157,129 matches
-
înaripați. De acolo, vede și mai bine. Ce vie satisfacție ne-a putut prilejui când l-a prins pe primejdiosul director al Bibliotecii Naționale - un Passaris, pe semne - și ni l-a înfățișat cu cătușe la mâini. Ah!, ne-am zis, ca întotdeauna, lucrurile merg bine numai până la jumătate: prizonierul nu avea și ghiulele la picioare. Va scăpa, mi-am spus cu tristețe, și într-adevăr, a doua zi a fost eliberat. Dar cu ceva tot ne-am ales, l-am
O mie și o sută de pisici sălbatice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14397_a_15722]
-
Gheorghe Grigurcu Pe fondul de apatie al momentului critic actual (zicem apatie deoarece cîte un gest inconformist al tinerilor confrați nu se integrează adesea într-o concepție pe măsură, asociind, bizar, reflexele insurgente cu rețineri bătrîncioase, tentativele de revizuiri stridente cu... respingerea revizuirilor), intransigența lui Bujor Nedelcovici iese în relief. Prozatorul-disident
Intelectualul în istorie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14400_a_15725]
-
rușinii: 1971-1989", la care s-ar putea adăuga "oportunismul pervers: 1989-1996". Precizînd că uniunea breslei noastre n-ar trebui să inițieze o "vînătoare de vrăjitoare" și nici să se transforme într-un soi de tribunal, dl. Nedelcovici reclama un - rezonabil, zicem noi - "examen de conștiință pentru toți cei care au umilit (smintit) rațiunea și au batjocorit spiritul": "Abuzul de putere intelectuală exercitat de scriitorii și artiștii "angajați" imediat după 23 august 1944 este cunoscut. Dar nu au fost dezavuați public la
Intelectualul în istorie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14400_a_15725]
-
reali sau imaginari. Puterea năstăsiotă nu se împiedică în amănunte precum drepturile omului și procedurile legale. Ai îndrăznit să nu stai drepți când bombonelul de partid și de stat a poftit la clădirea în care-ți desfășori activitatea? S-a zis cu tine, ești o pleavă, un gunoi, iar dovedirea vinovăției nu e decât o chestiune de timp. Nu te putem înfunda cu buclucașul de codex aurit? Nici o problemă! încercăm altceva: trafic de arme, droguri, accidente de mașină (chiar dacă nu ai
Buricul diftongat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14423_a_15748]
-
Val Gheorghiu Îmi intră-n atelier (fără să bată) și numai nu-mi pune mîna-n gît: Hai! zice. Și mă-nșfacă și mă duce-n atelierul lui (perete-n perete). Așa-i el, vecinul meu, pictor și el: nu ține la nuanțe, la finețuri, iar dacă a mai și luat unu-n plus, atunci are-n mustață ceva
Dacă nu-ți plac, te gîtui! by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/14419_a_15744]
-
el: nu ține la nuanțe, la finețuri, iar dacă a mai și luat unu-n plus, atunci are-n mustață ceva de Sadam. Întoarce de la perete cîteva pînze, mi le pune dinainte și, cu mîinile-n șold, mă somează: Îți plac? Zic: Dacă nu mă gîtui, îți răspund. Și cum știindu-i bine pictura și de altfel apreciindu-i-o, nu mi-e greu să recunosc: Îmi plac. Dar nu-i de-ajuns: ia una din lucrări și mi-o bagă sub
Dacă nu-ți plac, te gîtui! by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/14419_a_15744]
-
de altfel apreciindu-i-o, nu mi-e greu să recunosc: Îmi plac. Dar nu-i de-ajuns: ia una din lucrări și mi-o bagă sub nas, gata să mi-o vîre pe gît: Spune, îți place? Îmi place, zice. Și operațiunea se repetă cu încă cinci-șase pînze. Așa că, după minutele de... contemplație, simt nevoia să mărșăluiesc o oră pe trotuare. E și ăsta un fel de a-i cere celuilalt părerea. Ce s-o fi declanșînd în făptura bîntuită
Dacă nu-ți plac, te gîtui! by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/14419_a_15744]
-
epocii sale și altor scriitori. Tot așa, Dostoievski vorbește de umilire, Stendhal de vanitate. Grație Procesului, Kafka ne lasă moștenire cel puțin două cuvinte-concept devenite indispensabile pentru înțelegerea lumii moderne: tribunal și proces. Ni le lasă moștenire: asta vrea să zică, ni le pune la dispoziție, ca să le utilizăm, să le gândim și regândim în funcție de propriile experiențe. Tribunalul: nu e vorba de instituția juridică destinată să-i pedepsească pe cei care au transgresat legile unui stat; tribunalul în sensul pe care
Milan Kundera: Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14416_a_15741]
-
și a bunicilor. În procesul pe care-l intentează Europei pentru crima colonizării, Sartre nu-i acuză pe coloni, ci Europa, toată Europa, Europa tuturor timpurilor; căci "colonul e în fiecare din noi", pentru că "un om, la noi, vrea să zică un complice, pentru că noi toți am profitat de exploatarea colonială". Spiritul procesului nu recunoaște nici o prescriere; trecutul îndepărtat este la fel de viu ca un eveniment de astăzi, și chiar mort nu vei scăpa: există spioni în cimitir. Memoria procesului este colosală
