952 matches
-
sondează, așadar, atent enigmele izvoarelor acesteia, după modelul ilustrului sau precursor, care a construit, în Eureka, o adevărată poetica a aventurilor intelectului. " Valea domeniului Usher"20, evocata, într-un crochiu, la începutului parafrazei barbiene - "Modùl unei seri eventuale, acel parantetic zenit, vagant, la ierni, destipăritul soare, formase valea edificiului Usher"21 - circumscrie spațiul imaginar al invenției artistice, ce nu este decât configurarea ("formase") asumată de acea energie creatoare - "destipăritul soare" - Unul tânjind după condiția Multiplului din Eureka, sau, mai bine, principiul
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
realitate primară, liminara, constituie fondul și sursa existenței noastre, iar desfășurarea ei, în timp, (așa cum o schițează Henri Bergson în "Evoluția creatoare", 1907) evocă, subtil, schemă păcatului biblic 33, este continuă creștere. Reprezintă simbolic, totodată, punctul ei cel mai înalt ("zenit"), dacă avem în vedere conul 34 bergsonian al memoriei. Iată de ce această mișcare regresiva, prin care ne întoarcem la matricea originară, seamănă, mai curând, cu o ablațiune, și are, paradoxal, la Barbu, doar un sens ascendent: "Spălări împărtășite! Înnoiți / Arginturile
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
suferind o metamorfoza radicală. Confruntata cu exigențele "lirismului absolut", așa cum le înțelege Ion Barbu - metodă poescă își arată limitele: Răpusele tale Madeleine, Lenore, Ulalume - condiții desigur, gândului poetic - șanț din natură invaginată negativă, si de aceea etern refuzată, a Tiparelor. Zenitul sagitar al cerurilor noastre le menține, departe, prin coruperi (în duhul factice și translat al lacului comentator)30. (italice în original) În "Filozofia compoziției", Poe afirmă că moartea unei femei tinere și frumoase reprezintă cea mai bună tema poetica 31
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
la o poezie eliberată de conexiunile timpului și spațiului, al cărei model ar fi acel "topos atopos al anticilor"39, producția lirica (mai ales) a lui Edgar Poe reprezintă, totuși, un hibrid, nu poezie pură. De la înălțimea "lirismului absolut" barbian ("zenitul sagitar al cerurilor noastre"), unele dintre creațiile lui literare prezintă evidente scăderi și sunt, de aceea, recuzate și prinse definitiv în "duhul factice și translat al lacului comentator", care oferă doar o imagine răsturnata, artificială, a realității, nu o abstragere
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
59, 74, 89, 97, 103, 142, 145, 146, 149, 150, 166, 171, 178, 189, 191, 192 voal, 43, 168 Vulpescu, Romulus / 14, 136, 197, 199, 201, 209 W Wordsworth, William, 72, 209 Worms, Frédéric, 112, 139, 209 Z zar, 55 zenit, 39, 42 Abstract Sketched în a few paragraphs of dense, and suggestive notation, distilling a large amount of disconcerting ideas, Ion Barbu's Vigil of Roderick Usher (Paraphrase) turns ouț to be a profound and serious mediation on creation, în
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Constanța, 1998. , A crede că mai credem, traducere de Ștefania Mincu, Pontica, Constanța, 2005. și John D. Caputo, După moartea lui Dumnezeu, traducere de Cristian Cercel, Editura Curtea Veche, București 2008. Vlăsceanu, Lazăr, Sociologie Sociologie și modernitate, Polirom, Iași, 2007. Zenit, "Los católicos que dejan la Iglesia. Diálogo con el obispo Norberto Strotmann y el laico José Pérez Guadalupe", http://www.zenit.org/ es/articles/los-catolicos-que-dejan-la-iglesia/, publicat la 15.04.2013, accesat la 21.04.2015. )Utopia liberală, acțiunea politică și
