10,570 matches
-
sistemului de măsuri protecționiste pe care îl cerea pentru industria autohtonă, criticând faptul că lipsește, de fapt, o industrie națională proprie și că "țăranul muncește pentru toți", prima cauză a disfuncționalităților românești constând în "introducerea instituțiilor și legilor străine în contradicție cu economia și problemele sociale ale țării". Demersul analitic întreprins de cercetătoare, în cele ce urmează, conduce la concluzia că gândirea filosofică a lui Eminescu este "bazată pe cunoașterea profundă a realităților sociale românești". Într-un al doilea capitol, Geta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
un altul al moralei, sau al filozofiei etc., dar și o nevoie de adevăr, o patimă în a exprima adevărul, căci, "crede Eminescu, adevărul este etern prezent în lume, ca și păcatul originar, de unde dualitatea funciară a lumii și dificultățile, contradicțiile sfâșietoare ale sufletului care se caută în lume". Se identifică apoi un adevăr de credință (adevărul credinței religioase), în plus asocierea adevărului cu înțelepciunea se arată ca "sursă a păcii inimii și a pacificării cu lumea". Se evidențiază și "adevărul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ce slujesc unei mai bune abordări a fiecărui text în parte și apoi la raportarea în întregul ansamblu al operei eminesciene, domnia sa depistează și aici șase "direcții cu teme și stiluri adecvate". Prima este cea "confesivă", care tratează "plenitudinile și contradicțiile omului romantic", cu perspectivele de împlinire a acestuia pe coordonatele "demonice (faustiene) și titanice", cu firești reflecții politice, cu descripții istorice și cu "încercarea de studiu tipologic". Aici se încadrează Geniu pustiu, roman tezist, o proză cu caracter programatic. Cea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
dascăl din Scrisoarea I și personaj-referent în Archaeus), găsim o implicată sau explicită situare în problematicitate sau ridicare la rangul de problemă sub genericul Totul este problemă [...] Eminescu procedează ca și Heidegger spre a găsi drumul de ieșire din labirintul contradicțiilor:se împacă cu contradicțiile iscate, le adâncește chiar, depunând eforturi de a le reuni "într-o unitate comprehensibilă, unitate care se contrazice în sine, în felul acesta contradicțiile anulându-se una pe alta". Poetul nostru, în postură de filosof, recurge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și personaj-referent în Archaeus), găsim o implicată sau explicită situare în problematicitate sau ridicare la rangul de problemă sub genericul Totul este problemă [...] Eminescu procedează ca și Heidegger spre a găsi drumul de ieșire din labirintul contradicțiilor:se împacă cu contradicțiile iscate, le adâncește chiar, depunând eforturi de a le reuni "într-o unitate comprehensibilă, unitate care se contrazice în sine, în felul acesta contradicțiile anulându-se una pe alta". Poetul nostru, în postură de filosof, recurge la această procedură numită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
procedează ca și Heidegger spre a găsi drumul de ieșire din labirintul contradicțiilor:se împacă cu contradicțiile iscate, le adâncește chiar, depunând eforturi de a le reuni "într-o unitate comprehensibilă, unitate care se contrazice în sine, în felul acesta contradicțiile anulându-se una pe alta". Poetul nostru, în postură de filosof, recurge la această procedură numită de Heidegger "dialectică"". Cât privește Filosofia indiană, poetul a mers intuitiv spre ea, cunoscând sanscrita. În privința abordării chestiunilor de istorie, Mihai Cimpoi îl vede
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
vorba de Sandu Iacob, Martin Prachar și de Sabin Ignat. Dacă în cazurile lui Iacob și Prachar, se pare că motivele sunt de natură financiară, Sabin Ignat și-a dorit un angajament doar pe un an, fapt care e în contradicție cu politica grupării băcăuane, care parafează angajamente pe minimum doi ani. Din acest moment, pentru Știința încep căutările, Țintele fiind trei jucători pentru linia de 9 metri. După toate probabilitățile, în această vară vor sosi în probe la Bacău mai
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
ar fi supus unui proces de acumulare de energie sau, În termenii noștri, de reducere, ceea ce nu se observă, pentru că În fapt, toate datele experimentale prezentate de mine până acum și, desigur În continuare, pledează pentru procesul invers, de oxidare. Contradicția e doar aparentă, pentru că bilanțul energetic al planetei este de fapt nul: câtă energie primește, sub forma radiației electromagnetice, tot atâta și emite, În aceeași formă; diferă doar calitatea. Anume, Pământul primește o formă de energie superioară din punct de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Însăși capacitatea noastră de supraviețuire pe termen lung, scade cu o câtime. “Radiosfera”, 12 februarie 1996, ora 11,36 69. Darul Vieții: frumusețea schimbării Planeta pe care o locuim e perfectă și, În același timp perfectibilă. Anume am ales această contradicție, pentru a sublinia existența unui echilibru dinamic al feței planetei care este relieful, În așa fel modelat Încât orice picătură de apă, căzută oriunde, pe un vârf de munte de exemplu, ajunge, dacă nu se evaporă, În mare; mai curând
