1,652 matches
-
și multe, multe altele despre care noua mea gașcă nici nu auziseră. Ce știau ei despre fructele de cătină, despre porumbe, despre frăguțe și celelalte fructe de pădure ori nucile verzi care ne colorau buzele și palmele culegându-le de zor pentru a nu pierde din vedere animalele pe care le aveam în grijă și care oricând puteau să cadă victime vreunui urs sau lup pe care însă îi întâmpinam cu hăuituri, cu ciomege răsucite amenințător pe deasupra capetelor și fluierături astfel
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
larg;Nu simțeam ce mă mai doare,Când sosea doctoru-n prag.... XXXI. CE VREMURI..., de Ion I. Părăianu, publicat în Ediția nr. 1898 din 12 martie 2016. CE VREMURI... Pogoară lumina-n grădină Pe aripi frânte de vânt, Albinele dau zor în stupină, Cu florile făcând legământ. Livada bătrână se-nclină Ca baba-n strai de mireasă. Flori grele ciorchine anină De ram și rodu-și revarsă. Cântă-n tufiș o turturică; În sat din frunza de fag O doină timpu-l despică
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
-mi izvorăsc din suflet. Au adus berzele cucii Și rândunelele pe sârmă, Au dat lăstarii în toți nucii Și-n coastă mieii zburdă-n turmă. Citește mai mult CE VREMURI...Pogoară lumina-n grădinăPe aripi frânte de vânt,Albinele dau zor în stupină,Cu florile făcând legământ.Livada bătrână se-nclinăCa baba-n strai de mireasă. Flori grele ciorchine aninăDe ram și rodu-și revarsă.Cântă-n tufiș o turturică;În sat din frunza de fagO doină timpu-l despicăși-și lasă ecoul pe
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
pașii -ntr- un cald "acasă" Cuceritor, de împrumut și de vacanță Pe care o trăiam curat, de circumstanță. Sub vii, chiar vipie de ar fi fost( și- a fost) Noi nu simțeam căldură verii, (chiar cu rost) Și învârteam de zor cinci pietre colorate Zimțate, jucând ca si cum, descântate, S- ar fi - nvârtit în aer, una, două, trei În salt ușor, sub, uimiți, ochii mei Și că o probă grea,vizând dexteritate, Cam trebuia să le apuci, apoi, pe toate. Mă necăjeam
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
ferecasem pașii -ntr- un cald "acasă"Cuceritor, de împrumut și de vacanțăPe care o trăiam curat, de circumstanță.Sub vii, chiar vipie de ar fi fost( și- a fost)Noi nu simțeam căldură verii, (chiar cu rost) Și învârteam de zor cinci pietre colorateZimțate, jucând ca si cum, descântate,S- ar fi - nvârtit în aer, una, două, treiîn salt ușor, sub, uimiți, ochii meiși că o probă grea,vizând dexteritate,Cam trebuia să le apuci, apoi, pe toate.Mă necăjeam că nu- mi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
mușchi al corpului, nu există minte, doar corp. De recitit "Țiganiada", despre cum la rromi tot sensul vieții se reduce la foame (de mâncare, de dragoste, de putere). Adică, la rromi, fundamentele cunoașterii sunt fizice, nu psihice: hâr (minte) = car, zor (putere) = zar." Acestea le afirmă recent pe facebook domnul Vasile Ionescu despre romi/țigani. Îl contrazic! În limba țigăneasca la minte se spune "godi", un cuvant vechi sanscrit. Romii spun în țigănește: me dau goghi - eu gândesc, deci ne folosim
VASILE IONESCU, SĂ NU SPUI URSARULUI MĂNÂNCĂ UNT ! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374347_a_375676]
-
evident de ce untul a devenit un eufemism la ursari, este limpede că albimea untului clarificat ca să vorbim eufemistic. Ursarii te-ar înjură urât cu acest cuvânt, ceva de genul : Du-ten chilu' meu. ȘI ESTE UN KIL DE CHIL! Zar versus Zor Zar înseamnă par pubian și este originar în limbile sătești indiene. Zor este persan și înseamnă putere, fiind folosit în toată India. Este cunoscut faptul că același fond de cuvinte persane este prezent atât în hindi, cât și în români
VASILE IONESCU, SĂ NU SPUI URSARULUI MĂNÂNCĂ UNT ! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374347_a_375676]
-
albimea untului clarificat ca să vorbim eufemistic. Ursarii te-ar înjură urât cu acest cuvânt, ceva de genul : Du-ten chilu' meu. ȘI ESTE UN KIL DE CHIL! Zar versus Zor Zar înseamnă par pubian și este originar în limbile sătești indiene. Zor este persan și înseamnă putere, fiind folosit în toată India. Este cunoscut faptul că același fond de cuvinte persane este prezent atât în hindi, cât și în români. Este și normal, persana a fost limba de curte a Indiei. Vechiul
VASILE IONESCU, SĂ NU SPUI URSARULUI MĂNÂNCĂ UNT ! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374347_a_375676]
-