Milan Kundera: Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14416_a_15741]
-
o voce cunoscută. În vreme ce arma nu e decât o expresie a fricii. Dacă ne-am aprofunda în semnificația ei, s-ar dovedi că pentru vorbitorii de limbi diferite arma reprezintă un vocabular suplimentar; un fel de dicționar de buzunar, să zicem. Asemeni veșmintelor ce-i înspăimântă pe inșii din alte triburi, limbile își merită soarta tigrilor unei menajerii dintr-un oarecare fund de provincie, animale care, după ce le-au provocat vizitatorilor destule exclamații de uimire, spre sfârșitul zilei fac schimb de
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
reprezintă dovada certă a neobișnuitei sale puteri asupra conștiinței și dreptului său incontestabil la existență, deopotrivă cu limbajul rațional. Însă există o cale de transformare a limbajului transrațional în unul rațional. Dacă am lua un singur cuvânt, ceașka (ceașcă), să zicem, noi nu știm ce importanță are pentru el fiecare din sunetele-i componente. Dar dacă am aduna toate cuvintele care încep cu fonemul Ci (ceașka-ceașcă, cerep-craniu, cean-cazan, cadă, ciulok-ciorap ș.a.m.d.), toate celelalte foneme se vor anihila mutual, sensul
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
muzicieni catalani au descoperit chiar surprinzătoare afinități între Toamna patriarhului și Concertul numărul 3 pentru pian de Bela Bartok). Politica poate fi considerată un alt personaj al cărții. într-o țară „măcinată de atâtea războaie de la Războiul de Independență", după cum zice autorul, e greu să nu te implici în convulsiile istoriei. Șocul cel mai puternic îl resimte Márquez în acea fatidică zi de 9 aprilie 1948. La guvernare se afla Partidul Conservator, dar șeful liberalilor, Jorgé Eliecer Gaitán - inițatorul unui „marș
Viața lui e un roman by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14417_a_15742]
-
norme etice de comportament social. Ioan Holender își amintește faptul că în clasa I (1942) era bătut fără motiv de un băiat mai mare de la școala germană. "Fugeam plîngînd acasă la mama, care izbucnea și ea în plîns, dar nu zicea nimic, nu se întîmpla nimic și eu nu înțelegeam de ce. De ce nu-l pedepseau și nici măcar nu-l identificau, de ce nu mi se făcea dreptate într-o situație în care eram cu adevărat nevinovat?" (p. 50) Simpatiile politice ale tînărului
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
Piesa 8 femei mi s-a părut imediat ideală pentru proiectul Femei "à la française". Din piesa destul de desuetă, n-am reținut - simplificîndu-le, oricum - decît situația și intriga polițistă care mă seducea mai ales prin deznodămîntul ei (pe care Anouilh, zice-se, i l-ar fi suflat lui Robert Thomas...), și care, în ciuda misoginiei aparente, putea transmite o mare emoție. Am încercat să accentuez umorul feroce al dialogurilor, să amplific profunzimea personajelor și să fac mai complexe, mai moderne, rivalitățile și
8 femei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14445_a_15770]
-
ironic-nobiliară, substantivul care, și în italiană și în franceză, indică Răul, - Mala-parte, Mal-raux. Întrebându-l o dată de ce își alesese acest pseudonim bizar (numele adevărat fiind Kurt Suckert) Mussolini primise un răspuns glumeț din partea scriitorului - bun prieten în tinerețe cu dictatorul - zicându-i că e doar o replică prevăzătoare la Bona-parte, s-a văzut cum sfârșise corsicanul! S-a speculat ideea că această stratagemă onomastică ar fi ascuns în ea un despotism bovaric, o înclinație bonapartistă, pe dos, introdusă în republica literelor
Un joc al întâmplării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14436_a_15761]
-
natalității pur și simplu ar duce la o explozie de nașteri în zone sociale din care se vor recruta viitori infractori și oameni de nimic. Ce deștepți sîntem! Lumea e plină de inși geniali care au pornit din medii așa-zis dubioase și de proști născuți din familii onorabile! Cred însă că și în privința onorabilității e bine să fim mai reticenți. După toate experiențele prin care au trecut românii de vreo 50 de ani încoace, onorabilitatea mi se pare mai degrabă
Selecția socială criminală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14451_a_15776]
-
tot spectrul cultural actual, de la fenomenul televiziunii la politică, de la muzica simfonică la critica literară. Mărturisesc că majoritatea interviurilor mi s-au părut egal de interesante, cu problematizare amplă și complexă, cu teme coerente și dezvoltare, aproape interviuri construcție, aș zice, într-o logică a discursurilor hibridizate, destul de la modă azi, interviuri narațiune. Nu altfel se prezintă, de exemplu, convorbirea cu Jaques le Goff, cercetător al istoriei mentalităților, a cărui biografie, povestită reportofonului, pare a împrumuta semnificație "accidentelor" și istoriei subiective