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
putere, M. Montessori a acordat divinității un rol important în realizarea omului ca om (deși, uneori, insistența asupra instinctelor, a tendințelor interne, lasă impresia unei poziții dominant biologizante). De altfel, după cum s-a arătat, se află în concepția sa o contradicție care nu a scăpat unora dintre contemporanii ei (15). Pe de o parte, pedagogul italian a adoptat o concepție spiritualistă privind dezvoltarea psihicului copilului, iar, pe de altă parte, la baza metodei sale de educație se află o concepție senzualistă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
recesiunii economice, cu consecințe în întreaga viață socială și politică a tuturor țărilor, fascismul a luat conducerea politică în Germania, și-a consolidat pozițiile în Italia, și a intensificat manifestările rasiste aproape în toate țările europene. Pe fondul unor puternice contradicții sociale și naționale se constată, în deceniul al patrulea, o preocupare cu totul deosebită a statelor pentru educația "cetățenească a copiilor și tineretului; educației școlare i se adaugă forme specifice de educație extrașcolară, uneori cu o puternică orientare naționalistă. Cercetășia
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Gentile (1875-1944). Reforma învățămîntului adoptată sub ministeriatul său, în 1923, își propunea să realizeze obiective specifice unui stat totalitar, dar pe baza unor teze teoretice proprii educației noi. Maria Montessori și Lambardo Radice au fost colaboratorii apropiați ai filosofului ministru. Contradicția dintre autoritatea statală și ideea de cultivare a autonomiei individuale prin educație a fost curînd evidențiată; Gentile este înlocuit (1924) și după puțin timp se pune capăt colaborării dintre regimul totalitar și educația nouă. Peste cîțiva ani, Maria Montessori va
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
necesitatea organizării unitare a școlii însăși, pe întregul teritoriu al țării. Problema reorganizării unitare a școlii românești a fost una din principalele teme ale dezbaterilor cu caracter cultural din primii ani ai deceniului al treilea. Frămîntările politice care reflectau puternicele contradicții economice și sociale n-au îngăduit nici atunci și nici în întreaga perioadă interbelică să se adopte o lege care să cuprindă toate gradele și tipurile de instituții școlare. În cursul celor două decenii au fost adoptate două legi ale
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
românilor, fiind năpădită de politicianism și cultul monarhiei, n-a putut avea forța mobilizatoare a idealului dinaintea marii uniri. Așa se și explică dezorientarea politică a unei părți a tineretului studios din acea vreme, care nu putea întrezări, în hățișul contradicțiilor epocii, mai ales în perioada crizei economice, drumul viitor al României; o astfel de dezorientare a și favorizat pătrunderea spiritului distrugător al comunismului și fascismului în unele școli și facultăți. În 1939, cînd la conducerea Ministerului Educației Naționale se afla
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
36 a, p. 205). În omul cu vocație se unifică și dobîndesc intensitate însușirile poporului. De aici grija pentru crearea condițiilor necesare afirmării "oamenilor de vocație". Ceea ce surprinde, încă o dată, la acest spirit atît de pătrunzător al culturii române este contradicția în care s-a aflat: dacă oamenii satului trebuie crescuți exclusiv pentru sat, spiritele de vocație din acest mediu vor trebui să se mulțumească cu manifestarea "vocației" lor în limitele satului în care s-au născut? Aceeași insistență asupra activității
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
învățămîntului un sfert și chiar o treime din bugetul țării unele insistînd pe cel primar, altele pe cel secundar și superior. Deși în plină expansiune pe aproape toate meridianele lumii, către mijlocul deceniului al șaptelea, învățămîntul își relevă pregnant multiple contradicții; începuse să se vorbească de o ,,criză mondială" a educației, iar UNESCO organizează, în octombrie 1967, la Willamsburg, în S.U.A., o conferință pe această temă. Raportul, prezentat de Philip Coombs, directorul de atunci al Institutului Internațional de Planificare a Educației
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
scapă observării (faimoasa "cutie neagră" invocată de behaviorism). Continuînd, tradiția acestei psihologii, Skinner are în vedere numai instalarea unui anumit comportament; obiective foarte actuale dezvoltarea inteligenței, cultivarea originalității, a creativității sînt considerate ca nerealiste. A învăța comportamentul creator este o contradicție în termeni (16, p. 84); nu se poate învăța ceea ce urmează să aibă loc. Eforturile ce se fac pentru cultivarea creativității sacrifică predarea cunoștințelor: "Este mai înțelept, atîta timp cît nu știm mai multe despre creativitate, să ne menținem la
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
