1,923 matches
-
apartenența confesională. Economia Nădlacului este centrată pe agricultură, cu o pondere mai mică în industria ușoară și comerț. Industria ușoară se rezumă la sectorul alimentar, textil și de prelucrare a lemnului. O altă latură eonomică o reprezintă micii meseriași: zidari, zugravi, dulgheri, tâmplari, etc. La nivelul orașului există circa 150 de agenți economici, 3 bănci, o cooperativă de credit precum și Trezoreria. Punctul Vamal, unul dintre cele mai importante din România și totodată cel mai traficat, este o altă sursă de venit
Nădlac () [Corola-website/Science/297094_a_298423]
-
demolarea peretelui despărțitor. Astfel, s-a realizat o lărgire a naosului. Deasupra naosului se află cupola centrală cu o turlă înălțată pe sistemul obișnuit al arcelor moldovenești. Pictura originală a bisericii a fost realizată în secolul al XVI-lea de zugravi necunoscuți din Moldova. Ea a fost distrusă în timpul luptelor din 1821 dintre eteriștii refugiați în mănăstire și turci, când biserica a fost incendiată. Pictura a fost refăcută după cea originală de pictori anonimi, fiind realizată în frescă, în stil neo-bizantin
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
secolul al XVIII-lea, fiind adaptat spațiului boltit. Pictura se află într-un stadiu avansat de degradare, fiind acoperită cu un strat gros de fum, iar în unele porțiuni pictura a căzut, rămânând doar bolta de cărămidă. Nu cunoștem numele zugravului, dar pictura prezintă similitudini cu cea a altor biserici din zonă, executată de Nistor Zugravul din Feleac, care a lucrat icoane și a pictat biserici în sate din apropierea Miceștiului: Copăceni (1781), Mărtinești (1783), Vâlcele (1795) și Petreștii de Sus (1801
Biserica „Pogorârea Sfântului Duhquot; din Micești () [Corola-website/Science/336010_a_337339]
-
de degradare, fiind acoperită cu un strat gros de fum, iar în unele porțiuni pictura a căzut, rămânând doar bolta de cărămidă. Nu cunoștem numele zugravului, dar pictura prezintă similitudini cu cea a altor biserici din zonă, executată de Nistor Zugravul din Feleac, care a lucrat icoane și a pictat biserici în sate din apropierea Miceștiului: Copăceni (1781), Mărtinești (1783), Vâlcele (1795) și Petreștii de Sus (1801). Pictura, păstrată doar fragmentar, se remarcă prin finețea desenului, prin caracterul inedit al unora dintre
Biserica „Pogorârea Sfântului Duhquot; din Micești () [Corola-website/Science/336010_a_337339]
-
cimitirul satului. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . a fost construită în anul 1835 în cimitirul satului, pe vârful dealului. Iconostasul bisericii a fost pictat de către preotul Ioan Ursu Zugrav. Între anii 1994-1998, biserica a fost reconstruită pe aceeași temelie ca urmare a faptului că era într-o stare avansată de degradare. I s-a schimbat aspectul inițial și structura interioară. Lucrările de reconstrucție au fost realizate de către meșterul Petre
Biserica de lemn din Obrijeni () [Corola-website/Science/317241_a_318570]
-
pe care le făcea, încercând să suprindă anumite „metehne” ale sătenilor. Deși la terminarea gimnaziului și-a dorit să urmeze studiile Liceului de Artă din Iași, acesta a întâmpinat opoziția părinților săi care confundau meseria de pictor cu cea de zugrav și care, ulterior, l-au convins să urmeze Liceul de Chimie din Piatra - Neamț. Ioan Popei a continuat însă să picteze în paralel, lucrând în același timp în industria chimică în Săvinești, în mină și în construcții, fără a renunța
Ioan Popei () [Corola-website/Science/336477_a_337806]
-
primit pensii totale de 37.000 de lei, adică o medie de 142 de lei. În cadrul C.A.P.-ului au funcționat și ateliere conexe: de tâmplărie, rotărie și fierărie. De asemenea, existau brigăzi de construcții formate din zidari, dulgheri și zugravi care în anul 1964 numărau 40 de meseriași ca: Iosif Limbășan, Ioan și Cornel Stoica, Ioan Murărescu și David Murărescu. "Colectivul" deținea 123 de hectare de pomi fructiferi amenajate pe „"Valea Lupului"” și „"Dealul Brăniștii"”, livezi care nu au dat
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
verii. La vârsta de doisprezece ani, Nestor a încetat să mai meargă la școală și s-a angajat ca muncitor agricol pe pământurile nobililor sau a țăranilor bogați - culacii. La vârsta de 17 ani s-a angajat ca ucenic de zugrav în Huliaipole. A continuat să lucreze la un atelier metalurgic din zonă, unde s-a calificat într-un final ca turnător. În această perioadă a fost atras în mișcarea revoluționară.
