9,188 matches
-
De această dată, nu mai există un singur răspuns corect, ci o multitudine de modalități prin care oamenii pot fi atrași pentru a-și petrece concediul pe litoralul nostru. Desigur este nevoie de o doză substanțială de fantezie pentru a alunga imaginea plajelor murdare, a serviciilor proaste și a prețurilor mari, mai cu seamă când nu departe există alte condiții. Fiind implicată imaginația, putem spune că avem de a face cu o problemă creativă. Am identificat, prin urmare, două tipuri de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
poți de des. Durata lui poate fi de la trei la treizeci minute. Sindromul jeleului Tehnica „Sindromul jeleului” te ajută să-ți destinzi corpul relaxând fiecare mușchi, pe rând, începând de la degetele picioarelor până în creștetul capului. Așează-te în poziție culcată. Alungă toate gândurile negative, chiar dacă în acea zi ai acumulat destule neplăceri. Închide ochii, respiră adânc și încearcă să fii relaxat. Închipuiește-ți că un uriaș balon cu aer cald, de un albastru viu, este ancorat în mijlocul unei pajiști bogate. Gândește-te
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
grup, au meritul de a dispersa teama, timiditatea și inhibițiile - aceste bariere în calea unei munci de echipă cu adevărat creatoare. Jocurile creative produc creșterea energiei grupului prin două mecanisme-cheie: mișcarea și râsul. Mișcarea determină corpul - deci și creierul - să alunge amorțeala, iar râsul - așa cum am afirmat de multe ori în această carte merge mână în mână cu creativitatea. Jocul 1. Noduri La joc participă un număr par de persoane. Dacă numărul grupului este impar va participa și organizatorul jocului. Ideal
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
odaia. Afară de cap, care era rănit, aveam brațul stâng umflat, brațul cu care îmi apărasem capul. Dar în oraș au fost drame. La culoarea de Galben a fost bătaie mare și șarje de cavalerie. Fiindcă poliția ocupase biroul, iar bandele alungau pe alegători de la vot, aceștia, în număr de peste 300, au dat asalt localului. Atunci au fost chemați jandarmii călări, cari au venit în cap cu comandantul lor, căpitanul Tulea. Căpitanul Tulea primind ordinul să șarjeze pe alegători, unul dintre aceștia
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
știrile de la zece, se stinge lumina. Nu pot să adorm. Se aude rumoarea mașinilor și, uneori, pocnetul celor ce merg pe trotuar. Gîndul îmi fuge în sute de părți, în trecutul îndepărtat și în cel recent, mai ales în acesta. Alung ideea de bilanț. Treptat, intru într-o stare neutră. N-am dorințe, n-am regrete, n-am invidii. Am doar un gust amar, egal și o tristețe subțire, prelungă. Afară de mine, doi din cei cinci sînt profesori: Marin Neagu, consultant
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
gînduri contradictorii: unele iuți, drăcești, absurde - „fiori de nebunie” -, altele, stimulate de voință - calme, pozitive, frumoase. Semn, probabil, de nevroză, anumite stupidități și vulgarități, auzite ici-colo, îmi invadează, cînd nici nu mă aștept, mintea, iar faptul că nu le pot alunga imediat mă irită, îmi produce o teribilă (citez iarăși din Bacovia) „enervare pe gînd”. Cum a apărut „rîia” asta? Mi-i imposibil s o ignor, însă orice încercare de a o combate îmi ia o groază de energie intelectuală. Ceea ce
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mult mai tînără decît el, pe care a luat-o de nevastă după moartea bunicii. A fost - se zice - un om bun, dar cu slăbiciuni, de vreme ce a admis ca mama, a doua născută și mătușa Aneta, a treia, să fie alungate deacasă... - De ce te-ai oprit? Vorbește-ne și despre bunicul din America. - Ordonați??! - îți ordon să spui de ce n-ai declarat pînă acum că ai un bunic în America. Dintr-odată vocea i se înăsprise. Ceilalți ofițeri au întors și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
înțeleg prin „buni”? Cu „sănătate și putere de muncă”: să pot ridica din cărămidăria de fișe strînse pînă acum cîteva construcții - nu palate, nu zgîrienori, ci niște „vile” estetice, rezistente și atrăgătoare. Nu rîvnesc funcții, distincții, bogăție. Vreau doar să alung sărăcia, neliniștea, neputința de a-mi satisface nevoile culturale cele mai rezonabile. *1 ianuarie... E ziua în care îmi cercetez adîncurile din mine, ziua în care mă gîndesc mai intens la viitor. Doamne, sper să nu te superi că-ți
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
