1,014 matches
-
92 al art. I din LEGEA nr. 49 din 7 aprilie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 262 din 13 aprilie 2011. Felidae - Lynx lynx (Râs) Phocidae - * Monachus monachus (Vacă de mare, Focă cu burtă albă) ARTILODACTYLA Bovidae - * Bison bonasus (Zimbru) CETACEA - Tursiops truncatus (Delfin mare, Delfin cu bot gros) - Phocoena phocoena (Marsuin, Porc de mare) PĂSĂRI GAVIIFORMES Gavidae - Gavia stellata (Fundac mic) - Gavia arctica (Fundac polar, Cufundac) - Gavia immer (Cufundac mare) PELECANIFORMES Phalacrocoracidae - Phalacrocorax pygmaeus (Cormoran mic) Pelecanidae - Pelecanus onocrotalus
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
arctos (Urs brun) Mustelidae - Lutra lutra (Vidra, Lutra) - Mustela eversmani (Dihor de stepă) - Mustela lutreola (Noriță/Nurcă) - Vormela peregusna (Dihorul pătat) Felidae - Felis silvestris (Pisică sălbatică) - Lynx lynx (Râs) Phocidae - * Monachus monachus (Focă cu burtă albă) ARTIODACTYLA Bovidae - * Bison bonasus (Zimbru) CETACEA - Toate speciile REPTILE TESTUDINATA Testudinidae - Testudo hermanni (Țestoasă de uscat bănățeană) - Testudo graeca (Țestoasă de uscat) Emydidae - Emys orbicularis (Broască Țestoasă de apă) SAURIA Lacertidae - Lacerta agilis (Șopârlă cenușie) - Lacerta trilineata (Gușter vărgat) - Lacerta vivipara panonica (Șopârlă de munte
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
nr. 7, Botoșani, județul Botoșani 197. Necula Ciprian porcine Str. Morii nr. 2A, sătul 1800824174576 Daniel Pechea, comuna Pechea, județul Galați 198. Predescu Dan-Petru porcine Str. Smârdan nr. 2, 1671001352654 ap. 2, Lugoj, județul Timiș 199. Vrabie Gicu porcine Str. Zimbrului bl. 328, 1581024374071 sc. G, ap. 8, Vaslui, județul Vaslui ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────────────��───────────────────────────────── Nr. Numele Clasi- Domiciliul Cod numeric crt. și prenumele ficator personal carcase pentru specia ──────────────────────────��───────────────────────────────────────────────────── 200. Jilavu Daniel porcine Brăila, str. Alexandru 1860530090125 cel Bun nr. 11, județul Brăila 201. Marc
ORDIN nr. 848 din 17 noiembrie 2004(*actualizat*) pentru aprobarea Listei cu clasificatorii autorizaţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274222_a_275551]
-
-i agere. Temple-au fost pe Ciuhoiu, pe Gruiu Dara, chiliile de reculegere și retragere, Magii multor ordine, inițiați sacri aducându-și ofranda, Dava de temei a țării mele Dacia - Caucalanda. Este locul Ochiul Boului, urmă de sanctuar Cu stema zimbrului vârtej în fruntea bivolului statuar. între aceste pietre m-am întors să rog zeii mei, strămoșii Călători pe Nori. Aurele și numele lor furate le poartă astăzi sfinții bizantini, minori. Aici mă așez în genunchi mai copleșit de crezul meu
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
Mărășești, actual complex Stejarul Clubul elevilor (conacul Alecu Aslan)- casa ultimului proprietar, colonelul Miclescu "Stejarul" - monument de artă - lucrare a sculptorului Paul Vasilescu (1967) "Maternitatea" - lucrare de artă realizată în 1964 de către Ion Vlad, amplasată pe fațada Spitalului Municipal Onești "Zimbrul" - monument de artă ridicat de sculptorul Ion Vlad în anul 1964, a fost situat în zona gării CFR. "Bazorelief Muncitorii" - lucrare de artă socialistă realizat în anul 1961 de Nicolae Enea, situat pe strada George Călinescu "Trecut și prezent istoric
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