Nestor Mahno () [Corola-website/Science/318799_a_320128]
-
avut pictură. Pe cele două calote ale naosului are zugrăveală în apă. Catapeteasma este din lemn sculptat și icoana Cinei cea de taină este în stilul picturii italiene. Restul icoanelor din catapeteasmă sunt în pictură post bizantină, lucrate de meșteri zugravi din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Printre obiectele de cult de valoare se mai păstrează un potir de argint din 1795, “Evanghelia” (ediția de Râmnic) din 1784, Evanghelia mare de la Mănăstirea Neamț din 1821 și un chivot de
Biserica Mitocul Maicilor din Iași () [Corola-website/Science/317943_a_319272]
-
încăperi, așezate în prelungire pe axa E-V: pronaos, naos și altar (de formă poligonală cu 5 laturi). Construcția are următoarele dimensiuni: L=10,54m ; l=4,97m și este învelită cu șiță. Biserica a fost pictată în 1812 de zugravul Nicolae din Lupșa Mare, pe cheltuiala satului (30 de florini). Pictura a fost lucrată în tempera pe un strat de preparație dat direct pe lemn. Interspațiile dintre grinzi sunt acoperite cu șipci de brad peste care s-a pus pânză
Biserica de lemn din Troaș () [Corola-website/Science/316759_a_318088]
-
începutul secolului al XX-lea figurile de lucrători, o dată cu mișcările muncitorești care se aflau într-o perioadă de plin avânt în România. Ținând cont de perspectiva pe care Luchian a avut-o privitor la propriile suferințe și încercări, autoportretul "Un zugrav" pe care l-a pictat în anul 1906 reprezintă un emoționant document de viață. Comparându-l cu "Autoportretul" pictat în anul 1891 ce degajă o energie scânteietoare a tinereții sau chiar cu "Autoportretul" făcut în anul 1900, unde s-a
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
anul 1906 reprezintă un emoționant document de viață. Comparându-l cu "Autoportretul" pictat în anul 1891 ce degajă o energie scânteietoare a tinereții sau chiar cu "Autoportretul" făcut în anul 1900, unde s-a înfățișat plin de robustețe fizică, "Un zugrav" se remarcă prin dramatismul expresiei măcinate de boală precum și prin determinarea ce transpare din privire și atitudine, de continuare și desăvârșire a operei artistice pentru care era convins că s-a născut. Lucrarea oglindește nu numai propria-i suferință, ci
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
lemn cu hramul „Sfanțul Pantelimon” din orașul Băile Olănești, construcție 1752, monument istoric. Biserică a fost stămutată din satul Albac în anul 1907 Biserică „Sf. Nicolae” din satul Olănești, clădire (monument istoric) construită în anul 1718 și pictată de cunoscutul zugrav de biserici "Ilie Teiușanul". Lăcașul de cult păstrează picturile murale originale. Biserică „Sf. Voievozi” din Olănești, construcție 1820, monument istoric Schitul Iezer din satul Cheia, unul din cele mai izolate așezăminte monahale din județul Vâlcea, monument istoric datat în secolul
Rezervația Rădița - Mânzu () [Corola-website/Science/326368_a_327697]
-
Nichitici, al cărui mormânt se află în fața altarului, acoperit cu o lespede roșie. În pronaosul bisericii sunt zugrăvite portretele pictorilor de Aleman și Bucur, nepoții popii Man, care au contribuit la zugrăvirea ei. Aceștia au făcut parte din școala de zugravi de biserici din secolul al XVIII-lea din care se remarcă Ioan și Gheorghe Zugrav, popa Radu Man și fii săi, Stan și Iacob, care au pictat și biserica mânăstirii Curtea de Argeș. În exterior între turn și acoperișul bisericii se vede
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
bisericii sunt zugrăvite portretele pictorilor de Aleman și Bucur, nepoții popii Man, care au contribuit la zugrăvirea ei. Aceștia au făcut parte din școala de zugravi de biserici din secolul al XVIII-lea din care se remarcă Ioan și Gheorghe Zugrav, popa Radu Man și fii săi, Stan și Iacob, care au pictat și biserica mânăstirii Curtea de Argeș. În exterior între turn și acoperișul bisericii se vede săpată în piatră: „"Leatu bisericii vechi anii Domnului de la Hristos 420, iar cea nouă 1755
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
și comerciale pe care le aveau cu orașul Sibiu. Turnul bisericii adăpostește trei clopote și un ceas, după modelul bisericii iezuiților din Piața Mare a Sibiului. Biserica a fost pictată în interior în întregime sub formă de frescă de către ""Grigorie zugrav, Iacobici și Ioan Zugrav"", fii preotului Radu din Rășinari, care au zugrăvit printre altele și la Mănăstirea Curtea de Argeș. În exterior biserica a fost pictată parțial. Dacă în exterior pictura este foarte bine păstrată, în interior praful și fumul au deteriorat
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
le aveau cu orașul Sibiu. Turnul bisericii adăpostește trei clopote și un ceas, după modelul bisericii iezuiților din Piața Mare a Sibiului. Biserica a fost pictată în interior în întregime sub formă de frescă de către ""Grigorie zugrav, Iacobici și Ioan Zugrav"", fii preotului Radu din Rășinari, care au zugrăvit printre altele și la Mănăstirea Curtea de Argeș. În exterior biserica a fost pictată parțial. Dacă în exterior pictura este foarte bine păstrată, în interior praful și fumul au deteriorat pictura în mod semnificativ