relațiile dintre școală, familie și producție. Dezvoltarea istorică a sistemului de învățămînt pune în evidență o alternare a reproducției (definită ca totalitate a mecanismelor de menținere și extindere a tipurilor dominante de putere și privilegii, 8, p. 126) și a contradicției. Dezvoltarea economică de tip capitalist a dat naștere la o dinamică aproape continuă a relațiilor sociale de producție, dar și la conflicte de clasă. Acestea din urmă au generat schimbări în sistemul de învățămînt care au orientat educația spre realizarea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
învățămîntului și caracteristicile sistemului relațiilor de producție, devine cu putință integrarea tinerei generații în sistemul economic. Caracterul schimbător al conflictelor sociale a provocat și reorganizarea periodică a instituțiilor de învățămînt care, la rîndul lor, au dus la o intensificare a contradicțiilor de bază ale societății capitaliste. Sistemul de învățămînt reproduce deci, pe de o parte, condiții specifice modului de producție și, pe de altă parte, generează contradicții sociale, conflicte de clasă. Nu numai școala, ci și familia dezvoltă relațiile instituționale care
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a instituțiilor de învățămînt care, la rîndul lor, au dus la o intensificare a contradicțiilor de bază ale societății capitaliste. Sistemul de învățămînt reproduce deci, pe de o parte, condiții specifice modului de producție și, pe de altă parte, generează contradicții sociale, conflicte de clasă. Nu numai școala, ci și familia dezvoltă relațiile instituționale care contribuie la formarea unor aspirații, percepții de sine, trăsături de personalitate care sînt congruente cu cerințele diviziunii sociale a muncii. Concluziile analizei întreprinse de Bowles și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
producție, cît și conștiința socială tipică pentru funcționarea societății bazată pe diviziunea capitalistă a muncii; reproducția se bazează pe principiul corespondenței dintre relațiile de producție și modul de structurare a instituțiilor școlare; între învățămînt și sistemul productiv pot apărea și contradicții determinate de schimbări în modul de producție; apare, de aceea, necesitatea adaptării învățămîntului la necesitățile provocate de transformările de la nivelul modului de producție. Pentru Bowles și Gintis procesul de transformare a învățămîntului devine posibil prin activitatea politică a proletariatului, care
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
preferențiale; acestea sînt apoi supuse unei analize cu ajutorul matricei sociologice și a sociogramei, putîndu-se determina astfel poziția fiecărui elev în interiorul grupului (dacă este preferat, respins sau ignorat), precum și structura psihologică a acestuia (interacțiunea dintre elevi, diferitele lui subgrupuri, tensiunile și contradicțiile dintre acestea, gradul de coeziune etc.) (21). Tehnicile sociometrice permit pătrunderea în intimitatea relațiilor din interiorul unui grup școlar (clasa de elevi). Ele oferă posibilitatea cunoașterii statutului și rolului fiecărui elev, a existenței grupurilor informale, a liderilor informali; pe această
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Pe baza cercetărilor întreprinse, sînt stabilite pentru această vîrstă trei niveluri ale realizării concordanței dintre dorințele și aspirațiile elevului și conduita sa practică: a) în condițiile incapacității școlarului de a ierarhiza sistemul dorințelor sale pe baza unor criterii obiectivizate, apare contradicția dintre dorințele sale trecătoare, insuficient stabilizate, și modul de conduită spre care tinde; b) la nivelul al doilea, școlarul încearcă să-și însușească criteriile și valorile etice; rămînînd, mai ales, la nivelul intelectului, acestea nu determină transformări calitative în structura
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
o nouă dimensiune a educației caracterul ei permanent. Cum, pînă în ultimele decenii, teoria educației s-a ocupat mai ales de vîrsta copilăriei, se prevede ca în viitor să se extindă cercetările referitoare la vîrsta adultă. Este adevărat, apare o contradicție între denumirea disciplinei și aria preocupărilor sale. Este, de aceea, posibil să se ofere și o altă denumire, mai adecvată, pedagogia rămînînd ca o componentă centrală a științelor educației. d) Dezvoltarea pedagogiei presupune formarea unor cercetători în acest domeniu. Dată
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
se explică nu numai prin complexitatea fenomenului, ci și prin simplitatea pregătirii specialiștilor din acest domeniu. Mai mult, nu de puține ori aceștia sînt improvizați, pornindu-se de la ideea că toată pedagogia nu este altceva decît un asamblu de metodici. Contradicția dintre necesitatea unor cercetări complexe privind educația și învățămîntul, pe de o parte, și tendința de a simplifica pregătirea specialiștilor din acest domeniu, pe de altă parte, se întîlnește în numeroase țări. Unora le lipsește tradiția unor cercetări complexe, altora
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]