9,371 matches
-
permis aprovizionarea trupelor sale din Balcani, disociază argumentele militare de pretexte, dovedind intențiile duplicitare ale țarului. Londra nu dădea însă semne că ar și „asculta” rapoartele lui Blutte, acestea fiind doar „auzite”, fără ca nici o decizie să fie luată pentru a contura o politică mai fermă față de Rusia pe tărâmul chestiunii românești. însuși Metternich critica disocierea chestiunii românești de cea greacă, lipsa unor garanții colective asupra Principatelor, ca și conciliatorismul englez față de Rusia: „Excluzând teritoriul european al Turciei de sub garanția generală a
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Care este riscul intervenției chirurgicale propuse ? 4. Este posibilă obținerea unui rezultat de durată și o viață de calitate ? 5. Pacientul informat despre cele de mai sus a fost consultat și a dat consimțământul ? În cele ce urmează se pot contura răspunsuri la întrebările de mai sus. Strategia terapeutică optimă care să atingă obiectivele majore ale tratamentului chirurgical - îndepărtarea simptomelor și longevitate de calitate - se bazează pe: - starea clinică a pacientului incluzând starea funcțională, - anatomia vaselor coronare evidențiată de angiografie, rezultatele
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
în deplină cunoștință a posibilelor complicații care pot interveni în perioada perioperatorie. În ciuda nenumăratelor încercări de a stabili o scală de risc, efectuate în întreaga lume dar și în România [122], general valabilă și reproductibilă în chirurgia toraco-pulmonară, astăzi se conturează în mod clar tendința de a aprecia riscul anestezico-chirurgical individual, pe baza unor criterii generale dar și specifice fiecărei funcții cu impact vital. Deși astăzi se folosesc tehnici anestezice complexe și moderne și terapia intensivă postoperatorie și monitorizarea perioperatorie a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
legate de evoluția în timp a accidentului coronarian acut. În acest scop sunt utile ecocardiografia, enzimele serice cu tropism miocardic și tehnicile invazive neimagistice. INFARCTUL MIOCARDIC ACUT DE VENTRICUL DREPT Infarctul miocardic de VD constituie o entitate ce s-a conturat mai precis în ultimii ani. Faptul neglijării sale prelungite se datorează semnelor ECG mai discrete ca urmare a masei miocardice reduse [20]. Infarctul miocardic acut de ventricul drept prezintă o serie de caracteristici particulare legate de creșterea presiunilor de umplere
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
este susținută de studiile privind evaluarea sensibilității/rezistenței la insulină, folosind tehnica clampului hiperinsulinemic/euglicemic. Multă vreme, obezitatea a fost cu greu admisă ca un factor de risc aterogenic independent. O serie de date acumulate în ultimele decenii, însă, au conturat o formă particulară de obezitate, în care riscul aterogenetic este mare. În acest sens, s-a demonstrat că mai important decât indicele masei corpului este distribuția țesutului adipos. Existența diferențelor regionale în distribuția țesutului adipos a fost menționată de Vague
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758]
-
cazuri, urmărite prospectiv timp de 5 ani, aqdiponectina plasmatică a fost găsită mai scăzută la pacienții care au progresat către diabet, comparativ cu cei care au rămas normoglicemici (7,29 ± 2,35 vs. 9,13 ± 2,35 µg/ml). Se conturează deci ideea că scăderea adiponectinei serice poate fi un important marker de risc independent pentru progresia către T2DM. Relația pozitivă observată între obezitate și complicațiile cardiovasculare poate fi explicată și prin intervenția insulinorezistenței indusă în țesutul adipos visceral, și creșterea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758]
-
arhetip" folosit pentru acest personaj de către Eliade și a etichetei lui, "totul este mitologizat"- a identificat-o pe Ana Pauker, prin descriere fizică și obiceiuri 425), respectiv zeița și replica ei desacralizată, descrise în cele două portrete. Portretul Oanei se conturează din două secvențe: la treisprezece ani, Oana este "voinică, spătoasă și frumoasă ca o statuie. Avea ochii negri, părul lung, bălai, lăsat pe spate, umbla cu picioarele goale și sărea de-a dreptul pe cai, fără șa ca o cazacă
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
trezirea la viață a naturii, de zumzetul insectelor, de agitația păsărelelor și de bogăția coloristică a florilor, dezastru ecologic previzibil într-un viitor apropiat. Cartea lui Rachel Carson este un moment de răscruce deoarece, prin ideile pe care le conține, conturează spectrul complet al problemelor legate de mediul înconjurător, de la necesitatea orientării cercetării științifice asupra diverselor efecte ale proceselor industriale la nevoia unei atitudini civice militante. Dintre ideile critice din lucrare pe care le vom regăsi atât imediat, cât și pe