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Dumnezeu, traducere de Cristian Cercel, Editura Curtea Veche, București 2008. Vlăsceanu, Lazăr, Sociologie Sociologie și modernitate, Polirom, Iași, 2007. Zenit, "Los católicos que dejan la Iglesia. Diálogo con el obispo Norberto Strotmann y el laico José Pérez Guadalupe", http://www.zenit.org/ es/articles/los-catolicos-que-dejan-la-iglesia/, publicat la 15.04.2013, accesat la 21.04.2015. )Utopia liberală, acțiunea politică și problema sensului Viorel POPA Abstract: This study approaches the problem of understanding the political party, the main agency of political action
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
identitatea psihologică și cea fizică, ci de schimbările determinate de dorința de a avea o așa-zisă experiență umană completă, reclamată de cei care consideră că o unică apartenență sexuală reprezintă o limitare pe care vor să o depășească. 4 Zenit, Los católicos que dejan la Iglesia. Diálogo con el obispo Norberto Strotmann y el laico José Pérez Guadalupe, www.zenit.org/es/articles/ los-catolicos-que-dejan-la-iglesia/, publicat la 15.04.2013, accesat la 21.04.2015. 5 Alexandru Buzalic, Ekklesia, Editura Buna
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
reclamată de cei care consideră că o unică apartenență sexuală reprezintă o limitare pe care vor să o depășească. 4 Zenit, Los católicos que dejan la Iglesia. Diálogo con el obispo Norberto Strotmann y el laico José Pérez Guadalupe, www.zenit.org/es/articles/ los-catolicos-que-dejan-la-iglesia/, publicat la 15.04.2013, accesat la 21.04.2015. 5 Alexandru Buzalic, Ekklesia, Editura Buna Vestire, Blaj, 2005, p. 15. 6 " În ceea ce privește viața de după moarte 35,4% dintre respondenți împărtășesc o astfel de credință, în timp ce
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
prin vot, de studentul Stănculescu, probabil viitorul doctor în filosofie și litere (specializarea istorie) de la Universitatea Liberă, care-și va fi încheiat studiile un an mai târziu 38. Într-o corespondență din ziarul "Cronică" de la București din ianuarie 1904, semnată Zenit - pseudonim despre care noi credem că îi aparținea lui Florian Becescu (sau unui apropiat al său), știut fiind că poetul, vanitos probabil, ca orice autor, era un personaj dornic să-și facă ceva publicitate -, se prezentau câteva dintre activitățile de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
în care am găsit aceste date, era incriminat numitul Rudăreanu, ca și tovarășul sau, studenții prezenți la ședința respectivă respingând acuzațiile și susținând expulsarea celor vinovați de a fi blamat pe președinte 41. Avem aceeași bănuiala, ca în cazul pseudonimului Zenit, ca identitatea celui care semna Fortunie era fie aceea a lui Florian Becescu, fie a unui apropiat al său, căci textul îi era net favorabil președintelui, chiar dacă, așa cum am văzut mai sus, datele oficiale, deținute de reprezentanții diplomatici ai României
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
și cu preudonime precum "Fantasio" ori "Idealist"66. Credem, de asemenea, ca și în spatele "autorilor" de cronici teatrale, politice ori de viață universitară din capitală Belgiei ce vedeau lumină tiparului în "Cronică" primei părți a anului 1904, precum "Floréal", "Prometeu", "Zenit", "Fortunie", tot Florian Becescu se ascundea 67. Din aceași perioadă datează și poeziile Pseudo-Civilizației, Vedenii, Povestea vremii. Omagiu marelui istoric A.D. Xenopol, Povestea sufletului meu, Ultimul cântec, O, ce păcat 68... Pe 19 februarie 1904, în ciclul corespondentelor din capitală