facultate la care, în urmă cu un deceniu, obținuse licența. Am ajuns să mă sperii de vorbe. Într-o zi mi-a venit în minte expresia „parcă ai intrat în anul morții”. Mi-au trebuit cîteva ore ca s-o alung, timp în care mi-am repetat de numeroase ori hotărîrea de a nu „ceda” (de parcă ar depinde numai de mine) nici o zi din cei șaptesprezece ani pe care sper să-i mai trăiesc. Ba chiar șaptesprezece și cîteva luni, căci
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ceea ce am realizat. Aproape totul mi se pare insignifiant, încît refuz să duc pînă la capăt un astfel de bilanț. Studii, articole, comunicări - sînt simple „promisiuni”, atît! Voi avea, oare, timp să le onorez? Mă scutur de îndoială și o alung, dar ea revine, cu precizia unui corb. Criza aceasta de încredere în viitor se repetă aproape zilnic, cîteodată chiar de mai multe ori pe zi. O vreme mi-a fost teamă s-o notez, între timp am ajuns să cred
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
încerc să înstrunez: „Cerul dacă e înnorat, ochii mei cum să strălucească? / Cîmpul dacă-i pustiu, inima cum să nu-mi tresară? / Prietenii dacă-s rari, neliniștea cum să nu mă-mpresoare? / Anii dacă-s tîrzii, nostalgia cum s-o alung?...” *Care-i „lumea mea”? Cui îi sînt util și cu cine mă simt pe deplin solidar? Nu o dată am sentimentul că am nimerit greșit, printre oameni pe care nu i interesez și care (cei mai mulți) nu mă interesează. Chiar din cei
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a unor mari revoluționari. Cert, nu m-aș fi amestecat cu acuzatorii și n-aș fi făcut parte din „mulțime”. *Mă simt adesea scindat: o parte din mine face eforturi de a fi onestă, de a gîndi ireproșabil, de a alunga viziunile absurde, de a reprima pornirile spre vulgaritate, de a strivi suficiența, iar cealaltă parte îmi maimuțărește strădaniile, le ridiculizează, se înfruptă din pubela vorbelor porcoase, tulbură clipele cele mai idilice cu imagini bizare, mă trîntește din înălțimi în gura
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Dar nu știu cum poți să placi unei fete! - Ei bine, cîntă la chitară, fii vesel, rîzi și cîntă! Băiatul face întocmai cum i se spusese, dar sosește în momentul în care tatăl fetei murise. Purtarea lui e considerată indecentă și e alungat cu pietre. Se reîntoarce acasă și se plînge de cele întîmplate. Tatăl său îi explică cum trebuie să se poarte în astfel de cazuri. Fiul merge din nou la vecini cînd se tăia un porc. Respectînd cu fidelitate ultima lecție
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
vecini cînd se tăia un porc. Respectînd cu fidelitate ultima lecție primită, începe să plîngă în hohote: - Vai ce jale! Era atît de bun! îl iubeam atîta! Niciodată nu se va mai găsi unul atît de bun! Exasperați, vecinii îl alungă. Povestește tatălui această nouă pățanie și primește din nou sfaturi cum trebuie să se poarte. La cea de a treia vizită vecinii tocmai curăță de omizi grădina. Mereu în urmă cu lecția tînărul exclamă: - Ce bogăție! Vă doresc ca toate
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
La cea de a treia vizită vecinii tocmai curăță de omizi grădina. Mereu în urmă cu lecția tînărul exclamă: - Ce bogăție! Vă doresc ca toate aceste animale să se înmulțească pe pămînturile voastre! Să nu vă lipsească niciodată! Bineînțeles, e alungat din nou. După această a treia încercare neizbutită, tatăl îi porunci fiului să construiască o colibă. Acesta se duce în pădure ca să taie lemnele necesare. În timpul nopții un priculici trece pe acolo și găsește locul foarte potrivit pentru a-și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în vremea foametei își vor arăta colții și vor huli pe regele lor și pe Dumnezeul lor. Apoi își vor întoarce privirea spre pămînt și iată că acolo va fi strîmtorare, întuneric și scîrbă și nevoie! Dar noaptea va fi alungată” (VIII, 21-22). Același pattern se regăsește la Apostolul Pavel, în Epistola către Romani (13, 12): „Noaptea e pe sfîrșite; ziua este aproape. Să lepădăm dar lucrurile întunericului și să ne îmbrăcăm cu armele luminii”. Pentru a reflecta la „Cultul personalității
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ca de fiecare dată, V.M. i-a spus, rîzînd, că de această „pasiune arhivistică” ar trebui prevenit viitorul redactor-șef, pentru a ști ce-l așteaptă! Urmărind planul deja schițat al acțiunii, n-am putut (și nu pot) să-mi alung gîndul că dacă G. ar fi intuit reacția lui A. (pe care l-a subapreciat ca luptător) și i-ar fi dat ceea ce acesta rîvnea, aș fi fost iarăși singur. Lucru uitat, întîmplarea intră însă în categoria „ironiilor soartei”: „terminatorul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