aventura vieții mele, pe care abia așteptam s-o trăiesc. După vreo două ore, tata a terminat de spălat oile și trebuia să se apuce de cai și apoi de lână, mama luptându-se cu preșurile și cuverturile, frecând de zor cu peria de paie și clăbucind cu nădejde cu săpunul făcut în casă tot de ea. Leșia rămasă de la fabricarea săpunului o folosea în apa care fierbea pe pirostrii pentru dedurizare. După un timp, eliberat deocamdată de urgențele spălării oilor
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
să am grija oilor, ca să nu se îndepărteze prea mult de căruță. Soarele bătea cu putere pe capul meu, așa că mi s-a făcut o poftă teribilă de scaldă. Am coborât la malul lacului, lângă părinții mei care munceau de zor și luând albia ce nu-i mai folosea mamei, m-am urcat în ea și dând din mânuțe, am ajuns la câțiva metri de mal. Mama, speriată, văzându-mă pe lac, striga să mă întorc la mal, să nu mă
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
împinge, Pe cale fuge, dar în urmă cată, Cerșind un alt sărut, îmbujorată De gustul crud de fruct ce o învinge. El, a-nțeles, și-aleargă pișicherul Cu drag cu mâna mijlocu-i cuprinde, O strânge și privirea li se-aprinde. De zor ce-i poartă, au vărsat panerul. *** Referință Bibliografică: De-atâta vară ... Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2343, Anul VII, 31 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
DE-ATÂTA VARĂ ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374463_a_375792]
-
cea cu pui Și la DOI FRAȚI CUMINȚI. De PEDEAPSA MÂȚEI toți știam. Chiar și UN PORUMBEL Ce rotocoale tot dădea, Să prindă un GÂNDĂCEL... Era o zi de soare plină Și FLUTURII ÎN ZBOR, Alături de BONDARUL LENEȘ Dădea de zor ocol, Să se așeze pe o floare Sădită la fereastră, De cine credeți oare? De Farago, poeta noastră! Referință Bibliografică: PORTRET DE AUTOR / Flori Bungete : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2280, Anul VII, 29 martie 2017. Drepturi de Autor
PORTRET DE AUTOR de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374495_a_375824]
-
săvârșite de pictorul acela. Abia acum înțelesese că fata era îndrăgostită de acel tânăr! Simți că îl apucă gelozia, și turbă de furie. Și cum nu era învățat să rămână mult timp dator celor care-l înfuriau, se gândi de zor la o răzbunare. Și iată, răzbunarea îi apăru îndată în mintea lui vicleană, căci născoci o poveste otrăvitoare, plină de minciuni, pe care se gândi s-o spună unchiului de față cu Mona. Unchiul se duse după nepoata sa în
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374586_a_375915]
-
număr de zece. Emei însă i s-a părut totul interesant, inedit, romantic, ca într-un film, în care ea era protagonista. A doua zi, era încă întuneric, când toți erau treziți. Și fiecare om începuse deja să lucreze de zor. Femeile dădeau de mâncare la animale. Ce stai și te uiți? îi spuse una din femei. Treci la muncă. Aici, pe vârful muntelui viața e grea, nu ca la oraș. Dacă-l vrei pe Naranbaatar, trebuie să fii ca noi
“PENTRU O IUBIRE, PÂNĂ LA CAPĂTUL PĂMÂNTULUI“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373341_a_374670]
-
să spere că va veni o zi... Nu mai credeau că Dumnezeu va „răsplăti” cum se cuvine pe acei ticăloși. Dar nici să se gândească prea mult, bieții oameni nu mai aveau timp. Prașila și seceratul i-au luat cu zorul, i-au sculat cu noaptea-n cap, ca de obicei și le-au spus că...de acolo au primit străbunii lor mahmudelele. Iar acum, tot de acolo, ei trebuia să supraviețuiască. Rând pe rând, alte evenimente, nu mai puțin nefericite
POVESTIREA MAHMUDELE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371300_a_372629]
-
Tinerele generații să afle și să nu uite! Prin Șimand pe drum de care, De Pătimi în Vinerea Mare, A’ lui Bela Kun hoarde Împușca, taie, case arde... Mână-n față braț la braț Preoții români legați; Îi împing, împung de zor Înspre Canalul Morilor. Cu pleazna îi șfichiuie, Îi scuipa și-i huiduie... Ploaie de pumni și ghionturi, Mii de ocări și-afronturi... Cand au ajuns la pod, Îngenunchiați în glod, Pălmuiți, loviți cu spini, Precum Isus printre păgâni, Limbi tăiate
1919 de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371350_a_372679]
-
că mi-a cerut-o patronul să o fac și eu îmi respect patronul. - Desigur domnișoară. Vă urmez. Ana l-a plimbat prin toată fabrica, ia arătat și micul său colectiv de creatori din biroul în care unii lucrau de zor la planșetă, alții croind diferite modele sau înseilându-le. La terminarea turului, amabilă ca de obicei, Ana l-a condus pe Calistrat din nou în biroul patronului unde și-a luat respectuos la revedere. De atunci nu s-a mai auzit