afaceri Costel Cășuneanu din Oituz ce se ocupă cu transportul intrenațional, construcția de autostrăzi și drumuri și prelucrarea și producția de parchet triplustratificat și uși. Albrau Onești - fabrica de bere a început activitatea în 1992 cand a preluat tradiția berii "Zimbru". Orașul Onești este împărțit 11 cartiere: Satu Catolic, Buhoci, Borzești, Slobozia, TCR, Mal, Dallas, Belci (Slobozia Nouă), Cuciur, ANL. Spațiu locativ constituit, în principal din blocuri cu 1 până la 13 etaje (excepție fac <nowiki>"</nowiki>blocurile<nowiki>"</nowiki> fără etaje
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
Martes foina"), vulpea ("Vulpes vulpes") și iepurele ("Lepus europaeus"). Ursul ("Ursus arctos") coboară din zona montană, extinzându-și arealul în dealurile subcarpatice, dar este rar întâlnit. În apropierea Mănăstirii Neamț, în Rezervația „Dragoș Vodă” de la Dumbrava, se cresc în captivitate zimbri, animalul simbolic al Moldovei. În păduri și livezi pot fi văzute veverița ("Sciurus vulgaris"), șoarecele gulerat ("Apodemus flavicollis"), pârșul mare ("Glis glis"), șoimulețul de seară "Falco vespertinus"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), porumbelul gulerat ("Columba palumbus"), etc.
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
Ulmu este o comună în județul Călărași, Muntenia, România, formată din satele Chirnogi, Făurei, Ulmu (reședința) și Zimbru. Comuna se află în centrul județului, pe malul estic al lacului Mostiștea și pe malul stâng al Argovei. Este traversată de șoseaua județeană DJ304, care o leagă spre sud de Dorobanțu (unde se termină în DN31) și spre nord-est de
Comuna Ulmu, Călărași () [Corola-website/Science/301130_a_302459]
-
școli mixte și cinci biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Ciocănești a aceluiași județ, având 3915 locuitori în satele Boșneagu, Chirnogi, Făurei și Ulmu. În 1931, satul Făurei s-a separat, formând o comună separată împreună cu satul Zimbru. În 1950, comunele Făurei și Ulmu au fost transferate raionului Călărași din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București. În 1968, au revenit la județul Ialomița, reînființat; tot atunci, comuna Făurei a fost desființată și satele ei incluse
Comuna Ulmu, Călărași () [Corola-website/Science/301130_a_302459]
-
sătenilor este evidențiat prin numărul important de clerici și slujitori bisericești, ce își au originea în Plevna (sau ai căror părinți sunt originari de aici), ce au exercitat slujirea în localitate sau prin vecinătăți: Preoți Pr Mihail Iacob (paroh la Zimbru, Dragalina, Plevna), Pr Radu Dumitru ( paroh la Valea Rusului și Făurei), Pr Tănăsoiu Adrian (paroh Sf Pantelimon, Ilfov), Pr Olteanu Alin Cristian (paroh Răzvani și Fiumicino, Italia), Pr Toma Gabriel (paroh Plevna), Pr Țiței Emil (paroh Independența și Vișini), Pr
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
fiu al satului și al bisericii prin naștere, Botez și Cununie, păstorește enoria din Plevna în ultimii 4 ani ai timpului legal de angajare în muncă, ieșind la pensie, dar continuând până în anul 2000 slujirea celor sfinte. După slujiri la Zimbru și foarte mulți ani la Dragalina, unde a continuat lucrările la biserica satului. Edificată până la acoperiș în anul 1939, dar sistându-se lucrările din cauza războiului și a opresiunii comuniste, a fost definitivată în anul 1979, când la 3 iunie, după
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
urmatoarele monumente istorice: Ulița Bisericii 1856 Așezarea medievală timpurie de la Finta Mare - „Islaz”. Cod RAN 67489.01, cod LMI 2004 DB-I-s-B-17042. În partea de nord a localității se află aproximativ 1000 de ha de pădure, unde funcționează o rezervatie de zimbri cu 42 de exemplare.
