ce să-mi ia mașina mea perfectă și s-o răstoarne? Vâjj. De parcă ar juca zaruri cu mine. Ea îl luă de braț. —Ții minte chestia asta? El se scutură de mâna ei. Așa mi-ai zis tu. De douăzeci de ori pe zi chiar. Cum să uite omul? Pipăi biletul. Nu, frate. Sunt prea mulți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
în comun cu Mark decât Weber? Clătină din cap și-și trecu mâna prin tentativa lui de păr. — Nesigură, în cel mai bun caz. În mod normal sunt conservator când e vorba de ceva atât de puternic. Când dai cu zarul neurochimic, e ca la barbut. E ca și cum ai încerca să repari o sticlă ciobită scuturând-o. Nu sunt nici măcar mare fan al inhibitorilor de absorbție a serotoninei, decât dacă e ultima soluție. —Serios? Sigur nu suferi de depresie. Nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de-o nouă lumină; fiecare se uită la ce i-a rămas, femeile suspină, plâng și se-nchină. Ce multe au loc în lacătul mut al destinului nostru și iar o luăm de la început, orice oftat e-n zadar. Un zar e-aruncat de la naștere și noi credem, ca Chanteclair, că soarele răsare prin noi și orice zi prin cântecul nostru apare-n eter. Oare zodia noastră știe oricând unde se ndreaptă al nostru mers?!?. Oare în faptă, simțire, gând, depindem
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
Se aud pe culoar vorbele majurului... s-a făcut amiază iar vin flămânde ciorbele cu pașii destinului și ce-a curs din ciurul lui în cupa scheletului... Și turtoiul, vai de el! Mămăligă între scânduri și în forme ca de zar, așteptare în zadar și rămânere pe gânduri; în tunel e surd războiul vremea-și mătură gunoiul și-l aruncă peste el. Anul trece repede, șerpuiește, ca o apă; clipa însă-i lespede nici nu crapă, nici clintește și ne strânge
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
taine și de vrere, uși deschise, paradisuri, dragostea îmi dă putere să străbat necunoscute spații pline de surprize unde niciodată nu te poți abstrage unor crize foarte-aproape de eroare, abandon de școală chiar deși viața nu-i bazar și nici zar dat la-ntâmplare. Pune frână, cât motorul încă poate să te asculte; panta-i pantă, viitorul are și capcane oculte. Trebuie să ținem seamă și de ele și de câten lumea asta sunt urâte și ne pun să plătim vamă
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
noi vine-n goană seceta cu semnele vremii de-apoi... să ne-ntoarcem, oameni buni, la icoană!... 2000 Omul autonom 3 Un omuleț de prin bazar s-a făcut luntre, s-a făcut punte, a dat în taină cu un zar, și, iată-l universitar cu stea roșie în frunte. Străin, de limbile străine, văzând, că-n universitate, nici românește nu știu bine și se țin cursuri compilate și-a zis: aici este de mine! A început să tragă sfori în
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
c-al tău măr nu va rodi și sterilă va fi vrerea dintre noaptea ta și zi. Astfel ezitarea mea are un limbaj aparte, nu ti-aș spune vreodată că nimic nu ne desparte; eu nu cred că dând cu zarul ar cădea pe șase-șase; dragostea e ca nectarul gata să ne prindă-n plasă. Lasă-mă să îmi duc mersul, ignorând a tale buze și chemările confuze... ce sublim e universul! 6. Primul supersonic De pe-un aeroport central un
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
spre un mare vas militar care așteaptă să-i Înghită pe toți. Hamalii negri stau tolăniți pe sacii plini cu ovăz din preajma toboganului, supraveghetorii moțăie pe grămada de boabe sau, ghemuiți În cerc În spatele unui zid de saci, joacă pasionat zaruri. Între timp trupele Înaintează. Șirurile cafenii, Înfierbîntate merg, se opresc, se odihnesc, Își potrivesc mai bine pe umeri, cu gesturi obosite, ranițele grele, Își scot chipiele, Își șterg cu mînecile fețele roșii, aprinse, Înjură pe șoptite și apoi așteaptă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
bună, „ar trebui să știi, că, mai demult, mi se întâmpla din când în când să joc table cu câte cineva deși jocul ăsta nu-mi place și puțin îmi pasă dacă pierd sau câștig; nu mă interesa decât ce zaruri dădeam; și află că, din când în când, izbuteam să iau contact cu zarurile, aveam un fel de stare, n-am să insist, de fapt, atunci ziceam în gând : «patru-doi» sau «cinci-trei» sau mai știu eu cât și dădeam exact
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
când să joc table cu câte cineva deși jocul ăsta nu-mi place și puțin îmi pasă dacă pierd sau câștig; nu mă interesa decât ce zaruri dădeam; și află că, din când în când, izbuteam să iau contact cu zarurile, aveam un fel de stare, n-am să insist, de fapt, atunci ziceam în gând : «patru-doi» sau «cinci-trei» sau mai știu eu cât și dădeam exact ce gândeam; câteodată ziceam cu glas tare : «ia să dau eu, domnule, un patru-trei
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
sau mai știu eu cât și chiar le dădeam, spre uimirea partenerului, care zicea : «Formidabil, domnule, le dai la comandă» - asta mi se întâmpla numai în momentele de slăbiciune sau de mărunt orgoliu și atunci celălalt mă punea să dau zarurile cu paharul, ceea ce n-avea nici o importanță; dar erau și zile când totul ieșea pe dos, când dădeam cu mâna mea tocmai zarurile care nu trebuiau date, înțelegi ? Le știam dinainte, le spuneam în gând cu teamă și cu speranța
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
întâmpla numai în momentele de slăbiciune sau de mărunt orgoliu și atunci celălalt mă punea să dau zarurile cu paharul, ceea ce n-avea nici o importanță; dar erau și zile când totul ieșea pe dos, când dădeam cu mâna mea tocmai zarurile care nu trebuiau date, înțelegi ? Le știam dinainte, le spuneam în gând cu teamă și cu speranța că n am să le dau și mă gândeam pe unde greșisem, în afara jocului, firește; mă îngrijorau tendința și capacitatea mea de a
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
tu ce credeai, că noi suntem cartofori care, într-un fel sau altul, o să te trișăm, nu? Nu. amice, noi nu lucrăm așa. Sistemul nostru e mult mai simplu. Dacă ai zice că nu vrei să ieși cu banii la zar, ori ai încerca să atragi atenția cuiva, aș descărca drăcia asta energetică drept în inima ta. Lucrează cu o rază atât de îngustă încât nimeni n-ar observa găurica din hainele tale. Tu ai rămâne mai departe încoțopenit acolo, oftând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
puține, prin povești ale damelor care îi stătuseră în pat. Doar cu Veterinara schimbase rolurile: îl chemase ea cea dintâi într-un fel de salon foarte spațios și scăldat în soare de la prima oră a dimineții. Totul arăta ca un zar de sticlă cuibărit sub acoperiș. Era în centrul orașului, între bornele fluorescente ale reclamelor suspendate și între hoteluri de lux. Niciodată nu fusese întuneric deplin în sala aceea în care erau și bucătăria, și barul și, din pricina asta, aproape că
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]