10,539 matches
-
Fecioara Maria este strălucirea Tainei negrăite hărăzite de Dumnezeu înainte de Creația Sa, pentru a ne înfia harului atotiubirii sale dumnezeiești. Fecioara Maria este Luceafărul divin care a îngemănat în priviri strălucirea zorilor ce ne îmbrățișează cu mireasma luminii lor diafane răsăritul sufletelor noastre. Fecioara Maria este Crăiasa Creației care brodează cu brațele sale azurul serafic al binecuvântării poeților ce ne împărtășesc cu harul sublim al frumuseții lor creatoare. Poeții aleși, hărăziți de
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
evoluții remarcabile. Totuși tânăra avea un plus față de băiat, vocea și inima ei vibrau mai tare decât ale băiatului. Adrian Păunescu a hotărât că amândoi tinerii maramureșeni să devină din acel moment membri ai Cenaclului și să se suie în zori în autocarul care ducea cenacliștii spre următorul spectacol. Numai că la puțin timp după ce caravana se pusese în mișcare, la intersecția cu un drum de țară, o femeie cu broboadă neagră făcea semne șoferului să oprească. “Mă scuzați, domnule Păunescu
Adrian Păunescu, trei ani în veşnicie [Corola-blog/BlogPost/93260_a_94552]
-
stăpânesc discursul liric încât am pus punct după fiecare din ultimele șase versuri: Nici amintirea vântului nu bate Pe orizonturi de ocean deschis. Oprită-i nava de singurătate. Văzduhul stă ca-n pleoapa unui vis. Carne și lemn așteaptă galeș zorii. Sirenele de nicăieri nu vin. Adorm pe vâsle lungi navigatorii. Legat sunt de catarg ca de-un străin. În sonetul ŤHomo magicusť, fac un salt în preistorie, spre homo sapiens sapiens - strămoșul nostru direct de după omul din Neanderthal - asumându-mi
Neconsimțitoarea nimfă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8216_a_9541]
-
figură din ape. Penitent, cum îl arată numele, rabdă lacrimi și ploi, și amintirea chinuitoare a călătoriilor pe toate mările veacurilor: "Trei vraci din Nord cu-ocheane și cărți cât nebunia/ îmi dezlegau istoria destinului acesta - / navigator pe-oceane din zori și până-n noapte/ înfrigurat la provă ceteam din Zend-Avesta." (Călătorie veche) " Împleticit pe scenă și mândru ca un rege", leul din cușca acestui fast găurit e captivul în care se deșteaptă, nefiresc, pofta de viață a sălbăticiunii. Iluzie comică, în
Marile iluzii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8223_a_9548]
-
orele trec încet și amenințător. Este interogat, cu repetiție. Povestitorul, în pieptul căruia nu bate inima unui rezistent, face față onorabil situației care putea lua orice întorsătură, fără ca măcar cel în cauză să știe despre ce este vorba. Eliberat în zori, nu va afla nimic de la Victor, plecat atunci chiar cu avionul în străinătăți, dar va fi, curând, totuși, pus în temă. în fatidica seară, doctorul Necșulescu își înjunghiase soția și cei doi copii, apoi se sinucisese în același chip, într-
Cheile unui incitant roman by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8233_a_9558]
-
clipele luminoase și cele de umbră, de întuneric, veghind sufletul lui speriat de trecere, liniștindu-se în plutirea în direcția cer. Rămâne să ne spui tu, care știi cel mai mult, Micaela Lungu. Mai mult decât că era în niște zori iunieni, și părea că doarme liniștit, la cinci, acoperit de sânziene aurii și albe, ca între timp el să alunece tăcut din somn în somn, până-n departele de neatins, de neînțeles, de neacceptat... Rămâne să ne spui tu mai mult
Scrisoare Către Micaela Lungu by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8302_a_9627]
-
liniștit, la cinci, acoperit de sânziene aurii și albe, ca între timp el să alunece tăcut din somn în somn, până-n departele de neatins, de neînțeles, de neacceptat... Rămâne să ne spui tu mai mult decât că era în niște zori, și să plângi că nu ți-a dat de înțeles ce se va întâmpla după plecarea ta de la căpătâiul lui, târziu după miezul nopții, gândindu-te că-l vei revedea a doua zi și veți sta iarăși de vorbă. Nu
Scrisoare Către Micaela Lungu by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8302_a_9627]
-
secol de la petrecerea lui - sau, în cazul lui Bălcescu, după două secole și jumătate: "în sfîrșit soarele veni să lumineze această mare zi de miercuri 13/23 august, menită a fi briliantul cel mai strălucit al cununei gloriei române. înaintea zorilor încă, Mihai-Vodă trimise o seamă de pedestrime cu puști de se așăză la intrarea pădurei. Sfîrșindu-și pregătirile, Mihai înălță împreună cu ostașii săi rugăciuni către Dumnezeu. Apoi, îndreptîndu-să cătră dînșii, le zise: să-și aducă aminte de vechea lor vitejie, căci
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
