12,241 matches
-
călugăr cretan de la Muntele Athos, și tipărită în 1641 la Veneția. Cartea lui Landos se compune din trei părți. Primele două au un caracter didactico-moralizator, iar partea a treia cuprinde antologia de narațiuni Minunile Maicii Domnului. Autorul a folosit pentru antologie atât izvoare grecești - conform tradiției Muntelui Athos (Metafrast, sinaxare, penticostare, Viața Sfântului Ioan Damaschin ș.a.), cât și izvoare occidentale - conform unei bine stabilite tradiții a legăturilor insulei Creta cu centrele de cultură apusene, mai ales cu Veneția. Se pare că
MANTUIREA PACATOSILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287994_a_289323]
-
ș.a. Debutează în volum ca istoric literar, cu monografia Traian Demetrescu, apărută în 1956. Prima carte de versuri, intitulată Incunabule, îi este editată târziu, în 1969. Urmează Ceremonia faianțelor (1971), Ora magnoliilor (1976), Vesperalia (1980) și Ora reveriilor (1989). O antologie de autor, Utopia nopții, îi este tipărită în 1998. Versurile târzii sunt percepute de autorul însuși „ca niște flori suferinde”, în care critica sesiza un tragism livresc, augmentat de vârsta adolescentină a eului liric. Totul este imaginar și reverie de
MANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287996_a_289325]
-
Ediții: Ion Minulescu, Opere, I-IV, pref. Mihai Gafița, București, 1974-1983; Ion Caraion, Cimitirul din stele, pref. edit., București, 1995, Postume, pref. edit., București, 1995, Tristețe și cărți, pref. edit., București, 1995; Dimitrie Stelaru, Opera poetică, pref. edit., București, 2002. Antologii: Arta poetică la români, ed. 2, pref. edit., București, 2002. Repere bibliografice: Dumitru Micu, „Incunabule”, RL, 1969, 14; Veronica Porumbacu, „Incunabule”, VR, 1969, 6; Caraion, Duelul, 85; Daniel Dimitriu, „Ceremonia faianțelor”, CL, 1972, 17; Barbu, O ist., 223-225; Al. Andriescu
MANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287996_a_289325]
-
Scriitorilor. Studiul Literatura SF (1980) este urmat de principala sa carte, Caragiale și Caragiale. Jocuri cu mai multe strategii (1983). Alt volum de critică, Litere în tranziție, îi apare în 1998. După ce în 1996 publică la Pittsburgh, SUA, o cuprinzătoare antologie a scriitorilor din România (The Phantom Church and Other Stories from Romania), la București îi apare Enciclopedia exilului literar românesc (2003). Deloc surprinzător, în 2002 M. tipărește un volum de literatură științifico-fantastică, Misterul camerei închise, care cuprinde „nouă povestiri incredibile
MANOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287991_a_289320]
-
inteligența critică, echivalată de el cu talentul. Primul său volum, Poezia criticilor, este un joc subtil între aparență și esență. Cartea ar fi mai mult o „istorie a poeziei” decât a criticilor care au scris poezie, și mai puțin o antologie sau o culegere de texte. Sunt avuți în vedere „numai autori pentru care critica reprezintă un mod de existență”, de la Radu Ionescu la Matei Călinescu, șir din care nu lipsesc nume ce au ilustrat o epocă: Titu Maiorescu, G. Ibrăileanu
MANOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287991_a_289320]
-
până la urmă, depistate. LAURENȚIU ULICI SCRIERI: Poezia criticilor, București, 1971; Literatura SF, București, 1980; Caragiale și Caragiale. Jocuri cu mai multe strategii, București, 1983; Litere în tranziție, București, 1998; Misterul camerei închise, București, 2002; Enciclopedia exilului literar românesc, București, 2003. Antologii: Drumuri și zări. Antologie a prozei românești de călătorie, București, 1982 (în colaborare cu Șt. Cazimir, Viorica Diaconescu, Alexandru Melian și Petre Nicolau); The Phantom Church and Other Stories from Romania, tr. Sharon King și Georgiana Fârnoagă, pref. edit., Pittsburgh
MANOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287991_a_289320]
-
