8,130 matches
-
pe care, timp de cca. cinci ani, au avut-o Sfântul Ioan Cassian și Sfântul Ioan Gură de Aur și puternica influență pe care acesta din urmă a exercitat-o asupra scitului, continuă de fapt legături mai vechi ale Bisericii Bizantine cu Biserica din Scythia Minor și confirmă, astfel, într-o oarecare măsură, naționalitatea scitică a autorului nostru. Declarația Sfântului Cassian că tratatul său Despre Întruparea Domnului, contra lui Nestorie cuprinde, de fapt, învățătura Sfântului Ioan Gură de Aur, care trimisese
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ca teologul dobrogean să fie îndepărtat oarecum din viața oficială, după sfârșitul tragic al lui Boețiu și al Papei Ioan I. Totuși din viața bisericească și din elita culturală romană nu putea fi eliminat. După anul 535, odată cu sosirea armatei bizantine în Italia orice formă de constrângere nu își mai avea rostul. Unii istorici bisericești sunt convinși că între 540-545, cât a trăit la Vivarium, eruditul teolog l-a cunoscut pe Sfântul Benedict de Nursia (480-547), care trăia la mănăstirea fondată
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
se constată la români. Bineînțeles că aici ea a fost precedată de datarea în ambele ere. Un exemplu îl poate constitui o carte tipărită de Filip Moldoveanul „în anul 7054, de la nașterea lui Hristos 1546”. Pentru a deosebi anul erei bizantine de acela al erei lui Iisus Hristos, românii s-au folosit în Evul Mediu de noțiunile de „văleat” și, respectiv, de „milesim”. Generalizarea occidentală a erei creștine dionisiene poate fi observată și din formulele ei în documente și, mai ales
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
nestorianismului. De asemenea, traducerea canoanelor nu arată o lucrare mecanică de arhivar, ci o cunoaștere a izvoarelor creștine ecumenice, precum și talent literar. Astfel, pune la îndemâna clericilor, monahilor de limba latină o parte din inteligența, disciplina și sensibilitatea canonică - patristică bizantină. Umbra de amărăciune și singurătate, care i-au întovărășit anii bătrâneții, n-a putut fi risipită nici măcar prin activitatea didactică de la mănăstirea Vivarium, din Calabria, unde a predat ceea ce astăzi se numește logică formală. Poate că la această însingurare, în afara
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
posibilele manifestări de nemulțumire populară, contrapunându-le nu o soluționare materială, superficială și pe termen scurt, ci una ideologică, profundă și permanentă. Cunoscând furturile care aveau loc în "fabrici și uzine" datorită limitării oficiale a consumului, dar și a unei tradiții bizantine perpetuate de-a lungul secolelor și anticipând amplificarea lor, Ceaușescu făcea apel la lupta împotriva "moravurilor burgheze" care "se manifestă în primul rând prin atitudinea față de proprietatea socialistă; furturile, delapidările, sustragerile de orice fel lovesc în interesele tuturor oamenilor muncii
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ca oricine s? ofere Rom�niei argumente istorice solide pe l�ng? dreptul evident la autodeterminare. �n timpul marilor migra? îi, aproape o duzin? de hoarde barbare au n? v?lit �n zona aceasta. Rom�nii aveau leg? turi ? i cu grecii bizantini, dar ? i?au p? strat totu? i o mare parte a caracterului lor latin. Apoi, ungurii s? au deplasat spre cet?? ile rom�ne? ți din mun? îi Transilvaniei: Rom�nii i? au suportat ? i au supravie? uit. Prin secolele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i Bucovina). Rom�nii s? au cre? tinat printre primii. Datorit? pozi? iei lor geografice, au adoptat cre? tinismul prin intermediul Bizan? ului, devenind singurii latini care nu s�nt de riț româno? catolic. Dup? c?derea Constantinopolelui, mul? i greci bizantini s? au refugiat �n principatele rom�ne, care, ajung�nd la o �n? elegere cu turcii, ? i?au p? strat �ntr? o oarecare m? sur? independen? a. Principatele rom�ne au luptat �mpotriva turcilor, dar, d�ndu?? i seama de diferen? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mamei sale, ramura Zulniei Arghiropol, Iorga se trage din Fanar. Bunicul mamei sale, Cristoforovici (sau Ioan) Arghiropol, era dragoman la Ia? i pentru autorit?? ile ruse? ți. Ascenden? a Arghiropolilor cuprinde nobili ? i poate chiar ? i membri ai familiei regale bizantine. Ei au contractat c? s?torii mixte cu rom�ni ? i rom�nce ? i au devenit p�n? �ntr? at�ț de rom�niza? i, �nc�ț unul dintre ei a luat? o cumva pe c? i gre? ițe, devenind argat bun la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cercet? ri rodnice �n arhivele de la Floren? a ? i Genova despre avanposturile genoveze de la Marea Neagr? ? i din Crimeea. Iorga a �nceput deci s? reconstituie bucat? cu bucat? istoria uitat? a rom�nilor, ca ? i cum ar fi reconstituit un mozaic bizantin. A?a cum spunea el: �Cu aceste comori, care nu a? teptau dec�ț s? fie elaborate pentru a constitui o baz? mai extins? �n stabilirea istoriei poporului meu, m? am �ntors �n vară lui 1894 �n Rom�nia, dup? ani de studii asidue�81
