10,875 matches
-
fără a fi însoțită de încercarea de a compensa această lipsă prin moduri alternative de comunicare cum ar fi gesturile sau mimarea) (b) la indivizii cu un limbaj potrivit apare un impediment în abilitatea de a iniția sau susține o conversație cu ceilalți (c) limbaj stereotip și repetitiv sau limbaj idiosincratic (d) lipsa jocului variat și spontan sau a jocului social imitativ potrivit vârstei (3) comportamente, interese și activități reduse, repetitive si stereotipe, manifestate sub forma a cel puțin unuia din
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
școală ca tocilari sau ciudați ori excentrici datorită felului de a vorbi care poate fi foarte formal în mod inutil sau „ca de roboțel” ori pițigăiat, ca și obsesiei pentru anumite subiecte despre care pot să vorbească la nesfârșit, transformând conversația, fără să conștientizeze acest lucru (pentru că nu știu să citească indicii nonverbali), în monolog. De asemenea, ei nu înțeleg emoțiile, nu manifestă empatie față de ceilalți și nu pricep glumele și subtilitățile limbajului (figurile de stil, ironiile, unele expresii). Sunt neîndemânatici
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
dezvoltat, se observă o discrepanță între posedarea vocabularului și abilitatea de a-l folosi ca mijloc de comunicare socială. Astfel un copil de trei ani pronunță stereotip cuvinte grele ca "maimuțoi", "greață", "gheretă", fără a le insera însă într-o conversație utilă. Structura gramaticală este imatura, ecolalia imediată sau întârziată, stereotipiile, neologismele și utilizarea neadecvată a pronumelui personal, este frecventă. Copilul vorbește despre el la persoana a II-a sau a III-a, nefolosind persoana I decât eventual după vârsta de
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
mănânci dulceața?” copilul răspunde: “Vrei să mănânci dulceața!/ Mănânci dulceața!”) 2. ecolalia întârziată/tardivă - este repetat un cuvânt/propoziție auzită în alt moment și chiar în alt loc. (La florărie mama întreabă: “Cât e buchetul de crini?”. Acasă, într-o conversație fără legătura cu florile sau florăria, copilul repetă întrebarea pe care mama a adresato vânzătoarei.) 3. ecolalia care pornește de la cuvinte cheie - se atașează unui enunț un cuvânt ce nu se potrivește cu restul. (Mama spune: “Cât e kilogramul de
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
înălțarea la adevărata și deplina conștiință a omului se realizează prin mijlocirea cărților, că prin ele se moștenește de la înaintași, și se transmite urmașilor patrimoniul culturii și al civilizației naționale, al culturii și credințelor universale. Dar ce este cultura? în conversația obișnuită, cuvântul cultură sugerează o formă de artă superioară: operă, balet, muzee etc.. O persoană cu un anumit grad de cultură este definită ca fiind rafinată, sofisticată, având cunoștințe despre arte și capacitatea de a le aprecia. În acest sens
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
spiritual" de aceea înclinăm să credem că farmecul cărții nu se va pierde din cauza internetului. Avantajul cititului este în special îmbogățirea limbajului, descoperirea abilității de a vorbi convingător, plăcut, de a creea o impresie plăcută celui cu care porți o conversație. Cartea și internetul sunt menite, în ziua de azi, să acopere două lucruri diferite din viața omului: informarea și îmbogățirea culturală. Apariția internetului a generat comparații cu inventarea tiparului. Din punctul de vedere al tehnologiei, ca și al impactului social
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
ideilor proprii; 3. formarea competențelor sociale prin lucrul în echipă; 4. manifestarea comportamentelor creative prin exprimarea și argumentarea părerilor proprii; 5. identificarea intereselor pentru anumite profesii, în urma manifestării creative a elevilor în activitatea desfășurată. Strategii didactice: a) metode și strategii: conversația, exerciții creative de elaborare și generare de idei, capturarea, sensibilitatea la probleme, metoda Philips 6-6, Cvintetul b) materiale necesare: fișe de lucru, planșe, instrumente de scris c) forme de activitate: frontală, individuală, pe grupe Desfășurarea activității: I. Considerând clasa drept