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Bruxelles, în "Cronică", IV, 936, 3 august 1904, p. 3. Lys, Mânia streinismului, în "Cronică", IV, 932, 29 iulie 1904, p. 1. Prometeu, Din Bruxelles. Théâtre Molière și bătăliile liberalo- catolice, în "Cronică", III, 765, 20 decembrie 1903, p. 2. Zenit, Din Bruxelles. De la Societatea Studenților Români, în "Cronică", IV, 780, 15 ianuarie 1904, p. 2. 2.4. Statistici, liste de studenti Institut Supérieur de Commerce d'Anvers (1857-1927), Imprimerie Labor Ș.A., 1928, pp. 137-173. Despy-Meyer, Andrée (avec la collaboration de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Docteur. Registre E., dossier 1003, nr. crt. 957. 34 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 191, Comunicări ale Ministerului Afacerilor Străine din Belgia către Legația României de la Bruxelles, 2 martie 1928, 28 decembrie 1938, nepaginat. 35 Ibid., vol. 196. 36 Zenit, Din Bruxelles. De la Societatea Studenților Români, IV, 780, 15 ianuarie 1904, p. 2. 37 Ibid. 38 Ibid., p. 2. Despre ipoteza noastră cu privire la Stănculescu, vezi Union des Anciens Étudiants de l'Université Libre de Bruxelles. Annuaire, 1919-1920, p. 70. 39
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Din Bruxelles. De la Societatea Studenților Români, IV, 780, 15 ianuarie 1904, p. 2. 37 Ibid. 38 Ibid., p. 2. Despre ipoteza noastră cu privire la Stănculescu, vezi Union des Anciens Étudiants de l'Université Libre de Bruxelles. Annuaire, 1919-1920, p. 70. 39 Zenit, Op. cît., p. 2. 40 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 196, Ciorna a scrisorii lui Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles către Eliza Grecianu, 8 / 21 iulie 1904, nepaginat. Vezi, de asemenea, AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 196
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
1904, nepaginat. 67 Vezi corespondentele din "Cronică" semnate Floréal, Din Bruxelles. Théâtre Royal de la Monnaie. Le Roi Arthur (III, 761, 14 decembrie 1903, p. 2); Prometeu, Din Bruxelles. Théâtre Molière și bătăliile liberalo-catolice (III, 765, 20 decembrie 1903, p. 2); Zenit, Din Bruxelles. De la Societatea Studenților Români (IV, 780, 15 ianuarie 1904, p. 2) și Fortunie, Scrisoare din Bruxelles (IV, 936, 3 august 1904, p. 3). 68 Pseudo-Civilizației ("Cronică", IV, 799, 9 februarie 1904, p. 2), Vedenii ("Cronică", IV, 800, 10
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Universitatea liberă, în "Cronică", IV, 807, 19 februarie 1904, p. 2. 70 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 196, Ciorna a scrisorii lui Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles către Eliza Grecianu, 8 / 21 iulie 1904, nepaginat. 71 Ibid. 72 Zenit, Op. cît., p. 2. Cu privire la încheierea studiilor lui Jean Stănculescu, vezi Union des Anciens Étudiants de l'Université Libre de Bruxelles. Annuaire, 1919-1920, Imprimerie O. Lamberty, Bruxelles, f.a., p. 70. 73 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 196, Ciorna a
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
aprecia iar păț are sensul de pă-țanie, întîmplare neprevăzută. Acești doi dadofori sau dioscuri împreună cu Mitra formau o triadă care era văzută fie ca astru al zilei a cărui sosire era anunțată de cocoș, care la amiază trecea triumfător la zenit iar seara cădea cu melancolie spre asfințit; fie ca soare divin, ce pe măsură ce crește intră în constelația Taurului și mar-ca începutul primăverii - soarele a cărui căldură biruitoare izvodea natura, în mijlocul verii o aducea la împlinire și rodire, și soarele care
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
exaltă, dimpotrivă, potențialul spiritual ascuns. Discernămîntul înseamnă aici a identifica într-o temă ceea ce e carență, balast, închidere, a separa și a fixa aceste aspecte în negativul lor, pentru ca, astfel degajată, tema să fie răsucită ascendent, să devină vector spre zenit. Ce teme definitorii ale modernității tîrzii suportă un atare tratament? Care ar putea fi avantajele ei proprii în materie de cunoaștere metafizică, de căutare spirituală? E aproape inutil să spun că nu mă refer aici la avantaje care ar fi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
