1,030 matches
-
la mănăstirea Neamțu. Azilurile erau "într-o stare mai rea și mai mizerabilă decât cum erau azilele din Franța, Anglia etc. în prima jumătate a secolului al XVIII-lea; cu asemenea azile nu putem zice că asistăm alienații, ci-i zvârlim într-un ospiciu de infirmi de unde să nu mai iasă niciodată". Încadrat în conjunctura epocii, în Moldova, Al. Brăescu nu a avut predecesori comparabili cu el prin calificare și activitate. A fost înmormântat în ziua de 1 martie 1917 la
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
se află în centrul dialogului celor vii pe tot cuprinsul celei de-a doua părți a tragediei. Înainte de a-și fi luat viața, eroul lui Sofocle își exprimase temerea de a ajunge un biet leș batjocorit, înjosit, lăsat fără mormânt, zvârlit ca hrană păsărilor. Ca și cum ar fi știut că Aiax și-ar fi dorit să fie înmormântat după datină, Teucros va ieși învingător în disputa cu Menelau, Agamemnon și Ulise, care se împotriveau acestei dorințe, voind să-și supună dușmanul celei
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
răniți mai puteau fi scoși din Vukovar. Când sârbii blocaseră și poteca, nimeni nu mai putuse ieși din orașul Încercuit. Și, la căderea lui, toți prizonierii mobilizabili fuseseră uciși. Inclusiv răniții, scoși din spital, omorâți cu focuri de armă și zvârliți În uriașe gropi comune. Auzind vorba „noroc”, celălalt l-a privit ciudat pe Faulques. Și a continuat s-o facă. La urmă, a pus paharul pe masă și a mai aruncat o lungă privire În jur. - Bizar loc. Dar nu
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
și Începeau să măture podelele; când Faulques se uitase la ceas, ea spusese ce surprinsă era că un fotograf de război nu era În stare să bea impasibil sub focul privirilor unor chelneri nerăbdători. Avea un mod unic de a zvârli ici și colo gânduri străine, ca pe niște reflecții spontane ori maxime proprii, de a trece ingenios peste obstacole, Înglobându-le În planul original, de a minți cu Îndemânare, dând de crezut că mințea deschis și deliberat. O Încântau lucrurile
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
arunca: mingea (65); gunoi (56); prinde (53); minge (45); nefolositor (26); piatră (26); departe (20); piatra (20); azvîrli (16); scăpa (10); pietre (8); lovi (7); bani (6); a prinde (6); vorbe (6); azvîrle (5); gunoiul (5); inutil (5); privire (5); zvîrli (5); a azvîrli (4); a da (4); lepăda (4); netrebuință (4); pierde (4); aer (3); curățenie (3); dă (3); descotorosi (3); deșeuri (3); forță (3); lăsa (3); lucruri (3); pierdere (3); rău (3); sport (3); tot (3); trimite (3); zboară
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
azvîrli (4); a da (4); lepăda (4); netrebuință (4); pierde (4); aer (3); curățenie (3); dă (3); descotorosi (3); deșeuri (3); forță (3); lăsa (3); lucruri (3); pierdere (3); rău (3); sport (3); tot (3); trimite (3); zboară (3); a zvîrli (3); acțiune (2); alunga (2); apă (2); ceva (2); cuvinte (2); da (2); distruge (2); durere (2); eliberare (2); frică (2); la gunoi (2); hîrtie (2); împinge (2); în (2); înlătură (2); joacă (2); pe jos (2); a lăsa (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); ninge (2); nuca (2); primește (2); renunța (2); risipă (2); risipi (2); a risipi (2); rupe (2); sare (2); sinucidere (2); strînge (2); transmite (2); a nu trebui (2); ține (2); țipa (2); uitare (2); undița (2); vechi (2); zvîrle (2); -; abandona; abis; activ; a aduna; adună; în aer; afară; a alunga; alungă; amintirile; ancoră; în apă; aport; aprinde; aproape; apuca; arc; arunc mingea; așterne; azvîrlire; bagă; balon; banal; cu bani; bardă; baschet; baschetbal; bătut; bățul; bilă; biliard; bolovan; bombă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a scăpa; scăpă; scop; a sechestra; sechestra; speră; spontan; sport; stăpînire; strîns; strînsoare; șarpele; și; ștafetă; a tace; taur; teme; timpul; cu tine; tîrziu; tren; uită; a uni; uni; ureche; urma; ușor; vesel; vinovat; voce; vrabie; vrăbii; în zbor; zbor; zvîrle(1); 768/39/96/213/0 privi: ochi (120); vedea (69); uita (68); a se uita (27); a vedea (22); admira (19); observa (14); vedere (14); atent (12); înainte (11); zări (10); uită (8); a admira (7); cerul (7); frumos
