7,853 matches
-
apărute în ‘’ Documentele slavo- romane,’’ relative la Gorj (1406-1655). Numeric, populația a crescut continuu de la 3.642 în anul 1892 la circa 10.000 de locuitori în 2003. Majoritatea sunt români, dar alături de aceștia conviețuiesc și alte etnii, precum romii (țigani și rudari). Ca religie, majoritatea sunt ortodocși la care se adaugă un număr mic de penticostali și baptiști. Ocupația de bază a locuitorilor a fost agricultura (reprezentată de culturi temporare-cereale, leguminoase și culturi permanente de vița-de-vie și pomi fructiferi), creșterea
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
contrabas), printre cele mai influente tarafuri de muzica lăutărească urbană de la sfârșitul anilor `50, rival în perioadă cu cel al fraților Gore și cu cel al lui Ion Nămol. În 2008 Paula Rosenberg, un muzicolog tânăr care a studiat muzica țiganilor timp de peste 20 de ani, a decis să-i alături din nou pe bătrânii lăutari, în frunte cu , pentru a înregistra un album și să-i prezinte lumii cu un nou nume, „Brigada Retro Mishto”. Moare în anul 2011 la
Cornel Bosoi () [Corola-website/Science/326247_a_327576]
-
construită pe la 1840 de marele logofăt Dumitrache Cantacuzino-Pașcanu și de Profira, soția sa. Casa, înconjurată cu un zid, avea în față o gradină mare cu arbori înalți iar în spate acareturile unei curți boierești: bucătăria, hambarele, grajdurile și locuințele robilor țigani. Casa logofătului Cantacuzino-Pașcanu era cunoscută ca una dintre cele mai renumite din vremea aceea, atât datorită arhitecturii, cât și prin sindrofiile și partidele de cărți care erau organizate aici. Domnitorului Grigore Ghica (1849-1856) a fost un obișnuit al casei, coana
Casa Cantacuzino-Pașcanu din Iași () [Corola-website/Science/326393_a_327722]
-
a fost un cunoscut lăutar, conducător de taraf și violonist român de etnie țigan, cu vârful în carieră în anii '30-'40 (zona Gării de Nord). Deși era orb de mic (jucându-se cu carbid, i-a sărit în ochi rămânând fără vedere) avea un simț extraordinar și o voce puternică, numărându-se printre primii lăutari
Fănică Vișan () [Corola-website/Science/322600_a_323929]
-
Rahira - fata lui Grigori Ciumkaci, care a stat la închisoare în trecut pentru că a furat și a depus apoi mărturie mincinoasă împotriva lui Ivonika. Grigori provine din „Țigănie” (loc dat de boierul din satul vecin pentru așezarea unei șatre de țigani) și este căsătorit cu Tatiana, sora Marikăi. Rahira l-a fermecat pe Sava și visează să intre în posesia averii părinților acestuia. Romanul prezintă câteva zeci de personaje minore, toate acestea fiind descrise dintr-o perspectivă psihologică profundă. Până la sfârșitul
Pământ (roman) () [Corola-website/Science/322153_a_323482]
-
elevii epiroti (macedoromâni din regiunea Epir și verieni (cei din zona orașului Veria), elevi aromâni înclinând de partea inspectorului. Istoricul austriac Max Demeter Peyfuss numește Bitola un „Shanghai al Balcanilor“, având în vedere multitudinea etniilor (turci, albanezi, slavi, greci, aromâni, țigani), și arată că această localitate s-a dezvoltat ca un centru al culturii aromânești: „existau aici Liceul de băieți, pe atunci singurul liceu român din Balcani, Școală superioară de fete, Consulatul Regal al României, librărie, bibliotecă, până și farmacie românească
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
-o, lăsându-le în același timp responsabilitatea de a o conserva, dar libertatea de a o purta în direcțiile în care cred de cuviință. Ca pretutindeni în România, lăutarii din comunitățile relativ ample - satele sau cartierele de muzicanți români sau țigani - sunt cei mai solizi profesional: competiția cu cei din proximitatea imediată îi obligă la autoperfecționare continuă. Pe de altă parte, tot aici ei sunt excelenți păstrători ai muzicilor bătrânești și în același timp agenți ai unor înnoiri care conduc câteodată
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
autobuzul în aer dacă vor fi atacați de securitate. Cei opt urcă în mijlocul de transport în grupuri, din stații diferite. Intervenția Securității este amânată de urcarea în autobuz a unei clase de elevi, apoi de cea a unei familii de țigani (interpretați de Jean Constantin și Draga Olteanu-Matei) și de cea a unui țăran a cărei soție urma să nască. În cele din urmă, în autobuz urcă un plutonier de miliție (Colea Răutu) care-l recunoaște pe Matei. Dându-și seama
Acțiunea „Autobuzul” (film) () [Corola-website/Science/327030_a_328359]
-
care amenință să-l arunce în aer cu pasageri cu tot. Filmul anticipează, în registru minor, secvența autobuzului din Balanța, realizată 15 ani mai târziu de Lucian Pintilie.”" Câteva cadre din "Acțiunea „Autobuzul”" (scena urcării în autobuz a familiei de țigani) sunt prezentate în filmul "Expresul de Buftea" (1979).