INCERCARI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371267_a_372596]
-
Și-nvățase bine rolul despre lupul singuratic. Doi pescari de vreme bună se-ntreceau într-un oftat: Doamne-am zis, există-n toate un destin îngândurat! Mai departe-am mers prin zodii, le-am găsit lângă un foc, Descântau de zor armura din misterul unui joc. Am ajuns la miezul nopții, am venit dinspre aval; Un străjer, la poarta mare, purta fracul roșu-pal. Mi-a întins un braț albastru, avea pasul lung și greu: Te aștept de-o veșnicie, eu sunt
PRIZONIERA DE LUMINĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371508_a_372837]
-
cuprinse inima. Tabloul lui era acolo. Pe simeze și pe terasa noastră de acasă. Același. Neterminat. Numai că aici era un fel de rege și mă chema. Avea o creangă dezbrăcată și un pârâu șugubăț peste care se pălmuiau, de zor, așchii de ceață. De cum l-am zărit am zis că-i al nostru. L-am prins pe David de mână și am pătruns în acel cadru. Am dat de un mic imperiu, ușor dezordonat, și o avalanșă de frunze bătrâne
PRIZONIERA TOAMNEI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371577_a_372906]
-
așa își aduse aminte că astăzi nu a mâncat decât pizza de la prânz, pe care de fapt a împărțit-o în trei, cu Luminița și David. Doar nu era ea să mănânce și ei să se uite cum înfulecă de zor. Se gândi să meargă să încălzească mâncarea, dar poate că sosește și Radu și vor servi cina împreună. Merse de se uită în dulapul cu provizii, să vadă dacă are vreo sticlă cu vin. Poate că Radu va rămâne la
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374961_a_376290]
-
Dar trebuia să fie mai atent. - Ce zici vine somnul? Încercă Anica să repare gafa făcută - Am optat pentru știucă. Cred că a mușcat. Într-adevăr înclinarea firului nu corespundea adâncimii momelii iar vârful undiței se îndoia vizibil. Mulinând de zor Ionel o roagă să aducă din cabină plasa pe care o scosese pe masă. Îi dădu apoi undița și coborî treapta din spatele parapetului spre a scoate peștele. Era o splendoare de știucă de aproape două kg. - Tocmai bună să ne
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
când vrem un zbor spre cerul sfânt, Ferească Domnul să ne țină agoniseala de pământ, Am zice după suflet, gânduri, că suntem tineri, nu-i așa? Analizându-ne mai bine, realitatea-i altceva... Piciorul alerga pe cale și mâinile munceau de zor, Acuma, gârboviți de vreme, abia pășim, căci toate dor, Odat' cu trecerea prin viață nici hrana nu mai are gust, În fagure nu simt dulceața și strugurele-i fără must, E o părere, știu prea bine dar toate trec, cum
ANII VIEȚII de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373944_a_375273]
-
dorite de cercurile politico-militare și de oligarhia financiar-industrială din umbră: războaie declarate și conflicte economico-strategice întreținute, uriașe cheltuieli cu înarmarea furibundă și însemnatul spor al poluării prin experimentarea noilor arme de distrugere în masă. Nu-i așa că, prin inconștiența și zorul cu care își caută sinuciderea ascunsă sub atrăgătorul ambalaj al civilizației, preamodernii oameni ai zilelor noastre seamănă cu acei fluturi de noapte, care, irezistibil atrași de flacăra lumânării, până la urmă sfârșesc prin a-și arde aripile?... Nu pledez pentru totala
CATASTROFALELE AVANTAJE ALE MAŞINISMULUI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373951_a_375280]
-
nouă ! Și lumina se mărește pătrunzând întreaga fire . Soarele zâmbind sosește , cald mângâie-n dezmorțire . De prin vremile apuse Babele cu tot soborul șușotesc.Noaptea se duse , iată Sfinxul ... dă onorul ! Veverițe aleargă-n brazi căptușind cămări aparte . Strâng de zor și ieri și azi fiindcă iarna nu-i departe . Fluier scurt răsună-n stâncă dat de țap avertizare spărgând liniștea adâncă : - Ciutelor , pericol mare ! Moș Martin care în noapte mai cotrobăie-n pubele , a pornit la mure coapte sau să
MUNTELE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373986_a_375315]
-
ne place Câte bucurii ne face. Ziua toată alergăm, Totuși nu ne săturăm. Ea este aceea care Coace grâul pe tarlale, Fructele tot ea le coace, Multe lucruri bune face! Florilor le dă savoare, Pentru-albine e mâncare. Polenul cules de zor, Miere e pentru popor. Vara stă și priveghează Și mereu este pe fază. Ea împarte cu dreptate Bucurii nemăsurate. Caldă și prietenoasă, Este zâna cea frumoasă, Ne-ntărește trupul care Nu se satură de soare. (din volumul "Universul copilăriei", Editura
VARA de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375383_a_376712]