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
se �mprieteneasc? cu ț�n? rul Bogdan, f? r? s???i dea seama de �pericolele la care se expunea asociindu? se cu un om care?? i exprimă deschis p? rerea despre oameni ? i lucruri�89. Este clar c? b?tr�nii vulpoi bizantini ai facult?? îi trebuie s? se fi sim? it amenin? a?i de sinceritatea profesorului Bogdan. Cel? lat prieten ț�n? r de la facultate al lui Iorga era D.�Onciul de la Cern? u?i. Acesta posedă un sim? austriac al metodei filologice stricte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de a trata istoria �ntr? o manier? mai larg?. Sate ? i m�n? știri din Rom�nia (Bucure? ți, 1905), �ncearc? s? demonstreze evolu? ia organic? a Rom�niei ? i continuitatea ei teritorial? printr? un studiu consacrat satelor ? i m�n? știrilor. Imperiul Bizantin (Londra, 1907) este rezultatul faptului c? faima să de bizantinolog ajunsese �n Anglia. Brown, un binecunoscut bizantinolog ? i autor al lucr? rîi Republică Vene? ia, �l recomandase pe Iorga pentru scrierea acestei c? r? i publicate �n engleze? te. Istoria literaturii rom�ne
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
calitatea sa de medievist consacrat, punea �n discu? ie dilemă latinului r? s?ritean (nominal de credin?? ortodox? ? i cu r? d?cîni grece? ți). Lucrarea este obiectiv? , complex? ? i plin? de informa? îi asupra controversei medievale dintre R? s?ritul bizantin ? i Occidentul latin, cu multe comentarii instructive asupra aspectelor contemporane ale problemei. Carol XII, Petru cel Mare ? i ?? rile noastre (Bucure? ți, 1910) discut? consecin? ele nefaste ale ajungerii lui Petru cel mare la fluviul Nistru �n urm? rirea lui Carol
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
al perioadei interbelice, Iorga a organizat mai multe congrese internă? ionale ? i a participat la c�teva altele. Fiind un bizantinolog de renume, ? i?a �mplinit acum un vechi vis: convocarea la Bucure? ți a Primului Congres Internă? ional de Studii Bizantine, �n aprilie 1924. A fondat o revist? , �Byzantion�, care a devenit o surs? de informa? îi asupra istoriei Bizan? ului. Mul? i bizantinologi renumi? i au devenit colaboratori ai acestei reviste. Dup? congres, Iorga a organizat un tur al Rom�niei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
o surs? de informa? îi asupra istoriei Bizan? ului. Mul? i bizantinologi renumi? i au devenit colaboratori ai acestei reviste. Dup? congres, Iorga a organizat un tur al Rom�niei pentru participan? i. Al doilea Congres Internă? ional de Studii Bizantine a avut loc la Belgrad, �n prim? vara anului 1927. Dup? congres, Iorga i? a invitat pe mul? i dintre participan? îi str? ini �n Rom�nia ? i, fire? te, la V? leni. Congresele Internă? ionale de Istorie ? i?au reluat activitatea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Mihai Viteazul, ? apte despre Tudor Vladimirescu, �Ap? r? torul s? racilor�, dou? despre Kog? lniceanu ? i c�te unul despre Cuza? Vod? , Constantin Br�ncoveanu ? i Constantin Cantemir. Iorga a pus o �ntrebare interesant?: a existat oare un Ev Mediu bizantin? (Y a? ț? îl eu un moyen age Byzantin? , Bucure? ți, 1927). Plus o serie de conferin? e ? i dezbateri: �Exist? oare o istorie a Transilvaniei? �224. Sarcina major? pe care ? i?a asumat? o Iorga �n aceast? perioad? a fost s? scrie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
credere. Dar am v? zut care erau opiniile p? rin? ilor lui. Pe l�ng? �n? el? ciune ? i l? comie de bani, Carol era lasciv, foarte �ng�mfat ? i lipsit de loialitate. Toate aceste calit?? i au �nflorit luxuriant �n atmosferă bizantin? a intrigilor de palat. Poate c? cea mai bun? explică? ie a acestui fenomen este c? regele Carol era bolnav. Argetoianu �? i amintea c? , pe vremea c�nd era ministru de interne, era la curent cu escapadele lui Carol �ntr
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Maniu; pentru el, acesta era un grof ungur (nemeș) din B? d?cin (jude? ul S? laj), un ardelean, un puritan ? i ofi? er chezaro? cr? iesc; f? cea comentarii asupra a? a?zisului dispre? al lui Maniu pentru �Regatul Bizantin�. �i amintea lui Maniu c? acesta nu c? l?torise niciodat? �n lume dec�ț că ofi? er chezaro? cr? iesc ? i c? se retr? șese la Albă Iulia a? a cum Mahomed se retr? șese la Medina. Se referea sarcastic ? i la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