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
rău; rece; relaxare; repeziciune; respirație; rîu; ros; sac; schimb; sentimente; senzație; sobă; somn; sorf; spargere; sport; spus; suflare; superior; surp; talaz; ceva trecător; ținut; tipar; treaptă; Turcia; ufff; ușor; valoare; după val; valuri; vapor; vară; verde; vioi; vuiet; zăpadă; zbor; zvîrle (1); 806/167/49/118/0 vale: deal (187); adîncă (34); apă (26); coborîre (23); jos (20); mare (20); ușor (18); drum (17); cîmp (14); cădere (13); rîu (13); abrupt (12); abruptă (12); sanie (12); cîmpie (11); munte (11); prăpastie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
curăția. / Ce ai, pupăză, cu mine / Că eu nu-nșir sfat cu tine. / Eu când s-a disprimavara / Și când oi prinde a cânta / Toată lumea m-asculta. / Da tu când îi pupăi, / Toată lumea te-a urî / Și cu bulgări or zvârli."327 "Semnele" prevestitoare ale păsării însoțesc destinul omului de la țară: "La toți le-o cântat cucu, / Numai mie granguru: / Să mă duc, să-mi las satu. La toți le-o cântat mierla, / Numai mie pupăza: / Să mă duc, să-mi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe Fârtat. Da nu a putut, că Fârtatu știa gândul șarpelui. Cum șarpele iscodea și urzea mereu împotriva Fârtatului, atunci Fârtatu l-a prins de coadă, l-a învârtit de două trei ori cum învârți un bici și l-a zvârlit în hău. Și a zis: Să te încolăcești în juru pământului de nouă ori și să-l aperi de prăpădul apelor."348 Șarpele primordial, de origine sacră, era antropomorf, iar prin "căderea" ontologică a fost supus, paradoxal, unui blestem întemeietor, fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ies din morminte/ cu viermii pe buze, dar râzând, râzând./ Ies în cumpăna nopții jucându-se fiecare cu ce poate." În "Cântec de lună", exploziile romantice cu implicații folclorice mai persista. Cerul sună, frunza sună/ unde-i dragostea nebună/ când zvârleam cuțite-n lună/ și tot dam morții arvună." Volumul "Clopotul nins" (1971) reia metafora focului: "Puterea mea e că mă mistui, iluzie de aur,/ iluzie a tot ce-ar fi putut să fie,/ iluzie a tot ce nu va fi
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
De întîlnești în cale pe cineva cu plin, are să-ți meargă bine. De-ți iese înainte cu deșertul, îți merge rău. Cu popă și cu iepure cine se întîlnește la drum bine nu-i merge; de te întîlnești cu popă, zvîrle în urma lui paie ori fîn, că atunci nu-ți va merge rău. De te întîlnești la drum cu țigani ori jidovi, îți va merge bine. De întîlnești popă e rău; iar de vezi iepure, rău de tot. De-ți iese
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dormi cînd soarele e la asfințit, că pe urmă te doare capul. Dacă are cineva durere de cap, să prindă un pescăraș*, să-l taie și să puie la cap carnea lui încă caldă - și-i trece durerea. Să nu zvîrli dalta din tindă în gura podului, că te apucă dureri în creștetul capului. Cînd te doare capul și te afumi cu pelin de la Rusalii [a cincizecea zi de la înviere], îți trece. Vineri dimineață, pînă în răsăritul de soare, dacă te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cenușa din vatră pînă a nu mînca nimic și gunoiul de prin casă, și primăvara, cînd fac straturile, presară cenușă amestecată cu gunoi zicînd: „Cum n-am mîncat eu diminețile ajunurilor, așa să nu mănînce nici o lighioaie roadele.“ Să nu zvîrli cenușa în bătătură, că faci a sărăcie. Să nu faci leșie cu cenușă de ciocani* (hluji*), că faci mătreață. Cer Cerul este ca o movilă nemărginită. Sf. Ilie obișnuiește să iasă cu carul său, ba la plimbare, ba cu treburi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tai coada și urechile de mic și să i le dai să le mănînce. Cînd cineva dă vreun cățel sau pisoi la altul, să i se plătească, căci altfel va avea pe lumea cealaltă cîni și pisici de pomană. Cînd zvîrli apa descîntată pe un cîne și el se scutură, atunci să știi că bolnavul are leac; cînd nu, nu. Cînd se culcă cînele pe omăt, are să fie cald. Cînd visezi cîni, ai dușmani. Se crede că, dacă mușcă pe cineva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-i arunce în pod, zicînd: „Șorecuț, na-ți un dinte de os, și tu dă-mi unul de oțel“ - ș-apoi dinții ce le-or crește vor fi foarte tari. Dacă îți pică un dinte ori o măsea, să-l zvîrli peste casă și să zici: „Paserea lui Dumnezeu, na-ți un dinte de fier și dă-mi unul de oțel.