11,041 matches
-
sa ziaristică patriotică, va fi internat - alături și de alți confrați (în total vreo 60 de ostatici) - la Hotelul Imperial din Capitală. Amintirile sale din perioada ocupației, scrise spontan, dar netransfigurate literar vor apărea imediat după război, în foileton, în cotidianul Românimea, fiind reunite în volum, în 1921, sub titlul Capitala sub ocupația dușmanului. Îndată ce orașul va răsufla însă liber la sfârșitul anului 1918, Constantin Bacalbașa, care avea patima ziaristicii în sânge, își va reîncepe activitatea de presă, tot la un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fi întruniți din libera lor voință într-un singur trup de țară. Fericită zămislire datorată nu atât dreptului de cucerire prin sabie, cât conștiinței deșteptate a unui neam liber. România Nouă se naște în mijlocul unei lumi noi“20. Odată cu reapariția cotidianului Adevărul, la 3/16 ianuarie 1919, Bacalbașa va fi invitat de vechiul său amic Constantin Mille, directorul jurnalului, să-și reia colaborarea la gazeta democratică de la care se retrăsese cu aproape două decenii în urmă. Aici - precum și la Dimineața, cealaltă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și interesele altora înșală pe ceilalți; ziaristul care scrie fără să susțină nici o idee se înșală pe el“ (p. 8). La sfârșitul anului 1925, din cauza unor neînțelegeri de principiu cu noua conducere a Adevărului (Constantin Mille cedase, în 1920, proprietatea cotidianului democrat la impunerea căruia contribuise esențial, încetând să mai fie și director politic), Bacalbașa, atras de cântecul de sirenă ipocrită a lui Stelian Popescu, trece în redacția Universului, în cadrul căreia își păstrează o relativă independență de gândire, deci fără a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
gra maticii românești, precum este directorul Universului, poate să facă din taraba lui altarul patriotismului și simbolul mântuirii naționale.“27) Bacalbașa va publica primul articol semnat în Universul abia la 18 mar tie 1926, deși sărbătorirea trecerii sale în redacția cotidianului de pe strada Brezoianu avusese loc în salonul de marmură al Hotelului Boulevard la 16 decembrie 1925. În acest articol el atrăgea atenția, destul de confuz, asupra necesității consolidării conștiinței naționale în România, în noile con diții concrete de după Marea Unire din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ghica, parte a fostei reședințe domnești din anii 1812-1828), situată în fața sălii de teatru Odeon de astăzi a funcționat, de prin 1880 până în anii celui de al Doilea Război Mondial, Clubul tinerimii, întemeiat în 1867. 138. Localul de pe Calea Victoriei al cotidianului L’Indépendance Roumaine - în care au avut loc primele proiecții de cinematograf din București, în mai 1896 - se afla aproximativ pe locul pe care s-a construit blocul Comedia (Calea Victoriei nr. 44-46), care ulterior a adăpostit la parter un magazin
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lei cu cari trăiau două-trei zile, până la balul viitor. Lovitura cornetului era cunoscută, ele îl obțineau de la client numai spre a-l revinde imediat țal-chelnerului pe prețul jumătate. Mai târziu, balurile mascate au degenerat căci, după desființarea sălii Bossel, ajunseseră cotidiane la sala Edison 259. Dar, ca tot lucrul trecut din vreme, au murit, și pentru totdeauna. Toamna erau mustăriile și tăierea. La unele răspântii anumite erau instalate teascuri și linuri în care se fabrica mustul. Aceste mustării funcționau în baza
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lucrurilor din afară. Ziare citeam puține, rareori citeam ziarele, totuși începeam să cunoaștem oamenii cari aveau notorietate, cari scriau, cari reprezentau curentele noi și stăpâne ale zilei de mâine. Ziare nu erau multe și nici nu apăreau în toate zilele. Cotidianul nu prea era răspândit. Ziar cotidian și cel mai important ziar era Românul lui C.A. Rosetti, organ al liberalilor.321 Ziar important, nu atât prin forța politică ce reprezenta, cât prin marele talent de polemist al directorului său, era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
I.A. Bassarabescu. 323. Pressa a apărut de la 18 februarie/1 martie 1868 la 14/26 mai 1881, din inițiativa lui Vasile Boerescu (în 1874 redacția ziarului se afla în Pasagiul Român la nr. 6). În timpul guvernării lui Lascăr Catargiu, cotidianul bucureștean a sprijinit guvernul conservator (intrând în polemică uneori cu Românul ), îndeosebi în anii în care Vasile Boerescu a fost solicitat de Lascăr Catargiu să ocupe postul de ministru al Afacerilor Străine (aprilie 1873- noiembrie 1875). În momentul în care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