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
Cronicar De la Cernăuți Din Bucovina ne sosește numărul 3-4, octombrie-noiembrie, al revistei SEPTENTRION LITERAR, consacrat în bună parte poetului Arcadie Suceveanu, care a împlinit 50 de ani. Născut în 1952 la Șirokaia Poliana (Poiana Mare, cum s-ar zice), astăzi Suceveni, din regiunea Cernăuți, poetul a debutat, foarte tînăr, în 1968, în Zorile Bucovinei și a publicat, începînd din 1979, un număr considerabil de volume. Primul, Mă cheamă cuvintele, cel mai recent Cavalerul Înzadar. Parabole oculte, o antologie cuprinzătoare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14452_a_15777]
-
felul în care dl I. se exprima acum cîțiva ani la adresa dnei Monica Lovinescu. Îl ameniță apoi pe dl I. că va divulga împrejurările în care s-a desfăcut colegialitatea lor la "Europa liberă". Încheierea micului denunț (sau, mai bine zis, sugestii de denunț) este, moral, lamentabilă: "...Cred că Mircea este prea bătrîn pentru a se (re)întoarce pe băncile școlilor, așa că îl las cu indiferență să-și apere atît sărăcia (autoindusă), cît și neamul [...]". Pentru Cronicar e limpede că vînatul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14452_a_15777]
-
De ce pe Sounalet sau pe Treptow să-i încătușezi? Fapta lor (dacă justiția va decide că există una penală și în cazul Sounalet, foarte puțin clar în acest moment) nu e de natură să ducă la legarea de mîini, ca să zic așa. În ce-l privește pe directorul Bibliotecii Naționale, aici abuzul de cătușe este de-a dreptul fioros. Lasă că poliția n-a avut nici o probă, în afară de o turnătorie de la Ministerul Culturii. Lasă că omul și-a luat în primire
În cătușe, în direct by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14450_a_15775]
-
neîmpodobit. Credea că bradul la români era exclusiv simbolul "înmulțirei neamului". Când a văzut pentru prima dată un brad de Crăciun în casa unui neamț (celui "din neamurile apusene, fie el catolic, protestant sau orice o fi el acolo, îi zice neamț") l-a apucat "o jale de să ferească Dumnezeu". Cu trecerea anilor, a constatat că obiceiul se răspândește "precum se întinde și năvălirea în gloată a streinilor de alt neam în orașele noastre". Că obiceiul era practicat de cei
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
un aforism al lui Chestterton: nebuni nu sînt cei care și-au pierdut uzul rațiunii, ci cei care au pierdut totul în afară de rațiune. Piezînd omenia din cauza unei raționalități sterpe, desprinse de viață (ceea ce, spre deosebire de Sartre, îi repugnă lui Camus cînd zicea ceva de genul: dacă aș avea de ales între justiție și mamă, aș alege-o pe mama) regimurile totalitare - și, din păcate, nu numai ele - au pervertit totodată și ideea de progres în măsura în care ea a intrat în contradicție cu aceea
Umanitatea pierdută a secolului XX by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14483_a_15808]
-
hotel Kempinski. Or fi tratatele semnate de România cu vecinii imediați garanții privind integritatea țării. Pentru bizonul picat la patima naționalistă argumente nu contează. El se comportă asemeni acelui scriitor (binecunoscut pentru plimbările incognito prin textele altora) despre care se zice că surprins fiind de soața-i în pat cu o jună actriță, ar fi rostit faimoasele vorbe: "Maricico, nu e ceea ce crezi tu!" Istoria, cinica de ea, nu ne spune însă ce credea respectiva Măricică! Există - cum spuneam - o logică
Costul prostiei bine informate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14454_a_15779]
-
părinți. Cu doctorul care a asistat la naștere. Trebuie fotografiați, bineînțeles. Reportajul va fi publicat în numărul jubiliar. Onorariul (știu că nu ți-e indiferent) e dublu. - Cu asta trebuia să începeți. - Mercantilismul e una din trăsăturile dumitale antipatice. - Datoriile, - zic eu, - pensiile alimentare... - Bei prea mult. - Și asta. - Pe scurt. Sensul general e acesta. S-a născut un om fericit. M-aș exprima chiar - omul e condamnat la fericire! Fraza aceasta imbecilă i-a plăcut atât de mult redactorului încât
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
aceasta imbecilă i-a plăcut atât de mult redactorului încât a repetat-o în gura mare. - Omul e condamnat la fericire! Cred că nu-i rău. Poate încercăm să-l dăm ca titlu. Omul e condamnat la fericire"... - Om vedea, - zic. - Și ține minte, - Turonok se ridică, punând capăt discuției, - sugarul trebuie să fie publicabil. - Adică? - Adică să fie reușit. Fără defecte, fără aspecte dubioase. Fără cezariană. Fără mame nemăritate. Părinții - garnitura completă. Un băiețel sănătos, realizat din punct de vedere
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]