8,613 matches
-
mai matură. Primele benzi desenate erau colecții de cadre umoristice luate din ziare, iar succesul commercial al acestor colecții a dus la dezvoltarea acestui mediu de exprimare. Versiunile de benzi desenate cunoscute drept romane grafice, erau de obicei cele cu coperta tare sau cele legate în tipul unei cărți și nu de tipul unei reviste. Benzile desenate americane au fost asociate cu tradiția super-eroului. Traducerea exactă a termenului american pentru cărți de benzi desenate ar fi “cărți comice” de unde a și
Carte de benzi desenate () [Corola-website/Science/299442_a_300771]
-
grosime variată și niște desene foarte agitate. Cel mai cunoscut festival de bandă desenate este cel de la Angoulême din Franța început din 1974. Primele benzi desenate englezești aveau aceeași mărime ca cele americane, dar fără formatul glossy (hârtie lucioasă) pentru copertă. Chiar dacă prima carte de benzi desenate publicată în Marea Britanie a fost (1884) avea ca țintă cititorii adulți, firmele și-au schimbat repede ținta pentru publicul mai tânăr, iar de aceea s-a creat o opinie greșită cum că ar fi
Carte de benzi desenate () [Corola-website/Science/299442_a_300771]
-
animație în japoneză). Manga este creată dintr-o mixtură între arta japoneză ukiyo-e și stiluri străine de desenat, și a preluat forma prezentă la puțin timp după cel de-Al Doilea Război Mondial. Constă în principal din desense alb-negru, în afară de coperți și câteodată primele câteva pagini; în unele cazuri, este colorată integral. Termenul de “manga” înseamnă “imagini aleatorii”. Primele benzi desenate japoneze au apărut la începutul secolului al XVIII-lea și aveau foarte puține cuvinte fiind pentru cititorii neinițiați în literatură
Carte de benzi desenate () [Corola-website/Science/299442_a_300771]
-
benzilor desenate manga a fost faptul că este un factor foarte apreciat în cultura japoneză și este mult mai valorificat decât în orice altă parte. Majoritatea benzilor desenate manga sunt publicate pe hârtie ieftină și în alb negru, având o copertă în patru culori, iar primele pagini fiind colorate în prealabil. Stilul manga a avut o influență asupra benzilor desenate la nivel mondial, practic a fost creat un curent artistic de benzi desenate manga. Benzile desenate manga se citesc de la dreapta
Carte de benzi desenate () [Corola-website/Science/299442_a_300771]
-
prima dată folosit de Richard Kyle în 1964, în principal pentru a deosebi lucrările europene traduse de cele cu un subiect mai juvenil cum erau găsite în Statele Unite. Termenul a fost popularizat de Will Eisner, când a fost folosit pe coperta unei ediții a “A Contract with God” în 1978. Având o tematică mai matură decât restul a fost un gen de carte la care nimeni nu se aștepta din acest mediu. Alt susținător al acestui termen a fost Warren Ellis
Carte de benzi desenate () [Corola-website/Science/299442_a_300771]
-
multe strip-uri de bandă conglomerate într-o singură carte. De obicei romanele grafice se găsesc într-un format mai rezistent decât celelalte cărți de benzi desenate, fiind printate pe o hârtie de calitate mai bună și de obicei cu o copertă tare. În principiu romanele grafice nu au acea serialitate specifică benzilor desenate, în sensul că romanul grafic are o introducere, un conținut și un sfârșit. Câteva exemple de romane grafice ar fi “He done her wrong” de Milt Gross și
Carte de benzi desenate () [Corola-website/Science/299442_a_300771]
-
serialitate specifică benzilor desenate, în sensul că romanul grafic are o introducere, un conținut și un sfârșit. Câteva exemple de romane grafice ar fi “He done her wrong” de Milt Gross și o carte fără cuvinte publicată sub forma cu copertă tare “Une Semaine De Bonte”, o nuvelă compusă din colaje de imagini secvențiale realizată de pictorul suprarealist Max Ernst. În Europa tradiția de a colecționa benzi cunoscute cum ar fi “Aventurile lui Tintin” și “Asterix” au permis construirea unui sistem
Carte de benzi desenate () [Corola-website/Science/299442_a_300771]
-
pe care el însuși le descrie ca “un abis fără sfârșit de benzi desenate”. Deși majoritatea lucrărilor lui au fost publicate drept romane grafice, el menționând că nu îi prea place acest termen. În 1975 a apărut pe mai multe coperți, ale mai multor lucrări de benzi desenate. Termenul a fost popularizat după ce Will Eisner l-a folosit pe coperta romanului său grafic “A Contract with God, and Other Tenement Stories”. Această colecție avea ca temă viețile oamenilor obișnuiți în lumea
Carte de benzi desenate () [Corola-website/Science/299442_a_300771]
-