ULICI SCRIERI: Poezia criticilor, București, 1971; Literatura SF, București, 1980; Caragiale și Caragiale. Jocuri cu mai multe strategii, București, 1983; Litere în tranziție, București, 1998; Misterul camerei închise, București, 2002; Enciclopedia exilului literar românesc, București, 2003. Antologii: Drumuri și zări. Antologie a prozei românești de călătorie, București, 1982 (în colaborare cu Șt. Cazimir, Viorica Diaconescu, Alexandru Melian și Petre Nicolau); The Phantom Church and Other Stories from Romania, tr. Sharon King și Georgiana Fârnoagă, pref. edit., Pittsburgh, 1996. Traduceri: Günter Krupkat
MANOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287991_a_289320]
-
se concentrau îndeobște asupra analizei unei perioade distincte sau chiar asupra operei unui singur scriitor. La aceasta s-au adăugat tratatul Istoria literaturii italiene (din cele trei volume proiectate nu a apărut, din cauza împrejurărilor politice, decât unul singur, în 1944), antologiile Poezia italiană contemporană (1938) și Critica italiană de la Vico la Croce (1941). Operei de traducător a italienistului i se datorează și apariția (uneori pentru întâia oară) în versiune românească a unor scrieri reprezentative pentru spiritul italian, începând cu Divina Comedie
MARCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288007_a_289336]
-
timpului, realizează comentarii critice, prezentări de carte, emisiuni cu specific folcloric. Colaborează la „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Orizont”, „Luceafărul”, „Ateneu”, „Viața studențească” ș.a. Debutează în 1959, cu versuri, la ziarul „Viața nouă” din Galați. Figurează cu un grupaj de poeme în antologia Poezia ieșeană contemporană (1968). Cele trei volume antume ale poetei - Fructul apei (1969), Ziua dragostei (1972), În așteptarea zăpezilor (1978) -, precum și culegerea Crinul (1984), apărută postum, dezvăluie o sensibilitate ce își găsește modalitatea optimă de expresie prin întoarcerea la tiparele
MASLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288054_a_289383]
-
clasică în România. 1928-1939 (în colaborare cu N. I. Herescu și Constanța Elena Stoenescu), București, 1943; [Relații culturale româno-elene], Atena, 1995. Traduceri: Xenofon, Statul spartan. Statul atenian, București, 1958, Anabasis, București, 1964, Viața lui Cyrus cel Bătrân, București, 1967; Moartea palicarului. Antologia nuvelei neogrecești, București, 1967; Anthusa, fata cu plete de aur. Basme populare grecești culese de G. A. Megas, București, 1971; Viteazul Dighenis Acritas. Epopee medievală bizantină, București, 1974 (în colaborare cu Gheorghia Delighiani-Anastasiadi); Pausanias, Călătorie în Grecia, I-II, București
MARINESCU-HIMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288036_a_289365]
-
din veacul al XIX-lea, însă îi va fi preferat Ștefan Ciobanu. Desfășoară o bogată activitate publicistică în „Glasul moldovenesc”, „Răsăritul”, „Curentul nou”, „Sburătorul”, „Adevărul literar și artistic”, „Deșteptarea”, „Renașterea Moldovei”, „Floarea soarelui”, „Viața Basarabiei” ș.a. Întocmește, împreună cu Nicolae Dunăreanu, antologia Prozatorii noștri (I-II, 1921), tradusă și în rusește, și dă la iveală, sub formă de extrase și broșuri, mai multe studii: Proza noastră estetică (1921), B.P. Hasdeu și Rusia (1925), Civilizație și poezie (1927), B.P. Hasdeu și M. Eminescu
MARIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288020_a_289349]
-
mea publicistică. 1908-1927, Chișinău, 1927; Contribuțiuni la istoria literaturii românești din veacul al XlX-lea, Chișinău, 1927; Bogdan Petriceicu Hasdeu, București, 1928; I. Creangă, Chișinău, 1930; Alexandru Hasdeu și Academia Română, București, 1932; Activitatea publicistică a lui B.P. Hasdeu, Chișinău, 1932. Antologii: Prozatorii noștri, I-II, Chișinău, 1921 (în colaborare cu Nicolae Dunăreanu). Repere bibliografice: Loghin, Ist. lit. Bucov., 225; Predescu, Encicl., 525-526; Victor Morariu, N. Tcaciuc-Albu, D. Moldovanu, [Liviu Marian], „Revista Bucovinei”, 1943, 1; Eugen Dimitriu, Petru Froicu, Liviu Marian. 1883-1942
MARIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288020_a_289349]
-