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
proprii; 3. formarea competențelor sociale prin valorizarea informațiilor despre existența grupului social și prin lucrul în echipă; 4. manifestarea comportamentelor creative prin exprimarea și argumentarea părerilor proprii; 5. identificarea unor profesii legate de tema. Strategii didactice: a) metode și strategii: conversația, Ciorchinele (Brainstorming), Cubul, Piramida, sensibilitatea la probleme, Bulgărele de zăpadă b) materiale necesare: calculator, soft educațional, poliestiren, coli flipchart, markere c) forme de activitate: frontală, individuală, pe grupe Desfășurarea activității: I. Considerând clasa drept grup creativ de formare, se impune
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
inițiativei în exprimarea ideilor proprii; rezolvarea unei situații - problemă, cooperând în cadrul grupului; formarea competențelor sociale prin lucrul în echipă; manifestarea comportamentelor creative prin exprimarea și argumentarea părerilor proprii; identificarea unor interese privind orientarea vocațională. Strategii didactice: a) metode și strategii: conversația, Ciorchinele (Brainstorming), Metoda 6-3 5 (Brainwriting), Tehnica viselor, Mai multe capete la un loc, rezolvarea de probleme b) materiale necesare: fișe, creioane colorate, poliestiren, coli flipchart, markere c) forme de activitate: frontală, individuală, pe grupe Desfășurarea activității: I. Considerând clasa
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
corect operațiile de conturare, decupare, lipire; O4: să participe cu interes și plăcere la lecție; O5: să realizeze lucrări deosebite; O6: să manifeste spirit critic și autocritic; O8: să păstreze ordinea și curățenia la locul de muncă. Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, observația, problematizarea, munca independența Materiale și ustensile: hârtie colorată, coală de desen, lipici, șablon, creion, foarfece Material bibliografic: Borș, M., Lazăr, G., 2002, Elemente de metodica - Abilități practice în învățământul primar, Editura Media Tech Iași. Mircea I.
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
lucrarea model, sticle de plastic, carton hârtie colorată, cablu de culoare verde, 3 vaze, coli albe de hârtie, carioci, marker, foarfece; MATERIAL BIBLIOGRAFIC: „Parada anotimpurilor, antologie de ghiozdan pentru clasele I-IV”, Editura Porțile Orientului, Iași, 2001; METODE ȘI PROCEDEE : conversația, lectură, demonstrația, explicația, exercițiul, observația; III. Lucrări din fire a. Confecționarea lucrării model „MĂRȚIȘORUL” b. Procesul tehnologic Subiectul: Mărțișorul Tema: Prelucrarea materialelor flexibile Subtema: Lucrări din fire Materiale: Fire de matase (alb și roșu), hârtie colorată, soluție de lipit; Ustensile
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
MATERIALE : Fire de mohair (alb și roșu); soluție de lipit, hârtie colorată, foarfecă MATERIAL BIBLIOGRAFIC: Borș, M., Lazăr, G., 2002, Elemente de metodica - Abilități practice în învățământul primar, Editura Media Tech Iași. www.copilul.ro : „Legendă mărțișorului” METODE ȘI PROCEDEE : conversația, lectură, explicația, demonstrația, munca independența, exercițiul, observația; ANEXĂ 1 Legendă mărțișorului A fost odată ca niciodată, o vreme în care Soarele întruchipat intrun bărbat chipeș obișnuia să coboare pe pamant pentru a dansa hora în sate. Știind care este noua
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