Botanice și a copacilor din curtea Palatului Prezidențial. Pe străduțe te mai înșeală cîte o curte cu iasomie sau cu vreun oțetar - lemn cîinesc - care te duc de nas cîțiva pași. Dacă urci din Cotroceni în Drumul Taberei, dimineața, în zori, te primește un miros de verdeață, dar și cel de pămînt săpat din spatele uriașei împrejmuri în care se afla înainte o uriașă uzină de motoare electrice și de pompe și unde se va face un mall. Apoi mirosurile se amestecă
Harta mirosurilor Bucureștiului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8505_a_9830]
-
exact ceea ce face George Coșbuc în "Pe lângă boi". El nu vine cu mâna goală, poemul său se dezvoltă în mod personal. Iar măiestria în versificare nu împiedică naturalețea precipitatei exprimări a unei tinere țărănci: Pocnind din bici pe lângă boi, În zori de zi el a trecut Cu plugul pe la noi. și de pe bici l-am cunoscut, și cum țeseam, nici n-am știut Cum am sărit și m-am zbătut Să ies de la război. (...) În poezia lui Coșbuc, un sector m-
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
Botanice și a copacilor din curtea Palatului Prezidențial. Pe străduțe te mai înșeală cîte o curte cu iasomie sau cu vreun oțetar - lemn cîinesc - care te duc de nas cîțiva pași. Dacă urci din Cotroceni în Drumul Taberei, dimineața, în zori, te primește un miros de verdeață, dar și cel de pămînt săpat din spatele uriașei împrejmuri în care se afla înainte o uriașă uzină de motoare electrice și de pompe și unde se va face un mall. Apoi mirosurile se amestecă
Harta mirosurilor Bucureștiului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8524_a_9849]
-
anexa propriei dorințe, finale, de a-ți fixa imaginea în memoria și conștiința urmașilor. Știi cu precizie pe cine vei ferici și cine te va urî. Știi cât îți vor datora urmașii, dar evaluezi, de asemenea, ce ai primit în zorii vieții tale, când te-ai aflat în situația de a moșteni: bani, proprietăți, datorii, tristeți, suferințe. Simplul exercițiu al scrierii testamentului conține ceva brutal, sufocant, ireparabil. E o experiență a limitei. Îți contempli propria finitudine, ieși din zodia indeterminării ignorante
V-ați făcut testamentul? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8507_a_9832]
-
forurile care avizau publicarea, implicând experiență și tact. Un negociator dintre cei mai versați cu cenzura era la "Gazeta literară" Paul Georgescu, cum a dovedit-o, printre altele, într-o împrejurare în care în joc fusese poemul O călărire în zori de Nichita Stănescu. Poetul ni-l citise de mai multe ori în redacție și ne fermecase pe toți. îmi stăruie în auz și azi: "Soarele rupe orizontul în două. Tăria își năruie sfârșitele-i carcere. Sulițe-albastre, fără întoarcere, privirile mi
Generația mea în anii '60 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8596_a_9921]
-
apară. Și atunci, la ideea lui Paul Georgescu, poemul lui Nichita fu pus sub protecția mai mult decât explicită a poetului nostru național, adăugându-i-se dedicația: "lui Eminescu tânăr". O dedicație oarecum tautologică, dat fiind titlul O călărire în zori, luat tot de la Eminescu, dar numai cu acest blindaj poemul nichitian a putut să fie tipărit. Azi figurează în manuale. Generației postdecembriste astfel de lucruri îi pot apărea ca întâmplări de pe altă planetă. Mie însumi îmi apar azi exotice și
Generația mea în anii '60 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8596_a_9921]
-
descoperit secretul, pierdut de europeni, al perspectivei inverse. Mai demult, când se născuse Uliana Vladimirovna, în marele oraș K., de pe mărețul fluviu siberian E., care se varsă în Oceanul Înghețat, totul era mai vesel. Citea mult, scria versuri, își petrecea zorii tinereții ei cețoase pe strada Fundătura Comunistă, fostă Lagărului, fostă August Bebel. Era fiica muncitoarei orfane Katia, din gara F. de pe linia est-siberiană, unde mica -burghezie a orașului își păștea vacile chiar sub privirea lui Lenin, cel din beton armat
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
este “bagajul” pe care am început să-l facem încă din copilărie (fiecare în contextul respectiv - în cazul meu, eu am copilărit mai mult la bunici și copilăria mea este presărată de amintiri sonore foarte pătrunzătoare: de la zgomotul ogrăzii din zori, până la procesiunile de înmormântare, cu cântări și bocete, care treceau mereu pe uliță. Satul nu avea decât o uliță... Apoi au urmat școala, conservatorul... ). Pe de altă parte este confruntarea sau întâlnirea cu alte lumi sonore și muzicale, la care
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
întotdeauna „te nominem esse memento!” Diriginte, Prof. ELENA TELESA Povestea Unui Absolvent De Racoviță Demult... tare demult, pe vremea când se potcoveau elevii de Racoviță cu câte un ecuson la gât și un număr matricol în catalog, pe vremea când zorii cunoașterii răsăreau la șapte și jumătate, cinci zile pe săptămână, pe vremea când Împăratul Roșu și Sfânta Duminică te întrebau fie despre vărul tău pe nume Newton, din altă, cu totul altă împărăție, fie despre tress-passingul cromozomilor, fără a-ți