fost publicate drept romane grafice, el menționând că nu îi prea place acest termen. În 1975 a apărut pe mai multe coperți, ale mai multor lucrări de benzi desenate. Termenul a fost popularizat după ce Will Eisner l-a folosit pe coperta romanului său grafic “A Contract with God, and Other Tenement Stories”. Această colecție avea ca temă viețile oamenilor obișnuiți în lumea reală, cu un ton matur. Folosirea termenului de roman grafic a fost folosit pentru a o deosebi de restul
Carte de benzi desenate () [Corola-website/Science/299442_a_300771]
-
de la o ilustrare grafică strictă unui mediu anume (cum ar fi creion, tuș, acuarelă etc.) sau diferite combinații (colaje, colaje digitale, manipulări de fotografie digitale etc.) sau unele chiar în totalitate din fotografii manipulate ulterior. De obicei pentru a ilustra coperta unei nuvele grafice, sau a unei cărți de benzi desenate se contractează un ilustrator profesionist care se ocupă în mare parte doar cu așa ceva, iar partea de ilustrare a interiorului este făcută de alt artist. În general la nuvele grafice
Carte de benzi desenate () [Corola-website/Science/299442_a_300771]
-
iar notorietatea mesajelor campaniei a ajuns la o medie națională de 71%. Campania 1 din 8 femei a câștigat premiul Best Innovative Media la festivalul AD’OR și a apărut în 49 de țări ca studiu de caz și pe coperta revistei britanice Cream Magazine, fiind selectată din peste 100 de proiecte din toată lumea pentru creativitate în media. În iunie 2007, campania a fost premiată cu un leu de argint la festivalul Cannes-Lion, la categoria “Cea mai bună campanie socială”, acesta
Avon () [Corola-website/Science/299012_a_300341]
-
Times a scris: „Domnișora Scarlett, interpretată de Leigh, a justificat căutarea. Ea este de asemenea perfect proiectată pentru acest rol de artă și natură, în care alte actrițe ar fi de neconceput”. Odată cu creșterea popularității sale, ea a apărut pe coperta revistei Time în rolul lui Scarlett. În 1969, criticul Andrew Sarris a comentat că succesul filmului s-a datorat în mare parte „inspiratei distribuiri” a lui Leigh în rolul lui Scarlett, iar în 1998 a scris că „ea trăiește în
Vivien Leigh () [Corola-website/Science/304475_a_305804]
-
găzduite de geosfera Spaceship Earth (Walt Disney). În anii '80, Bradbury s-a concentrat mai mult asupra genului detective fiction. Câțiva realizatori de benzi desenate au adaptat povestirile lui Bradbury, printre aceștia numărându-se EC Comics, care anunța periodic pe coperta numerelor din seria lor SF&H că în interior se află o adaptare a operei acestui autor. Printre adaptările Bd se numără "Tales from the Crypt", "Weird Science", "Weird Fantasy", "Crime Suspenstories", "Haunt of Fear", precum și multe altele. Bradbury a
Ray Bradbury () [Corola-website/Science/304485_a_305814]
-
Între 1951 și 1954, 27 dintre povestirile lui Bradbury au fost adaptate de Al Feldstein pentru EC Comics, iar 16 dintre acestea au fost antologate în "The Autumn People" (1965) și "Tomorrow Midnight" (1966), ambele publicate de Ballantine Books, ilustrația copertei fiind semnată de Frank Frazetta. De asemenea, la începutul anilor '50, ecranizări ale povestirilor lui Bradbury au devenit parte a unor spectacole de televiziune printre care se numără "Tales of Tomorrow", "Lights Out", "Out There", "Suspense", "CBS Television Workshop", "Jane
Ray Bradbury () [Corola-website/Science/304485_a_305814]
-
fi auzite în film, dar se vede clar preferință regizorului Scott de a folosi piesă "Hispanola" pentru a da tonul filmului, si mai putin tema pentru eroica "Conquest of Paradise". CD-ul a fost lansat în magazine cu cele două coperți. S-a lansat și un EP incluzând două melodii care nu au fost incluse pe album: Alături de Vangelis mai interpretează și alți artiști, chitariști flamenco, vocaliști iar prințe instrumentele folosite se numără vioară, mandolina, flautul. Vangelis utilizează sintetizatoare, dar și
1492: Conquest of Paradise (album) () [Corola-website/Science/304531_a_305860]
-
este primul LP al formației Phoenix, editat în 1972 la casa de discuri „Electrecord”. Așa cum este prezentat eufemistic pe copertă, discul reprezintă, pe o față, „o selecție” a unor piese dintr-o lucrare mai amplă, pe care formația o prezenta în concerte și, pe cealaltă față, două piese compuse în aceeași perioadă: „Negru Vodă” și „Pseudo-Morgana”. Ideea acestui material a
Cei ce ne-au dat nume () [Corola-website/Science/304637_a_305966]
-