O3 - să verbalizeze acțiunile practice realizate O4 - să aplice corect procedee de lucru necesare realizării unei compoziții O5- să combine în mod creator materialele alese pentru realizarea unei compoziții originale O6 - să aprecieze calitatea produselor finite realizate Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, observația, problematizarea, munca independența Materiale și ustensile: frunze și flori presate, hârtie colorată, soluție de lipit Material didactic:lucrarea model, casetă audio -“Anotimpurile” , de A. Vivaldi BIBLIOGRAFIE: Diaconu ,M. “ Îndrumător pentru lecțiile de abilități practice, clasele I-
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
elevilor datoriile față de Dumnezeu și față de aproapele și îi solicită în același timp să-și autoevalueze comportamentul prin raportare la cele zece porunci. Învățarea și interiorizarea acestor reguli se realizează prin aplicarea la clasă a mai multor metode activ participative: conversația, exercițiul, problematizare, dezbaterea etc. Unele activități extrașcolare, precum Concursului Interdisciplinar Județean Un copil bun pentru o lume mai bună, inițiat și organizat de școala noastră, ajuns în anul 2009 la a șasea ediție, au ca scop educarea elevilor în spiritul
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
ispită” (Matei 26, 41) Lecția: Faptele bune - rode ale virtuților: „Argumentați necesitatea virtuții în viața unui adevărat creștin.” ( Virtutea este necesară unui adevărat creștin, pentru că ea îl face plăcut lui Dumnezeu, mulțumit în viața pământească și fericit în viața viitoare.) Conversația Este metoda de învățământ prin care se valorifică dialogul dintre profesor și elev, în vederea transmiterii de cunoștințe. Conversația trebuie să aibă un caracter formativ pentru a contribui la formarea personalității religios-morale a elevilor. Conversația euristică, metodă bazată pe dialog și
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Virtutea este necesară unui adevărat creștin, pentru că ea îl face plăcut lui Dumnezeu, mulțumit în viața pământească și fericit în viața viitoare.) Conversația Este metoda de învățământ prin care se valorifică dialogul dintre profesor și elev, în vederea transmiterii de cunoștințe. Conversația trebuie să aibă un caracter formativ pentru a contribui la formarea personalității religios-morale a elevilor. Conversația euristică, metodă bazată pe dialog și pe învățare conștientă, a fost utilizată frecvent în verificarea cunoștințelor, în actualizarea acestora, în comunicarea noilor cunoștințe, în
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
pământească și fericit în viața viitoare.) Conversația Este metoda de învățământ prin care se valorifică dialogul dintre profesor și elev, în vederea transmiterii de cunoștințe. Conversația trebuie să aibă un caracter formativ pentru a contribui la formarea personalității religios-morale a elevilor. Conversația euristică, metodă bazată pe dialog și pe învățare conștientă, a fost utilizată frecvent în verificarea cunoștințelor, în actualizarea acestora, în comunicarea noilor cunoștințe, în apreciere și în asociere. Metoda euristică oferă posibilitatea elevului de a descoperi și a înțelege singur
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
prin continuitate cromatică, pentru că negrul rochiei se prelungește în ornamentul balustradei, bleul fotoliului se continuă pe perete și se oprește pe ovalul vaselor cu apă. Grădina pare să intre literalmente în casă și să genereze un înăuntru metaforic în care conversația este oprită de năvălirea exteriorului, blocând relația de comunicare a personajelor. Fereastra face posibilă, în accepția autoarei, un dinamism punctual, un efect aspectual al intruziunii exteriorului în interior, o logică a lui dintr-o dată care face ca o scenă narativă
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
în care apare Kennedy Jr., Barthes creează un construct mental, imaginând, în casa din Granada, o viață dinainte și o viață de mai târziu, așa cum procedează orice privitor, atunci când un aspect din lumea reală un ținut locuibil, un fragment de conversație, expresia feței cuiva, un gest, o stare sau o mișcare atrage atenția. Kafalenos insistă astfel pe ideea că răspunsurile narative ale audienței, fie că este vorba de narațiuni verbale, fotografii, scene istorice sau reprezentări ale scenelor imaginate, au ceva comun