eveniment legat de viața sau opera poetei. De toate aceste elemente, „iubitorul” culturii făticenene nu vroia să țină cont și vorbea neautorizat În numele instituției. Avea mai mult Înclinații pentru calomnii Împotriva noastră, Înțelegându-se perfect cu „colegii” care ne voiau alungați de la „Galerie” cât mai repede posibil. 11 În nenumărații ani cât a bătut monedă pentru preocupările sale culturale, Toporan nu a evocat niciodată figura Doinei Bucur. Că cerea date despre poetă pentru Dicționarul lui Mircea Zaciu, nu era rău. Dar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
redacție și informați-o despre lucrarea Din istoria ținutului Sucevei În date și cifre, 242 pag. și 60 ilustrații. Publicarea ei nu o va dezamăgi (...). La Vatra Dornei am citit volumul Masa umbrelor de romancierul Ionel Teodoreanu. Ține atenția trează, alungă somnul și descrețește fruntea! Acum, În apropierea sosirii Sf. Nicolae făcătorul de minuni (poate publicarea lucrării de mai sus). Vă doresc amândurora sănătate și bucurii! M. Niculăiasa 5774 Lămășeni - j. Suceava,Of. Rădășeni 225 Nu a existat niciodată În Suceava
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pentru orașul Lugoj și deci nu are drept la cartele pentru hrana copiilor. Credem că protopopul Ioan Tigriș se poate mândri pentru tot ce a realizat cu privire la alungarea preotului Vinchici (așa cum a făcut-o și altă dată cu preotul Dumitrescu, alungat din preoție) să trăiască într-o mizerie cruntă cu familia. Părintele și-a depus actele de plecare definitivă din țară în SUA încă la sfârșitul anului 1982. Cerem pentru preotul Vinchici și familia lui, Statului român, aprobarea actelor necesare, în vederea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și-au strămutat și pământurile la mânăstire prin schimb cu alți proprietari din satele lor și cum cu mâinile lor au zidit acea mânăstire și chiliile ei. în anul 1956, mânăstirea a fost desființată, iar maicile împreună cu stareța au fost alungate, pierzându-și și bunurile duse la mânăstire de acasă. Cele mai multe au suferit și închisoare din cauză că mai purtau hainele călugărești, neavând altele. La plecare, m-au rugat să vă înmânez următorul mesaj: Suntem bătrâne, după ce am argățit pe unde am fost
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
la cei mai mari din țara noastră și la cei cu credință și dragoste de România. în primul rând, la președintele țării noastre, despre care se știe că este un om înțelegător și bun. Căci noi pe nedrept am fost alungate din munca și mânăstirea noastră. Domnule director, vă rugăm mult, difuzați această scrisoare la Europa Liberă. Și, dacă se poate, să ajungă scrisoarea și la Vocea Americii. Dr. Hubert Langer, Graz, Austria, [octombrie] 1984, difuzată la 11 noiembrie 1984 Relatare
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
20 de ani ați ruinat țara. Ați distrus viața plină de conținut și prosperitate a zecilor de milioane de români, în special a țăranilor agricultori, care acum cerșesc pe la orașe câte o bucată de pâine pentru familia rămasă acasă. Ați alungat din sate pe toți oamenii harnici care aveau gospodării frumoase și asigurau existența orășenilor cu alimente bune și proaspete. Ați distrus sute de mii de case mari sau modeste, dar sănătoase, cu curțile lor frumoase, și ați făcut în schimb
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Ați distrus sute de mii de case mari sau modeste, dar sănătoase, cu curțile lor frumoase, și ați făcut în schimb așa-zisele cutii de chibrituri în care nu există nici lumină, nici căldură, nici hrană și nici mulțumire. Ați alungat din țară sute de mii de cetățeni de origină germană care se identificaseră în lungul șir de ani cu interesele și specificul românesc, unde au avut o viață prosperă și plină de conținut. Ați distrus cartierul Uranus și altele ca să
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
care au suferit persecuții și teroare, percheziții și amenințări și care, trecând peste toate, m-au căutat, ca să putem trăi câteva clipe de comuniune frățească, și dacă nu ar fi această certitudine a proniei divine, chiar dacă necunoscută, și care îmi alungă teama, diferența dintre detențiune și acest simulacru de libertate ar fi extrem de mică. Doar că acum sunt păzit de un număr infinit mai mare de securiști și milițieni decât atunci când eram închis și această situație a creat o stare de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]