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
fost grele, comuna a știut să-și păstreze coloratura sa proprie, reușind să-și mențină tradițiile. Troițele - monumente istorice, sunt opera unor ""meșteri"" pictori care au participat și la pictura bisericii Sf. Paraschiva (ridicată între 1758-1785). Ioan Grigorovici și Oprea Zugravul au contribuit la ridicarea acestor troițe plătiți de oamenii cu stare din sat. "Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial". Monumentul este de tip Cruce comemorativă și se află amplasat în cimitirul din strada Păltinișului. Acesta a fost dezvelit
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
lipsiți de pământ care veniseră într-un număr apreciabil din Oltenia și se stabiliseră în acest loc, proveniență confirmată, de altfel, prin oiconimul „Olteni” din titulatura așezării Drăganu-Olteni. În patrimoniul bisericii, se află icoane împărătești pictate pe lemn de către renumitul zugrav Voicu din Pitești: „Maica Domnului cu Pruncul” (1845), „Iisus Hristos Atotțiitorul” (1845), „Sfântul Mihail și Sfântul Nicolae” (1848) ș.a. Mărturie elocventă a artei crucerilor din zonă, biserica de lemn din Drăganu-Olteni, ctitoria luminatului dascăl Ilie, relevă capacitatea creatoare a oamenilor
Biserica de lemn din Drăganu-Olteni () [Corola-website/Science/319340_a_320669]
-
Grigorescu. El al fost cel de al șaselea copil din cei șapte pe care familia s-a străduit cu greu să-i întrețină. Dintre cei șapte copii ai lui Ion Grigorescu există date documentare doar pentru patru: Nicolae pictorul, Gheorghe zugravul de biserici, Elena croitoreasă și Maria cea mai vârstnică dintre ei. Sora pictorului Maria Ghigorț s-a măritat în anul 1844 la doar 13 ani și a murit destul de tânără. Ea apare într-o fotografie (W.W. Ollenteit, București) din jurul
Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/297835_a_299164]
-
altfel, și un foarte frumos portret. Gheorghe era mai tânăr decât Elena, el a murit cu șase ani mai înaintea ei, în data de 31 august 1912. El s-a născut prin anul 1835 și și-a făcut ucenicia de zugrav de biserici în atelierul lui Anton Chladek. La vârsta de 16 ani a fost destul de avansat în meșteșugul picturii, drept pentru care a încheiat un contract pentru zugrăvirea unei biserici, dar cu o remunerație destul de modestă. Gheorghe l-a ajutat
Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/297835_a_299164]
-
pictorului Anton Chladek, așa și Nicolae (Nicu) a intrat ca ucenic la acest atelier de zugrăvit. Din precizările pe care Virgil Cioflec le-a făcut despre această perioadă de ucenicie, a rezultat că Nicolae a fost pe la mai mulți meșteri zugravi până să ajungă la Chladek, la Gheorghe Puiu din Olari, mai apoi la fratele acestuia Dragomir și mai apoi la Naie Pantelimonescu care era un pictor de biserici renumit. Cu timpul, Nicolae a rămas singurul susținător al familiei, elocventă în
Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/297835_a_299164]
-
sunt sculptate în formă de struguri și frunze de viță de vie. Ușile împărătești sunt sculptate în formă de flori și ornamente cu șase iconițe pictate în ulei. Icoanele din partea de sus a catapetesmei sunt pictate în stil neobizantin de către zugravul Ion ot Burdujeni, în ulei pe pânză. Celelalte icoane de pe catapeteasmă sunt pictate în ulei pe lemn de tei, în stil neobizantin, de către un pictor necunoscut. Icoanele mai recente sunt realizate de pictorul bisericesc Gheorghe Buburuzan. Pe catapeteasmă se află
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
recente sunt realizate de pictorul bisericesc Gheorghe Buburuzan. Pe catapeteasmă se află două inscripții cu litere chirilice. În inscripția din partea stângă se arată că un oarecare credincios "„cu soțul său Maria din Fetești”" au făcut catapeteasma. Inscripția este iscălită de zugravul Ion ot Burdujeni. În inscripția din partea dreaptă este arătată data confecționării (1796). Pictura de pe catapeteasmă este în stil neobizantin, ca și unele icoane din biserică. Restul icoanelor, donate în timp de către credincioși, sunt în stil modern. În biserică se află
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
1616 cu numele de Melania și decedată în 1622. Clădirea paraclisului a fost mărită în 1851, din inițiativa aceluiași egumen Acachie, fiul preotului Stoianovici din Rusciuc, construindu-se o turlă prin spargerea bolții. Tot atunci s-a repictat interiorul de către zugravul Gheorghe Mavrodin. Cu acel prilej, s-a pictat o pisanie cu următorul text: "„Nu nouă Doamne, nu nouă, ci numelui Tău dăm slavă, acest sfânt și dumnezeesc lăcaș, s-a zidit a doua oară din nou și zugrăvindu-se de
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]