Comuna Finta, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301170_a_302499]
-
Bălăbănești este o comună în județul Galați, Moldova, România, formată din satele Bălăbănești (reședința), Bursucani, Lungești și Zimbru. Se află la granița județelor Galați și Vaslui. În folclorul local, mai este denumită „Picior de Paris”. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bălăbănești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Comuna Bălăbănești, Galați () [Corola-website/Science/301206_a_302535]
-
atunci fiind refăcută zidăria și tencuiala exterioară a bisericii. În pronaosul bisericii se află mormintele ctitorilor acestei biserici: Gheorghe Alexandru și Maria Mavrocordat. Placa acestor morminte este din marmură albă; la partea superioară se află stema Principatelor Române (capul de zimbru și vulturul cu crucea în cioc) și sub ea sunt două inscripții în limba greacă, una datând din anul 1804 și cealaltă din 1848.
Hărpășești, Iași () [Corola-website/Science/301281_a_302610]
-
de o varietate mare de resurse. În economia comunei sunt bine reprezentate industria materialelor de construcții, industria alimentară, industria prelucrării lemnului, mica industrie, agricultura și nu în ultimul rând turismul. Potențialul turistic al comunei este unul de excepție. În satul Zimbru se află rezervația botanică de interes național "Dosul Laurului" (32,2 ha), declarată rezervație în 1933, singurul loc din țară unde vegetează laurul - "Ilex aquifolium". Această poiană cu laur se află în mijlocul unei păduri de fag, carpen, gorun, mesteacăn, paltin
Gurahonț, Arad () [Corola-website/Science/300292_a_301621]
-
ha), declarată rezervație în 1933, singurul loc din țară unde vegetează laurul - "Ilex aquifolium". Această poiană cu laur se află în mijlocul unei păduri de fag, carpen, gorun, mesteacăn, paltin și ulm (82,6 ha). "Cuptorul de topit fierul" din satul Zimbru datat de la mijlocul secolului al XIX-lea și troița lui Ioan Buteanu din Iosaș. O altă rezervație floristică de interes național regăsită pe teritoriul comunei poartă numele de "Baltele Gurahonț". Dintre obiectivele turistice de natură antropică de pe teritoriul comunei, se
Gurahonț, Arad () [Corola-website/Science/300292_a_301621]
-
de șoseaua națională DN15B, care leagă orașul Târgu Neamț de coada lacului Izvorul Muntelui. Șoseaua județeană DJ155C se ramifică din acest drum lângă satul Nemțișor și deservește exclusiv comuna, ducând la Mănăstirea Neamț. În comună se află și Rezervația de Zimbri - Neamț, arie protejată de tip faunistic unde sunt ocrotiți zimbrii. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vânători-Neamț se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92
Comuna Vânători-Neamț, Neamț () [Corola-website/Science/301697_a_303026]
-
coada lacului Izvorul Muntelui. Șoseaua județeană DJ155C se ramifică din acest drum lângă satul Nemțișor și deservește exclusiv comuna, ducând la Mănăstirea Neamț. În comună se află și Rezervația de Zimbri - Neamț, arie protejată de tip faunistic unde sunt ocrotiți zimbrii. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vânători-Neamț se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,46%), cu o minoritate de romi (3,24%). Pentru 4
Comuna Vânători-Neamț, Neamț () [Corola-website/Science/301697_a_303026]
-
leșilor, care mai târziu au dispărut, formându-se comuna prin emigrare mai mult de prin sate bucovinene și ardelene, aflând bune mijloace de trai în creșterea vitelor, căci trăiau numai cu lăptării și carne, vânat de soi, ba și bouri (zimbri), pești în abundență (între alții păstrăvi și lipeni mai mulți)." Profesorul Anton Coșbuc, care s-a referit în lucrarea sa la obârșia satului Leșu a analizat din mai multe puncte de vedere variantele arătate mai sus, fiind de părere că