afar? de Regele Carol ÎI ? i de A.�C. Cuza, Constantin Argetoianu a fost cel mai nefast asociat al lui Iorga. Conflictele ? i reconcilierile lui cu acestă reflect? regretabilă labilitate a personalit?? îi lui Iorga. Cultură Rom�niei era de sorginte bizantin? , ca ? i cultură ei politic? 42. Este vorba despre celebrul politicianism pe care Iorga �l numea dispre? uitor Suprafanar caracterizat de treceri febrile dintr? o tab? r? �n altă ? i eterne �realinieri�, �nso? ițe de intrigi ? i complicit?? i rareori motivate de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
analiz? istoric? a lui Iorga ? i istoriologia să vor c? p? ta form? definitiv? �n ultimul deceniu al vie? îi sale. Iorga era �n primul r�nd medievist, un bizantinolog, par excellence de renume mondial, care �ncerca �ntotdeauna s? treac? dincolo de istoria bizantin?. El �? i scotea �n eviden?? propriile idei referitoare la anumite aspecte ale acesteia. Au fost trei faze �n evolu? ia lui Iorga că bizantinolog. Primele sale lucr? ri erau doar schi? e generale f? r? nici o p? rere cristalizat? (că, de exemplu, istoria
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cercetare, dar f? r? a g? și �nc? r? spunsuri la �ntreb? rile sale. La sf�r? ițul vie? îi, Iorga pare s? fi g? sit r? spuns la ceea ce a �nsemnat Bizan? ul ? i a prezentat o sintez? a istoriei bizantine. �n perioadă c�ț a lucrat ca bizantinolog ? i?a c�? tigat mul? i prieteni credincio? i printre istoricii str? ini, at�ț ai lui c�ț ? i ai Rom�niei, care au r? sp�ndit cuno? țin? e despre Rom�nia ? i au cultivat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
era versiunea rom�n? , �ntocmit? de doamna Liliana Pippidi? Iorga dup? originalul Byzance apr�s Byzance (Bucure? ți, 1933), constituie o extindere logic? a ? colii sale filosofice: prezen? a ? i continuitatea �postum? � (dup? c?derea Bizan? ului) a ideilor ? i institu? iilor bizantine din Principatele Rom�ne erau continuitatea Imperiului Român. Trecutul rom�no? bizantin era deci perpetuat de c? tre Principatele Rom�ne, acestea reu? ind s? p? streze valorile româno? bizantine (adic? europene) �n timpul �ndelungatei domină? îi otomane. Iorga a �ncercat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
apr�s Byzance (Bucure? ți, 1933), constituie o extindere logic? a ? colii sale filosofice: prezen? a ? i continuitatea �postum? � (dup? c?derea Bizan? ului) a ideilor ? i institu? iilor bizantine din Principatele Rom�ne erau continuitatea Imperiului Român. Trecutul rom�no? bizantin era deci perpetuat de c? tre Principatele Rom�ne, acestea reu? ind s? p? streze valorile româno? bizantine (adic? europene) �n timpul �ndelungatei domină? îi otomane. Iorga a �ncercat s? explice cum aceast? �republic? cre? țin? � a ? inut piept Imperiului Otoman
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
up? c?derea Bizan? ului) a ideilor ? i institu? iilor bizantine din Principatele Rom�ne erau continuitatea Imperiului Român. Trecutul rom�no? bizantin era deci perpetuat de c? tre Principatele Rom�ne, acestea reu? ind s? p? streze valorile româno? bizantine (adic? europene) �n timpul �ndelungatei domină? îi otomane. Iorga a �ncercat s? explice cum aceast? �republic? cre? țin? � a ? inut piept Imperiului Otoman, sco? �nd �n eviden?? supravie? uirea institu? iilor, a valorilor ? i a culturii bizantine �n Principatele Rom�ne. Conținu�ndu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? p? streze valorile româno? bizantine (adic? europene) �n timpul �ndelungatei domină? îi otomane. Iorga a �ncercat s? explice cum aceast? �republic? cre? țin? � a ? inut piept Imperiului Otoman, sco? �nd �n eviden?? supravie? uirea institu? iilor, a valorilor ? i a culturii bizantine �n Principatele Rom�ne. Conținu�ndu?? i lucr? rile anterioare, Iorga a scris studii că France de Chypre (Paris, 1931) sau Rhodos sub ospitalieri (Bucure? ți, 1931). Iorga a scris multe lucr? ri politico? istorice �n perioada aceasta. �n timp ce era prim
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Institutului Fran? ei, iar �n acela? i an, Doctor Honoris Causa al Universit?? îi de la Alger. A fost ales membru corespondent al Academiei Stanislas de la Nancy, al Institutului de Slavistic? de la Londra ? i Praga, membru asociat al Societ?? îi de Studii Bizantine de la Atena ? i �n cele din urm? al Academiei de Istorie de la Santiago, Chile. Regele Carol continuă ? i el s?? l cople? easc? cu ordine ? i medalii. �n 1936, la interven? ia personal? a lui Carol, Fran? a i? a acordat un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]