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în mediile urbane tehnicizate, industrializate, birocratizate și contrastează puternic cu ideologia dominantă a unui progres manifestat prin luarea în posesie de către civilizația umană, prin mijloace tehnologice, a întregii planete. Raționamentul dominant al ideologiei progresului tehnologic este o continuare a celui conturat la începuturile modernității, o dată cu dezvoltarea științei moderne, a aplicațiilor ei tehnologice și a descopreririlor geografice. Omul, în general, este cuceritorul naturii, iar omul occidental, ca un caz special, oarecum privilegiat, cucerește și exploatează. Într-un fel, aceasta este ideologia conchistadorilor
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
tradițională cu un nou domeniu al unei dezbateri îndreptățite asupra moralității. Consider că situația oarecum contraintuitivă în care ne-am afla prin acceptarea unei etici a mediului este ușor de clarificat dacă luăm în considerare modul în care s-au conturat diverse dezbateri, problematizări și soluții în etica tradițională. Prima reacție în fața unor contraexemple este de a salva teoria și de a neglija, folosind un termen din filosofia științei propus de Thomas Kuhn, anomaliile. Așadar, deși teoriile tradiționale ale eticii pot
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
anumite presupoziții cu privire la ceea ce este valoros. Ajungem astfel la problema raționalității acțiunilor noastre și la recunoașterea faptului că o acțiune rațională nu are doar temeiuri nomologice, ce țin de cunoașterea regularităților sau a legilor naturii, ci și temeiuri axiologice. Se conturează în acest fel nevoia redefinirii raționalității practice și recunoașterea unei raționalități bazate pe valori. Argumentul ignoranței în forma sa tare ar deveni un obstacol în calea oricărei acțiuni. De regulă, noi nu acționăm atunci când avem o cunoaștere completă a stării
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
principală în dezbaterea privind datoriile față de speciile aflate în pericol o au însă aspectele practice, adică acelea care aparțin domeniilor managementului și politicilor de mediu. Această abordare este deschisă spre o înțelegere pe baze științifice a stării ecosistemelor. S-au conturat câteva teme dominante pe care le voi menționa pe scurt în continuare în sistematizarea propusă de Rolston: • Speciile nu trăiesc izolate, ci sunt părți integrate ale ecosistemelor. • Acțiunile întreprinse de om trebuie să fie prudente pentru a evita producerea unor
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
teme ce țin de aplicarea unor principii ale eticii mediului în viața personală cotidiană, în societate, inclusiv în guvernare și în managementul de mediu, precum și la nivel global. Voi face apel la autorii consacrați ai domeniului și voi încerca să conturez principalele teme și dispute într-un mod în care opțiunile personale vor da o configurație specifică argumentării. 1. Atitudini față de natură 1.1. Vânători și prădători Activitatea de vânătoare exprimă o atitudine față de natură, desigur, în primul rând față de animalele
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
este menținută diversitatea, inclusiv diversele nivele de complexitate ale sistemului în diverse momente ale evoluției acestuia, pe de altă parte 314. Ideea dreptății ca imparțialitate și distincția dintre interese comune și bunuri comune pot fi puse la lucru pentru a contura o viziune asupra conservării și prezervării. Rawls scrie în paragraful "Justice as Fairness"315 despre fair play ca o datorie primordială, ca noțiune morală de bază ce presupune recunoașterea aspirațiilor și intereselor celorlalți. Interesul comun presupune realizarea intereselor individuale pe
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
pajiștea cerului,/ dar sfâșiați de vânturi/ se-ntorc înapoi. Pe vatra corăbiei/ inima mi-o-ngrop subt spuză/ să-și țină jăratecul. Paserea focului/ nu-mi mai fâlfâie peste pereți./ Dăinuie veșnic potopul". Pajiștea cerului și pasărea focului nu își conturează prezența; dar tocmai absența le decupează fulgurant în văzduhul acestei peșteri platoniciene. Dimpotrivă, cele ce apar abia par pe ecranul lumii spălat de ape; ele nu sunt decât umbrele iluzorii ale potopului eshatologic. Zborul frânt al porumbilor sfâșiați de vânturi
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
proiecții în originar, al promovării necunoscutului în care "seara și-a tras aur pur" (Seară pe ape)23 și "se-aprind în aur tânăr cer și ape" (Zori)24? Ce dă transparența Și totuși ceva mai surprinde. Poemul Înserare 25 conturează un mic tablou al privirii surprinse în jocul dispariției și al apariției. Ceea ce se vede e spectacolul lumii care se cufundă treptat în invizibil, ștergerea semnelor până la ceea ce pare a fi diminuarea oricărei posibilități de semnificare: " Deschide ochii. Seara în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