transcendenței. Om și Dumnezeu în opera eminesciană, Videle, 2001; Măreția viciilor ascunse, Videle, 2001; Parteneriate educaționale comunitare. Itinerar italian, Videle, 2001; Caragiale și „eternul feminin”, Videle, 2002; O filieră educațională neolatină. În Dublin, Videle, 2003; Romanul adolescentului clarvăzător, Videle, 2003. Antologii: Arca îmblânzitorilor de fantasme, Videle, 2000 (în colaborare). Repere bibliografice: Ion Bogdan Lefter, Vitrina „Contrapunct”, CNP, 1992, 7; Traian T. Coșovei, Reverii sinucigașe, CNT, 1992, 8; Geo Constantinescu, Cronica sentimentală, „Azi. Pagini culturale”, 1993, 299; Cristea, Teleorman, 397-398; Adrian Bucurescu
MARINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288035_a_289364]
-
îmblânzitorilor de fantasme, Videle, 2000 (în colaborare). Repere bibliografice: Ion Bogdan Lefter, Vitrina „Contrapunct”, CNP, 1992, 7; Traian T. Coșovei, Reverii sinucigașe, CNT, 1992, 8; Geo Constantinescu, Cronica sentimentală, „Azi. Pagini culturale”, 1993, 299; Cristea, Teleorman, 397-398; Adrian Bucurescu, O antologie lirică de autor, RMB, 1997, 2061; Nicolae Prelipceanu, „Purtătorul de cuvinte”, RMB, 1997, 2123; Micu, Ist. lit., 413. D.Mc.
MARINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288035_a_289364]
-
asupra apariției și proliferării kitschului. A colaborat la câteva lucrări colective importante - Artă și comunicare (1971), Creație și ideație (1971), Estetica filosofică și științele artei (1972), Dicționar de estetică generală (1972), Artă și realitate (1972). Comentatorii au subliniat valoarea unor antologii pe care le-a alcătuit, cum sunt Estetică-informație-programare (1971), De la Apollo la Faust. Dialog între civilizații, dialog între generații (1978), în aceasta din urmă publicând și o traducere integrală din Nașterea tragediei a lui Nietzsche, sau Arta viitorului (1979). SCRIERI
MASEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288053_a_289382]
-
1972; Artă și matematică. Introducere în estetica informațională, București, 1972; Arta-o ipostază a libertății, București, 1977; Arta de a fi spectator. Contribuții la estetica receptării, București, 1986; Arta naivă, București, 1989; Pariul cu teatrul. Idei la rampă, București, 1998. Antologii: Estetică-informație-programare, București, 1971; De la Apollo la Faust. Dialog între civilizații. Dialog între generații, tr. și pref. edit., București, 1978; Arta viitorului, tr. și pref. edit., București, 1979. Repere bibliografice: Florin Manolescu, Critica și știința, LCF, 1972, 48; Andrei Pleșu, „Mărturia
MASEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288053_a_289382]
-
de poezie, marcate puternic de influența lecturilor, au atras atenția asupra unei sensibilități adolescentine, susținute de o propensiune spre meditația existențială și de preocuparea de a fi concordant cu spiritul stilistic al liricii românești moderne (alcătuiește, de altfel, și o antologie de lirică românească, apărută în Iugoslavia, la Split, în 1973). Pentru versurile cuprinse în culegerea Ochii și ploile (1972) i-a fost decernat Premiul Asociației Scriitorilor din Brașov . Câțiva ani mai târziu, același premiu încununează florilegiul Euridice (1976), remarcat de
MARTINOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288048_a_289377]
-
1992 și 1994 ocupă un post de publicist comentator la revista „Parlamentul”, devenind ulterior consultant la compartimentul pentru presă al Senatului. Debutează cu o fabulă, Amănuntul principal, în culegerea Oltenia literară (1955), iar în proză, cu povestirea Înainte de plecare, în antologia Pagini dunărene (1964). Colaborează cu povestiri, reportaje, articole la „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul”, „Tribuna”, „Steaua”, „Vatra”, „Familia”, „Ramuri”, „Cinema” ș.a. Nuvelele din volumul Locul (1973), debut matur, avansează o formulă neschimbată pe tot parcursul scrierilor lui M. - proză de analiză
MATALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288056_a_289385]
-
1954 a funcționat și ca preparator la Institutul de Istorie Literară și Folclor, iar între 1954 și 1958 a fost cadru didactic la Institutul Pedagogic din București. În decembrie 1958, sub motivul că ar fi avut în biblioteca sa o antologie a poeților legionari refugiați în Spania și în Franța, este arestat și închis un an și jumătate. După ieșirea din închisoare a lucrat la Casa Centrală a Creației Populare, în redacțiile revistelor „Gazeta literară” (1963-1967) și „Luceafărul”. Ulterior s-a
MARTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
literaturi europene, prin discernământ critic și putere de sinteză. Studiile sale de istorie literară formulează deseori puncte de vedere noi ori aduc unele contribuții documentare inedite. Fantasticul în proza lui Eminescu, Dramaturgia lui Delavrancea, Contribuții la soarta, în Principate, a antologiei de poezie românească scoasă de Henry Stanley în 1856, Ecouri ale operei lui Romain Rolland în România sau Eminescu despre cultură, civilizație, artă și literatură au fost adunate în volumul Acolade (1977). M. s-a numărat printre cei mai fideli
MARTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
Timișoara, 1985; Litera albă, Timișoara, 1988; În pasaj, București, 1990; Unelte, arme, instrumente, București, 1992; Rusalii ’51. Fragmente din deportarea în Bărăgan (în colaborare cu Daniel Vighi), Timișoara, 1994; Dicasterial, Târgu Mureș, 1995; O cedare în anii ‘20, Pitești, 1998. Antologii: Deportarea în Bărăgan. Destine, documente, reportaje, Timișoara, 1996 (în colaborare cu Valentin Sămânță și Daniel Vighi); Zona. Prozatori și poeți timișoreni din anii ’80 și ’90, Timișoara, 1997 (în colaborare cu Gabriel Marineasa); Generația ’80 în proza scurtă, Pitești, 1998
MARINEASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
1999; Poeți romantici, București, 1999; Teme, București, 2000; Literatura română postbelică. Lista lui Manolescu, I-III, Brașov, 2001; Cititul și scrisul, Iași, 2002; Inutile silogisme de morală practică, București, 2003; Poeți moderni, Brașov, 2003; Lectura pe înțelesul tuturor, Brașov, 2003. Antologii: Poezia română modernă. De la G. Bacovia la Emil Botta, I-II, pref. edit., București, 1968. Repere bibliografice: Regman, Cărți, 116-120; Felea, Reflexii, 131-133; Cesereanu, Ipostaze, 219-225; Felea, Poezie, 204-209; Sorianu, Contrapunct, 225-235; Piru, Varia, I, 485-487; Stănescu, Poeți și critici
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
literar-muzicale, „teatru-document”, fie „poeme dramatice muzicale”, într-un fel de poezie-vehicul al sloganelor proletcultiste, destinată explicit brigăzilor „artistice” de agitație. Seria o deschide placheta Stele fără amurg, apărută în 1959. Ca folclorist, alcătuiește și publică, ajutat de numeroși colaboratori, masive antologii de „folclor nou”, ilustrativ fiind volumul Folclor poetic nou (1965), care conține texte pseudofolclorice, ocazionale, compuse de activiști culturali, prelucrări de poezii culte, versuri împrumutate - fără mențiuni bibliografice - din alte colecții de prelucrări, reflectând o atitudine obedientă ideologic și o
MEIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288080_a_289409]
-
Folclorul și educația estetică a maselor (1968) se adresează celor „care lucrează nemijlocit în sistemul culturii de masă”, deci tot activiștilor. O altă diversiune, „creația” poeților țărani în epoca socialistă, va fi susținută și de M., care dă la iveală „antologiile” 10 poeți țărani (1973), Stare de dor. Poeți și pictori țărani (1983) ș.a. SCRIERI: Stele fără amurg, București, 1959; Brigăzile artistice de agitație, o mișcare de masă, București, 1960; Cântă inimă!, București, 1962; Flori de lumini pe Argeș, București, 1964
MEIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288080_a_289409]
-
București, 1979; Proclamația, Brașov, 1979; Călătorie în țara fiordurilor, București, 1980; Gorunul lui Horea, București, 1984; Soarele alb de la miezul nopții, București, 1985; Eroii au purtat acest nume, București, 1988; Planeta și pasărea, București, 1992; Eros prin anotimpuri, București, 1993. Antologii: Priveliști și oameni, București, 1957; Patriei, București, 1958; Lumini din august, București, 1959; Folclor poetic nou, pref. Mihai Pop, București, 1965; Spectacolul nunților, pref. Perpessicius, București, 1969; 10 poeți țărani, pref. Al. A. Philippide, București, 1973; Stare de dor. Poeți
MEIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288080_a_289409]