Acțiunea „Autobuzul” (film) () [Corola-website/Science/327030_a_328359]
-
Dávid Ferenc, în Dâmbul Pietros. Stilul ales a rămas la rădăcinile puritane și transilvănene, astfel clădirea face o aluzie la vechile biserici fortificate. Conform recensământului din 2011, după etnie locuitorii se împart în: 66033 români, 57532 maghiari, 202 germani, 3110 țigani, 7110 necunoscută. În municipiul Târgu Mureș trăiește cea mai mare comunitate maghiară urbană din România, care datează încă din Evul Mediu. Cronica Săsească din Brașov, care a fost tipărită în anii 1847-1848 spune că localitatea a fost fondată în 1004
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
după religie în mod tradițional sunt romano-catolici și reformați. Ei trăiesc în zone compacte unde alcătuiesc o majoritate covârșitoare. Cea mai importantă astfel de zonă este Valea Rece (în ), o stradă cu case și blocuri sociale. Minoritatea este alcătuită de către țiganii numiți "gabori", care își păstrează tradițiile și vorbesc limba romani. Romii din Târgu Mureș și din Sângeorgiu de Mureș au jucat un rol important în timpul conflictului interetnic din 1990. Premisa evenimentelor a fost faptul că la data de 10 februarie
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
de stat responsabil pentru conviețuirea etnică și religioasă din Ungaria, Zoltán Balog. Premierul ungar, Gordon Bajnai, care a primit la audiență romii respectivi în Sala Munácsy din Parlament, a declarat că în momentul în care a fost scandată propoziția respectivă, țiganii mureșeni „au ajuns în cadrul națiunii maghiare”. Contextul politic din Transilvania, la începutul secolului al XVIII-lea, s-a dovedit a fi favorabil populației de naționalitate română, care până în acel moment avea statutul de populație tolerată, fără drepturi egale cu restul
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
a avut loc pe 14 și 15 noiembrie 2006 în cartierul Ferentari din București, România. Revolta a izbucnit după ce reprezentanții Electrica au debranșat de la rețeaua de energie electrică numeroase familii de țigani care se branșaseră ilegal sau care nu-și achitaseră datoriile. Protestatarii în număr de la 300 la 500 au blocat Bulevardul Pieptănari și au incendiat anvelope și diverse bunuri, deasemenea au spart geamurile unei autospeciale de pompieri care sosiseră în zonă
Revolta din Ferentari () [Corola-website/Science/330562_a_331891]
-
județul avea șapte plăși, cele cinci anterioare, Călugăreni, Câlniștea, Dunărea, Glavacioc, și Neajlov, la care s-au adăugat ulterior alte două, Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 296.412 locuitori, dintre care 97,1% români, 2,2% țigani, 0,2% maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația era formată din 99,4% ortodocși, 0,2% romano-catolici, 0,1% adventiști ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de 31.016 locuitori, dintre care 92,7% români, 2,4% țigani
Plasa Câlniștea, județul Vlașca () [Corola-website/Science/330736_a_332065]
-
țigani, 0,2% maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația era formată din 99,4% ortodocși, 0,2% romano-catolici, 0,1% adventiști ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de 31.016 locuitori, dintre care 92,7% români, 2,4% țigani, 1,0% maghiari, 0,7% evrei ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 96,4% ortodocși, 1,3% romano-catolici, 0,8% mozaici ș.a.
Plasa Câlniștea, județul Vlașca () [Corola-website/Science/330736_a_332065]
-
din 1930) prin reorganizarea teritorială a celor trei plăși din vestul județului, Mihai Viteazul, Câmpia Turzii și Luduș. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 33.706 locuitori, dintre care 22.393 români (66,4%), 9.465 maghiari (28,1%), 933 țigani (2,8%), 832 evrei (2,5%) ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 19.106 greco-catolici (56,7%), 7.687 reformați (22,8%), 4.003 ortodocși (11,9%), 1.798 romano-catolici (5,3%), 835 mozaici (2,5%) ș.a. După
Plasa Unirea, județul Turda () [Corola-website/Science/330732_a_332061]
-
județul avea șapte plăși, cele cinci anterioare, Călugăreni, Câlniștea, Dunărea, Glavacioc, și Neajlov, la care s-au adăugat ulterior alte două, Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 296.412 locuitori, dintre care 97,1% români, 2,2% țigani, 0,2% maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația era formată din 99,4% ortodocși, 0,2% romano-catolici, 0,1% adventiști ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de 31.016 locuitori, dintre care 92,7% români, 2,4% țigani
Plasa Siliștea, județul Vlașca () [Corola-website/Science/330737_a_332066]
-
țigani, 0,2% maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația era formată din 99,4% ortodocși, 0,2% romano-catolici, 0,1% adventiști ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de 31.016 locuitori, dintre care 92,7% români, 2,4% țigani, 1,0% maghiari, 0,7% evrei ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 96,4% ortodocși, 1,3% romano-catolici, 0,8% mozaici ș.a.