simplă învăluire luminoasă venită de departe, "țesut dintr-o urzeală de lumină", imagine prin transparența căreia se vede doar deschiderea nelocuită, limpezimea pură a inaparentului. În golul limpezit ce stă în așteptare ceva apare pe neașteptate; apariție care nu se conturează însă cu limpezimea mediului în care apare, figură informă, ce pare și apare, fără a putea fi recunoscută drept ceva existent în cuprinsul naturii: "Căci zborul lui puternic îl purta/ Pe mare și cu aripe tivite/ De soare roș, venea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
înălțarea până la ele pare imposibilă pentru tot ce se manifestă în lumea generațiilor, acest invizibil inexprimabil dă totuși ceva de văzut, propune imaginile-model ale sferelor de argint și, în strofele următoare, desfășurarea lor într-un adevărat peisaj supraceresc, deosebit de clar conturat: "Meteori siderali, pulberi vaste,/ Aurore de peste fire,/ Unduind între stelele caste,/ Suspinând mătăsoasele lire", "Stau visând empyreice gemme/ De foc, boreale cununi". Sunt imaginile sufletului mai limpede al poemului racordat la sufletul invizibil al lumii. Cum de apar în vedere
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
unei esențe neîntrupate în sensibil, care apare - ființează - înaintea sau în absența ființei. Nu e aceasta tocmai eidetica înțelegerii albe, a cărei intuiție primește la sine, în pasivitatea receptivă a manifestării care o străbate, se lasă impregnată de această pătrundere, conturând locul fără loc - urmă albă, transparentă - al ivirii semnificabilului?9 Ea este intuiția adonată originară care primește ("vede") donația pură a unui sens deja posibil. Ce vede ea fără să vadă? "Cum mai vedem fără să avem ochi? Și auzim
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Am văzut că prin ceea ce reflectă, imaginea este semnificativă totodată, adică nu doar arată, ci și înseamnă ceea ce arată, semnifică prin cuvântul în care se arată. Imaginea luminează vederea, dă de văzut, dar - în același timp - ea este luminată, se conturează ca proiecție a unui conținut de sens pe care îl pune în vedere. Vom întâlni în continuare câteva ipostaze ale luminii ce "taie" vederea, vibrații luminiscente ale fondului care, precum o apariție ce taie respirația, susțin întregul vizibil, saturându-l
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
neplânsă". In-formarea semnificabilului care se rostește este o lentă pășire în ființă, trudnica înaintare a formei spre desăvârșire. Dacă forma absolută vine ca o pierdere, aceasta pentru că, pe măsură ce ea ajunge la desăvârșirea ființei poetice, imaginea pe care o propune se conturează din ce în ce mai apăsat, se dă vizibilului cu pregnanța care ascunde invizibilul. Inaparentul redevine inevidentul atunci când posibilul e ceea ce nu se mai vede: "lent invizibilul ca părul unei/ femei care se despletește-n aer/ dementă/ tânguindu-se cerșetorește// Iar noi suntem ecou-acestui
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ochii larg/ deschiși, care ar trebui să vadă, și care/ ar trebui să răsfrângă ceea ce este în jur, adevărat,/ fals". În întuneric, paradoxal, ochii se deschid larg în căutarea lucrurilor (încă) vizibile, percepute ca imagini ce s-ar mai putea contura în lumina apusă a lumii. Caută, prin urmare, posibilitatea manifestării în absența luminii care le face imaginea. Nu există imagine fără o lumină care vine din afara lucrurilor, le învăluie și le profilează în vederea cuiva? Pe scurt: nu este imagine dacă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
se proiectează imaginea pe ecranul unui peisaj adumbrit, descompus până la invizibil, așa cum întâlnim în poemul Lângă râu13 de Dan Laurențiu? Pentru a putea vorbi de proiecție imaginală, e nevoie de o sursă luminoasă care, învăluind lucrurile, să le profileze imaginea, conturându-le cu pregnanță în spațiul vizibilului. Dar în poem ceea ce apare și se manifestă vederii sunt imagini developate în negativ, sclipind discret pe un fond evacuat de lumină: "Ce-a mai rămas oare din lumina/ căzută-n genunchi lângă râu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
apa limpede-i și apa/ cu fața-ascunsă în nisip". Dacă posibilul este răstimpul unui prezent imprezentabil, căci lucrurile sunt acum în starea fără durată a unei manifestări blocate, el se pune ca posibil în liniștea unui contur nemișcat. Ce se conturează aici - acum - e fără chip, suprimă definiția identității, se spune fără să se arate. Rama liniștii în care sunt prinse lucrurile e forma goală, imaginea estompată a absenței. Lipsesc într-adevăr lucrurile din prezentul liniștirii absolute, încremenesc ele într-o
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
aruncată în deriva sensurilor. În aparență, fântânile înghețate din cer e o imagine care nu se vede; la nivel poetal însă, ceea ce nu se pune în vedere dă de văzut; în ochii înghețați vederea e absentă, dar însăși absența vederii conturează imaginea, arată nevederea, figura estompată a nevăzutului. Or imaginea nevederii poate fi văzută, se dă văzului în lumina pe care o propagă. Să fie doar atât și tot ar fi de ajuns pentru ca ceva să miște, să vălurească oglinda poemului
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]