“ Dacă la botez plînge copilul, nu e bine să-l legeni pe brațe, că îi vor cădea dinții. Dacă cutare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pui în furnicar, și pe urmă, înăcrit cum e, să-l pui în gură, că te otrăvești. Cînd vezi cel întîi furnicar primăvara, să te dai de trei ori peste cap ori să iei pumni de furnici și să le zvîrli peste cap, că apoi ai noroc. Cînd vezi întîiași dată primăvara furnicar, să iei în mîna dreaptă furnicarul și să azvîrli peste cap, iar din gură să zici: „Să fiu iute ca furnicarul!“ Și așa să faci încă de două
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și se dau afară. Să nu umbli după ucisul grierilor din casă, că-i păcat, deoarece grierul e semn de belșug. Să verși borșul cînd găsești în putină grieri, că i rău de viermi. Grindină înainte de Sf. Ilie să nu zvîrli cu mere în sus, că bate piatra peste ogorul tău cît merele. în a noua joi după Paști, „Joia Verde“, să nu lucrezi nimic nici în casă, nici la cîmp, ca să nu bată piatra. Din Joimari și pînă la Ispas
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de buboaie. Gunoiul amestecat cu păr, fie de la scărmănat lîna, fie de la tuns, nu se dă afară ducîndu-l cu mătura pînă-n tindă ori pe prispă, că-i rău, ci trebuie să-l dai din casă pe mătură. Gunoiul nu se zvîrle niciodată în fața soarelui, că-i pătezi fața, și el pe urmă vara ne arde sămănăturile, iar iarna lasă frîu slobod gerului de ne gată și vitele, și pe noi cu frigul lui. Fetele mari, după ce mătură, să nu azvîrle gunoiul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îl îngroapă pe el. Cînd se însoară de-a doua oară bărbatul rămas văduv, pe mormîntul femeii sale moarte se varsă apă multă, că aceea se crede că arde în groapă. întîmpinare Cînd îți iese cineva cu deșert înainte, să zvîrli de trei ori cu țărnă după el, că ți merge bine. înțărcare Nu-i bine să înțărci copilul în zi de post, ci în una de frupt. Copiii se înțarcă lunea, și astfel: de duminecă sara se pune după ușa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se deoache copilul și să nu se apropie Necuratul de el. Cînd a face femeia, să nu fie în casă nimeni de parte bărbătească, că-i rău. Și cînd a intra unul, ia-i căciula ori pălăria și i-o zvîrle departe, ca să aibă sănătate copilul. Femeia care merge cu copilul nou-născut ca să primească rugăciunea de curățire este bine ca, ieșind și intrînd în casă, să calce peste un cuțit și cărbune, ca să nu se prindă nici deochiul, nici un rău de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd ești spăriet de-un cîne, să te afumi cu păr de-al lui. Dacă i se dă cuiva păr de capră sălbatecă în mîncare, apoi capătă o pîntecăraie care-i cauzează moartea. Părăsitură Cînd ai o părăsitură, s-o zvîrli peste casă, să tragi sama unde a picat și să cauți ce va ieși din părăsitură cînd a căzut; de-a fi șerpe, atunci mori, iar de-a fi ieșit pui de gă ină, rață sau alt pui de pasere
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd te întîlnești cu popa, îți merge rău. Cînd îți iese popă înainte, are să te bată cineva. De-ți va ieși popă înainte, trebuie să azvîrli cu paie în urma lui; altfel nu-ți merge bine. Cînd întîlnești la drum popă, zvîrle după el un șumuiog de fîn și să zici: „Ptiu, piei, drace!“ Să nu cumva să leși pe popă să sfîrșească cu umblatul (zi întîi, ajunuri, molifte) la tine, că i a rău. în ajunul Bobotezei, e rău de moarte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de rău. Primăvara, cînd vezi rîndunele întîi, se dă cu țărnă peste cap, ca să nu faci bureți* pe obraz peste vară. Cînd vezi rîndunele întîia oară primăvara, să iei două bucățele de lemn, să sufli asupra lor și să le zvîrli jos. Cine va face aceasta, mai ales dintre femei, poate să descîlcească orice tort, cît de rău a fi el încîlcit. Cînd vei vedea întîia oară numai o rîndunică, atunci toată vara ai să fii singur. Cînd vezi rîndunică întîi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]