actualizat în atelierul Duhului Sfînt, care înalță chipul sufletului din strălucire în strălucire [subl. n.], dăruindu-i pecetea asemănării. Cusanus a tematizat matematic această creștere potrivit tinderii intelectului spre Limita infinită care, din străfundul omului, îl atrage pe acesta către zenitul suprem. Deificarea omului (theosis), ca și pecetea (kharaktŒr) asemănării, la care, printre mulți alții, se referă Diadoh, desemnează tocmai condiția creșterii fără capăt, participare umană la libertatea totală a realului absolut. Pentru aceeași participare, Eckhart a folosit, între multe alte
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
cele vechi și pînă în secolul XX, ne-o înfățișează ca pe un reper de neeliminat. Dar, totodată, ca pe o culme de care oamenii tuturor culturilor sînt la fel de departe. Pretutindeni, diferența între eu, așa cum și-l cunoaște fiecare, și zenitul modelului rămîne la fel de severă, de abruptă. Față de Limita divină, toți ne aflăm la aceeași distanță ; toți avem aceeași speranță că ea ne va atrage către sine în măsura în care îi acordăm atenția noastră. Dacă ea rămîne orizont de viață și cunoaștere, dacă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Polul acesta își pune amprenta pe istorie și social, chiar dacă lucrează în interiorul lor. Iar, destinzîndu-se, distanța înclină să se orizontalizeze. Apocalipsa începe să fie concepută potrivit temporalității și istoriei, definită în raport cu ele : devine capătul lor, iar nu în primul rînd Zenitul care, în orice clipă, le transfigurează. Un exemplu: în primul mileniu creștin, grosso modo, moartea era concepută ca pasaj spre învierea omului total (trup și suflet), părea o poartă prin care lumina ultimă se lăsa deja întrevăzută. începînd cu secolul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de trecerea timpului și a istoriei nu ar înseamna oare să culci veșnicia pe temporalitate, căzînd pradă unei trăsături prea occidentale? Nu e mai potrivit ca Judecata de apoi să fie gîndită ca o Judecată de sus, mereu prezentă în zenitul istoriei? O judecată înțeleasă nu în sens penal, ci în sensul unui discernămînt atotcuprinzător, care situează faptele istoriei perpendicular pe curgerea ei manifestă? Semnificația, ca și responsabilitatea actului-în-istorie ar fi atunci cuprinse într-o dublă mișcare, o mișcare în cruce
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
531 533, apud Alexandru-Florin Platon, postfață la Jean Delumeau, Păcatul și frica, vol. II, traducere de M. Ungureanu și L. Papuc, Polirom, Iași, 1998, p. 350). aparent al unei mișcări verticale prin care gesturile persoanei și ale comunităților colaborează cu zenitul divin, sînt judecate în raport cu el, sînt deja cuprinse în ordinea transcendentă. O asemenea mișcare rupe continuitățile orizontale, împiedică obiectivarea autosuficientă a istoriei, îi dă, în fiecare punct al său, un orizont deschis pe verticală. Există diverse moduri de a concepe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
nu istoric, social, moral etc Unirea Bisericilor ar fi singura cale de a restitui Orientul prezenței istorice fără ca el să se renege pe sine. A parcurge fiecare moment al istoriei cu conștiința verticalei, a deschide fiecare moment al istoriei spre zenit, a-i extrage seva de transcendență : iată înțelesul în care părintele Scrima vorbea despre un profetism al sensului, pe care creștinii ar avea îndatorirea să-l asume. La același model cu predominanță verticală se referea Berdiaev cînd deosebea istoria, înțeleasă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]