E by ELENA TELESA () [Corola-journal/Journalistic/84105_a_85430]
-
fie cercuri, plânsul unui ochi neinventat și imagini esențiale prinse pe iris. Ascultând în urmă, află oameni sau chipuri care îi strigă ori îi șoptesc îndemnul la viață și-i țin deasupra cerul fără nori, cu soare pentru înțelepciunea din zori. Îndrăznind visul, el dă răspuns celor care i-au ordonat calea către centrul ființei, cu rafinamentul spiritului, cu grația umorului și a inteligenței, cu subtilitatea ironiei, cu eleganța gândului și prin forța cuvântului, construindu-i un portret îmbunătățit pe care
C by DORU TURBATU () [Corola-journal/Journalistic/84100_a_85425]
-
tîrcoale. }in în mînă această carte-album și îi simt zbaterea ca aceea a unui fluture captiv. Mi-e teamă că, dacă am să-i dau drumul, va zbura. Sau se va topi în palmele mele. Ca un vis la ivirea zorilor. O răsfoiesc lacom. Caut să-mi refac propriile trăiri, cronologia înfiptă în memoria mea afectivă. Îmi caut, fotografie cu fotografie, emoțiile. Povestea mea. Mi se permite accesul la detalii sau la scene pe care ochiul meu le-a scăpat sau
Povești cu fotografii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8405_a_9730]
-
câteva decenii și presupune adoptarea unui discurs cantabil, o ornamentică foarte elaborată, o expresie a bunei cuviințe mai presus de forță, abandonarea aspectului prolix, stufos. Se cere un nou gen de melodie, un alt fel de textură, simplificarea conținuturilor. În zorii noii epoci, muzica era chemată să ofere cu claritate și adecvare un conținut elegant, grațios și delicat, mai degrabă decât furia furtunoasă a pasiunilor dezlănțuite. Stilul galant apare în Europa secolului al XVIII-lea în operele lui Pergolesi și Sammartini
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
de sonorități și anumite inflexiuni creatoare de planuri tot atât de relevante ca perspectiva unui peisaj într’o pictură. Am explicat unui elev prima parte a sonatei Waldstein. I-am cerut să găsească la pian acel freamăt colorat palid care precede isbucnirea zorilor. Bine înțeles că i-am indicat tremurul degetelor pe clape. A reușit perfect nuanța, numai pentru c’am mutat pe planul graiului imaginea sonoră care ar fi rămas altminteri în ceața unei abstracții greu de cuprins. Este evident că dacă
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
reci. Cu Jocuri I de Sabin Păutza (în debutul părții a doua a concertului) ne- am reîntors în timp (1976), redescoperind o altă opțiune stilistică a anilor 70 - de valorificare orchestral- componistică a citatului folcloric românesc. Cu toate că ne aflăm în zorii creației lui Sabin Păutza ce continuă prin ciclul Jocuri (ajuns în prezent la numărul IX) una dintre direcțiile generației sale (reperul principal îl poate oferi creația lui Corneliu Dan Georgescu), cu toate că lucrarea dezvăluie una dintre multiplele fațete de
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
bărbatu-său acesteia fiind plecat în provincie, ea doarme la ei, se culcă cu soră-sa în pat... Băiatul le-a privit un timp și a ales-o pe cea de a doua întâi, pe sora mare? vitregă. Noaptea, spre zori, se strecoară în odaie și cu multă grijă, asigurându-se că amândouă dorm adânc - prima lua somnifere, era,... avea o boală de nervi... încet, se vâră în patul larg, ușor, între ele, și începe să o mângâie pe cea dintâi
Hipolit, al doilea (fapt divers) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7788_a_9113]
-
extrem de benefică, să se supună descântecului de întors inima unuia către altul, de unde se poate vedea că aproape toată ziua era dedicată în special iubirii. SÂNZIENE.. În medicina populară, sânziana este folosită pentru foarte multe boli, dar trebuie culeasă în zorii zilei. Se spune că SÂNZIENELE puse în apa de baie întăresc copiii slabi și sensibili, acest procedeu fiind folosit și pentru tratarea frigurilor. Roua căzută pe flori în noaptea de SÂNZIENE vindecă bolile de ochi și piele. În mitologia folclorică
Nașterea Sf. IOAN BOTEZĂTORUL sau DRĂGAICA. Ce nu trebuie să faci de SÂNZIENE by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79837_a_81162]
-
și sensibilitate, așa cum au fost ele conservate în cîteva peșteri europene și africane, putem zîmbi cu oarecare condescendență sau ne putem cutremura în fața măreției acestui mesaj spiritual. însă nici prin gînd nu ne trece că acest comportament al umanității din zorii existenței sale nu numai că nu a dispărut, dar el chiar a sporit, diversificîndu-și formele de manifestare. A coborît în istorie și însoțește, cumva, marile dezlănțuiri colective. Și rolul imaginii din peșteră, cu toată încărcătura sa magico-simbolică, ori poate cu
Monumentul public între artă, magie și propagandă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6893_a_8218]