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
săi[..]și manifestarea elevilor în spiritul maximizării efectelor comunicative ale interacțiunii și ca parteneri activi. „Din punct de vedere al abilităților comunicative, măiestria și vocația profesorului se recunosc și în capacitatea de a „ produce” un interlocutor activ, dibace în arta conversației și apt de a iniția el însuși o situație de comunicare. Nu este suficient ca elevul să învețe să vorbească frumos și corect, să scrie corect și inteligibil ci, mai ales, să inițieze și să susțină un dialog, să elaboreze
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
în noi și să câștigăm respectul celor din jur; * De exprimare a emoțiilor și gândurilor într-un mod în care ne satisfacem nevoile și dorințele, fără a le deranja pe cele ale interlocutorului; * De a iniția, menține și încheia o conversație într-un mod plăcut; * De a împărtăși opiniile și experiențele cu ceilalți; * De exprimare a emoțiilor negative, fără a te simți stânjenit sau a-l ataca pe celălalt; * De a solicita sau a refuza cereri; * De exprimare a emoțiilor pozitive
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
lentă în realizarea corectării sunetelor pronunțate defectuos. 9. Prognostic: Evoluție lentă în realizarea unei vorbiri fluente, ritmice datorită instabilității psihomotorii, a tahilaliei și a retardului psihic ușor. 10. Recomandări: Gimnastică logopedică; Ritmică logopedică; Organizarea unui regim riguros de viață; Psihoterapie; Conversații discuții de grup; 11. Terapia logopedică: Urmărindu-se restabilirea echilibrului psiho emoțional concomitent cu stabilirea ritmului corect de vorbire s-au realizat și unele ședințe de psihoterapie, paralel cu exercițiile logopedice. Pentru educarea auzului fonematic s-au efectuat: Exerciții de
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
articulator, exerciții de gimnastică respiratorie, exerciții ce acționează atenția, psihoterapie, implementarea unui regim nou de viață, alimentație corespunzătoare, implicarea părinților mai mult pe planul afectiv al copilului, frecventarea cluburilor (cercurilor) de copii, plimbări cu bicicletă, cine organizate cu toată familia, conversații. 11. Terapia logopedică: Exercițiile logopedice au fost susținute de ședințe de psihoterapie pentru a stabili ritmul și fluenta corectă de vorbire și pentru a restabili echilibrul emoțional. În ceea ce privește terapia directă cu logopatul, în prima fază se urmărește: 1. Înlăturarea pe cât
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
Etapa de antrenare și ușurare a asociațiilor verbale, independente ale copilului, trecerea peste vorbirea spontană și necondiționată a copilului. S-au folosit: povestirea unor fabule, povesti memorate anterior (povestea Prâslea cel voinic și merele de aur, fabula „Omul și oglinda”); conversații, păreri privind texte cunoscute; recitarea de poezii, cântărea unor melodii, treptat s-au adăugat din ce în ce mai multe semne de intonație. 12. Evoluția pe parcursul terapiei: Observând că A. are înclinații muzicale și că activitatea lui preferată este cântatul s-a stabilit că
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
în identificarea și denumirea corectă a anotimpurilor, zilelor săptămânii. II. Comunicare si limbaj: sesizează cu ușurință sensul mesajelor percepute în cazul cuvintelor/ structurilor verbale uzuale și răspunde cu ușurință la comanda verbală prin îndeplinirea sarcinii sau formularea răspunsului, participă la conversație utilizând structuri verbale cu sens; nu prezintă dificultăți în utilizarea cuvintelor din vocabularul activ (cuvinte legate de propria persoană, de mediul familial, de mediul natural, de mediul scolar, de mediul social), execută parțial corect comenzi verbale simple (ia, stai jos
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]