Plasa Siliștea, județul Vlașca () [Corola-website/Science/330737_a_332066]
-
El Krim, liderul de facto al triburilor dispersate din Rif. Foster i-a promis lui El Krim că nu vor mai exista săpături arheologice ulterioare. Detașamentul lui Foster este completat cu voluntari, dar și cu oameni luați cu forța precum "țiganul" Marco Segrain (Terence Hill), un faimos hoț de bijuterii care a acționat trei ani pe Riviera până când autoritățile franceze au reușit să-l prindă. Țiganul se împrietenește cu trei recruți, gigantul rus Ivan (Jack O'Halloran), un fost membru al
Mergi sau mori () [Corola-website/Science/328550_a_329879]
-
Detașamentul lui Foster este completat cu voluntari, dar și cu oameni luați cu forța precum "țiganul" Marco Segrain (Terence Hill), un faimos hoț de bijuterii care a acționat trei ani pe Riviera până când autoritățile franceze au reușit să-l prindă. Țiganul se împrietenește cu trei recruți, gigantul rus Ivan (Jack O'Halloran), un fost membru al gărzilor imperiale ruse; "Top Hat" Gilbert Francis (André Penvern), un muzician care nu are calitățile fizice necesare pentru a fi soldat, și Fredrick Hastings (Paul
Mergi sau mori () [Corola-website/Science/328550_a_329879]
-
1910 a evidențiat 800.198 de persoane, din care: 38,88% ruteni, 34,38% români, 21,24% germani (inclusiv 12,86% evrei), 4,55% polonezi, 1,31% maghiari, 0,08% slovaci, 0,02% sloveni, 0,02% italieni și câțiva croați, țigani, sârbi și turci. Românii erau încă prezenți în toate așezările din regiune, dar numărul lor scăzuse în satele din nord. Mulți dintre germanii bucovineni, precum și câțiva români, emigraseră în secolele al XIX-lea și al XX-lea în America de Nord. În
Unirea Bucovinei cu România () [Corola-website/Science/328650_a_329979]
-
avut loc în perioada 25 iulie - 20 octombrie 1975. Rolurile principale au fost interpretate de Gheorghe Dinică (Diplomatul) și Gabriel Oseciuc (Darie), în timp ce restul distribuției era format din Cornel Coman (Spelbul), Ștefan Sileanu (Siteavul), Ferencz Bencze (Dodu), Ernest Maftei (lăutarul țigan), Jean Reder (feldwebelul), Károly Sinka (ofițerul german), Irina Petrescu (sârboaica), Florina Cercel și Elena Albu (cele două grecoaice), Boris Ciornei (pescarul), Cornel Gârbea (conducătorul partizanilor sârbi), Andrei Codarcea (interpretul sârb) ș.a. Filmul a fost realizat pe o peliculă color (2864
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
scrisă în scopul de a evidenția frumusețea pescuitului și de a reaminti o serie de întâmplări adevărate trăite de Mihail Sadoveanu în expedițiile sale pescărești. Autorul îi contrazice pe cei care susțin că pescuitul cu undița este o îndeletnicire a țiganilor și derbedeilor și, deși recunoaște că există puțini orășeni serioși care o practică (precum Ioan Alexandru Brătescu-Voinești și Panait Istrati care se duc des la Snagov), consideră că este un mod mai plăcut și mai sănătos de petrecere a timpului
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
că în timpul războiului, naziștii nu au fabricat numai săpun din cadavre, ci și lumânări: "„Numai lumânările și săpunul erau de fabricație germană. Aveau aceeași fantomatică opalescență. Britanicii nu aveau de unde ști că lumânările și săpunul erau făcute din grăsimea evreilor, țiganilor, comuniștilor și altor inamici ai statului.”" În romanul lui Solomon Perel „Europa, Europa”, autorul pomenește de folosirea săpunului RIF la dușurile din taberele Hitlerjugend. Personajul principal, evreu, se plânge că săpunul nu face suficientă spumă ca să poată ascunde de ceilalți
Săpun făcut din grăsime umană () [Corola-website/Science/332005_a_333334]
-
operei: cca 2 ore. Acțiunea se petrece în și în jurul orașului Napoli, Italia, în secolul al XVIII-lea. "Pe malul mării, lângă Napoli" Poetul Prosdocimo este în căutarea unui subiect pentu noua lui dramă bufă. El întâlnește o bandă de țigani, cu tot cu frumoasa, dar nefericita Zaida și al ei confident Albazar. El se gândește că poate țiganii îi pot oferi unele idei ! Geronio, prietenul lui Prosdocimo, încăpățânat și uneori prostănac, este în căutarea unei ghicitoare pentru a-l consilia cu privire la problemele
Turcul în Italia () [Corola-website/Science/332025_a_333354]