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
din neamul Nopoc-meste, venind înaintea noastră, ne-au arătat un privilegiu al regelui Coloman (1095-1116-n.a.)... Coloman ... mai înainte în cetatea Crasson a fost conducător Mesta, căruia regele i-a dăruit cetatea Crasson. Pământul său a fost Câmpia Bivolilor" (sau Zimbrilor) "și a fost numai câmpie. Dar el mai avea și pădurea Scecos. Iar numele susnumiților oameni sunt acestea: Tola, Vone, Dene, Stefan, Volcan, Poch, Bungi, Vich, Mic". Le-am mai dat să stăpânească un pământ numit Gemelchen, care cu alt
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
că numai niște uriași ar putea să le folosească. Același respectabil autor susține că toponimul Podu Gogoronii provine de la cuvântul daco-trac go-ghora, care înseamnă bou mare, care reduplicat înseamnă mulți boi mari, adică cireadă, arătând existența pe acele vremuri a Zimbrului (Bourului) în Poienile Maotei. Acest lucru este ușor de crezut câtă vreme ”bizonul” nostru local era foarte răspândit în arealul dacic. Legenda cu pricina spune că strămoșii uriașilor s-au așezat aici de pază la hotare pe vremea lui Burebista
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
primul secretar al Comitetului orășenesc de partid, Leonid Țurcan, adunând un număr dublu de voturi . De la acel moment, Tiraspolul a fost un oraș aflat sub controlul OSTK. În acest timp, la 27 aprilie 1990, fusese adoptat tricolorul cu cap de zimbru ca steag național al RSS Moldovenești, dar sovietele locale din Tiraspol și Tighina au refuzat prezența tricolorului în aceste orașe. În Sovietul Suprem al RSS Moldovenești, lucrurile nu au fost așa de liniștite cum și-a imaginat Igor Smirnov. Candidații
Igor Smirnov () [Corola-website/Science/298621_a_299950]
-
simbolizând lumina zilei, respectiv o floare pentagonală (un trandafir) și luna, în faza de crai-nou, plasate ambele pe fond albastru, simbolizând renașterea. Două greșeli frecvente (inclusiv în vechime) privesc aceste elemente : capul de bour este luat drept un cap de zimbru, iar soarele este luat drept o stea și reprezentat ca atare, inclusiv în infoboxurile și portalurile Wikipediei despre Principatul Moldovei, în stema Republicii Democratice Moldovenești și în scutul Moldovei din stema României. Cele două romburi sunt aranjate la nivelul de
Stema Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299678_a_301007]
-
Dragoș (de asemenea cunoscut ca sau Dragoș Vodă) este cunoscut din cronicile moldovenești ca descălecător în Moldova și primul ei voievod. Cronicile spun că voievodul român Dragoș, fiind la vânătoare și urmărind un zimbru, a trecut din Maramureș la apa Moldovei, și plăcându-i locul, s-a așezat acolo și a populat țara cu români din Maramureș. În unele copii ale cronicii lui Grigore Ureche cu părți interpolate, precum și la Miron Costin, se spune
Dragoș I () [Corola-website/Science/299225_a_300554]
-
ani pe teritoriul așezării s-au efectuat împăduriri puține, în timp ce tăierile au fost imense. Fauna este reprezentată prin numeroase specii de animale ca: iepuri, vulpi, mistreți, urși, căprioare. În secolul al XVIII- lea este semnalată prezența pe teritoriul Rebrei a zimbrului, vestitul patruped din pădurile moldovene. Așa de pildă în hotarul satului o parte poartă denumirea de „Tăul Zâmbrului” sau „Zâmbrița” de unde se vede că și în timpul când s-au dat acest nume zimbrul era rar prin acele locuri. Populația satului
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]