a unuia dintre concerte, datând din 1971. Textele de pe acest album, în majoritate populare, au fost completate de Victor Cârcu "„cu atâta sensibilitate, încât este greu de deosebit care dintre strofe sunt originale și care au fost scrise pentru noi.”" Coperta originală a fost creată de Valeriu Sepi și prietena acestuia, Lili, ambii studenți la Arte Plastice. Pregătită pentru un dublu LP, pe prima față a apărut, în roșu, pasărea phoenix, iar în interior a fost folosită, drept fundal, imaginea unei
Cei ce ne-au dat nume () [Corola-website/Science/304637_a_305966]
-
nu li se vadă părul și bărbile și să poată trece de cenzură. Dedesubt, în apele Timișului se înfiripa o scenă dintr-un concert. După lansarea albumului în câteva mii de exemplare, ediția a doua a fost privată de această copertă, cea nouă având scris pe ea doar „Phoenix”, cu albastru, fără text de prezentare pe spate. Albumul a mai fost reeditat în 1992, cu o copertă nouă, și în 1999 pe CD. De asemenea, a beneficiat și de o ediție
Cei ce ne-au dat nume () [Corola-website/Science/304637_a_305966]
-
albumului în câteva mii de exemplare, ediția a doua a fost privată de această copertă, cea nouă având scris pe ea doar „Phoenix”, cu albastru, fără text de prezentare pe spate. Albumul a mai fost reeditat în 1992, cu o copertă nouă, și în 1999 pe CD. De asemenea, a beneficiat și de o ediție poloneză, limitată, scoasă la casa de discuri „Polskie Wydawnictwo Muzyczne” în decembrie 1998 (care mai conține în plus și piesele „Mamă, mamă” și „Te întreb pe
Cei ce ne-au dat nume () [Corola-website/Science/304637_a_305966]
-
98 Alte articole din fire șnururi, cordoane, sfori sau cabluri, altele decât materiale textile, articole din asemenea materiale și articole din categoria 97 5609 00 00 5905 00 10 99 Materiale textile acoperite cu gumă și substanțe amicelice, folosite pentru coperți de carte și altele; pânză de copiat; pânză de pictat; vatir și alte materiale textile rigide similare pentru pălării 5901 10 00 5901 90 00 Linoleum tăiat în forme sau nu; materiale de acoperit podele din aplicații pe spatele textilelor
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/89394_a_90181]
-
articole din fibre,odgoane și frânghie diferite de materialele textile,articolele confecționate din materialele acestea sau articolele din categoria ex 97 Ex5609 00 00 ex 5905 00 10 Ex 99 Materiale textile îmbrăcate în cauciuc sau substanțe amilacee,folosit pentru coperțile cărților și altel;pânză pentru pictură pânză aspră și materiale textile similare folosite pentru pălării Ex 5901 10 00 ex 5901 90 00 Linoleum,decupat sau nu,covoare din materiale aplicate pe un fond textil,decupate sau nu Ex 5904
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/89394_a_90181]
-
a fost republicata în ediții limitate cu autograf. După ce a publicat mai multe române care s-au bucurat de un succes imens, King a fost curios să afle dacă românele scrise înainte de "Carrie" s-ar vinde fără numele său pe coperta. De asemenea a fost preocupat de ideea că unele din titlurile non-horror pe care a dorit să le scrie ar dezamăgi așteptările fanilor săi. Astfel și-a convins editură, Signet Books, să publice aceste române sub un pseudonim. Numele "Richard
Stephen King () [Corola-website/Science/303635_a_304964]
-
a oprit însă aici. În 1996 a aparut volumul „The Regulators”, semnat Bachman, cu un anunț al editurii în care s-a spus că manuscrisul a fost găsit între lucrurile lui Bachman lăsate văduvei sale. Totuși a fost clar, după coperta și reclamă făcută cărții, că autorul adevărat era King. O fotografie a lui King era pe interiorul coperții din spate, iar sub titlul „De acelasi autor” erau listate nu doar volumele lui Bachman, dar și cele semnate drept „Stephen King
Stephen King () [Corola-website/Science/303635_a_304964]
-
în care s-a spus că manuscrisul a fost găsit între lucrurile lui Bachman lăsate văduvei sale. Totuși a fost clar, după coperta și reclamă făcută cărții, că autorul adevărat era King. O fotografie a lui King era pe interiorul coperții din spate, iar sub titlul „De acelasi autor” erau listate nu doar volumele lui Bachman, dar și cele semnate drept „Stephen King”. Românul „The Regulators” a fost lansat în aceeași zi cu românul semnat Stephen King și intitulat „Desperation”, iar
Stephen King () [Corola-website/Science/303635_a_304964]
-
Bachman, dar și cele semnate drept „Stephen King”. Românul „The Regulators” a fost lansat în aceeași zi cu românul semnat Stephen King și intitulat „Desperation”, iar cele două volume aveau mai multe personaje comune; de asemenea în cazul în care coperțile se alăturau, ilustrațiile formau o singură imagine. La data lansării acestor volume, King a declarat că s-ar putea să se mai „găsească” un roman de Bachman. De atunci însă nu a mai fost făcut nici un anunț referitor la noi
Stephen King () [Corola-website/Science/303635_a_304964]