al Afacerilor Străine (aprilie 1873- noiembrie 1875). În momentul în care gruparea centristă conservatoare-moderată a lui Vasile Boerescu și Dim. Ghica a început să evolueze către liberali, conservatorii - care, în disprețul lor mărturisit pentru opinia publică nu dispuneau de un cotidian politic de autoritate - au fost nevoiți să înființeze gazeta Timpul (la 15/27 martie 1876). Alături de Românul și Telegraful, Pressa era cel mai important periodic politic bucu reștean, în perioada la care se referă acum Constantin Bacalbașa. 324. Reforma, gazetă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Lupescu Al., C. Nacu, Remus Opran, Protopopescu-Pake, E. Stătescu, Stolojan A., D. Sturd za, C.A. Rosetti, G.D. Vernescu? 77 anul 1875 273 75. Știrea - care, evident, nu s-a confirmat în concluziile sale - fusese lansată de corespondentul parizian al cotidianului englez Times, pe baza unor informații furnizate de ziarul berlinez Die Post, informații provenind din cercuri militariste germane, care, în condițiile redresării rapide a Franței după înfrângerea din 1871, cereau distrugerea definitivă și în cel mai scurt timp a acesteia
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la 29 septembrie/11 octombrie 1876. 116. ROM., an. XX, 14 octombrie 1876, p. 917 ; în același număr e reprodusă și telegrama trimisă - înaintea scrisorii citate mai sus - de C.A. Rosetti gazetei Tablettes d’un spectateur, telegramă preluată de cotidianul Le Siècle: „Paris, 19 oct., 10 ore 40 min. Sunt și rămâi la Paris. Dezmințiți și afirmați că România n-a înșelat niciodată, nici chiar pe inamicii ei. Cu toată gravitatea împrejurărilor, românii au rămas corecți. Afirmați asemenea din parte
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
să ocupe poziții de apărare la Oltenița. Bateria română a ripostat imediat provocând incendii în Turtucaia și silind o navă de război turcească să se retragă din dreptul Olteniței. 46. Starea de spirit a opiniei publice românești era reflectată de cotidienele liberale Românul (care preciza, la 27 aprilie/9 mai 1877, că „România nu mai poate sta cu brațele încrucișate“) și Telegraful (care se pronunța în favoarea ieșirii neîntârziate a României din starea de neutralitate, inacțiunea constituind „o înjosire a demnității noastre
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Amintiri, ediție îngrijită de Mihai Vasiliu, E.S.P.L.A., București, 1960, p. 52). Eugeniu Carada, autorul „operetei naționale“ Fata de la Cozia, era cunoscutul fruntaș liberal-radical, căruia I.C. Brătianu îi încredințase, în acest an, organizarea aprovizionării armatei române. 141. Cel dintâi număr al cotidianului România liberă a apărut la 15/27 mai 1877, din inițiativa lui D.A. Laurian, prim redactor fiind, la înființare, Ștefan C. Michăilescu. Jurnalul, de bună ținută intelectuală, s-a manifestat ca independent la început, devenind apoi, după 1881, organul de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în proprietatea lui Al. Ciurcu la 10/22 februarie 1882, devenind către sfârșitul secolului oficios liberal. Momente ale istoriei sale vor fi amintite de Bacalbașa, la locul potrivit, în volumele următoare ale acestei lucrări. 143. Primul număr al Națiunii române, cotidian redactat de Fr. Damé cu concursul lui I.L. Caragiale, a apărut la 25 august/6 septembrie 1877, purtând, potrivit obiceiului vremii, data de 26 august 1877 („A apărut la 25 august 1877 Națiunea română, ziar cotidian, având două ediții pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ore seara. Națiunea română apare în toate zilele, chiar duminicile și în zilele de sărbătoare. Administrația și redacția, str. Lipscani 3“ - MOF., nr. 193, 27 august/8 septembrie 1877, v. mai departe p. 391 și nota 163.) 144. Războiul (Resboiul), cotidian politic și literar, proprietate a tipografului Ioan Weiss, a apărut la 23 iulie/4 august 1877, propunându-și să răspundă nevoii de informare a unui public mai larg în legătură cu operațiunile militare de peste Dunăre; conducerea redacțională i-a revenit poetului Gr.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Dorobanțul, ziar cotidian, a apărut la 15/27 noiembrie 1877, editor fiind tipograful Carol Göbl, difuzându-se - pentru puțină vreme - în tiraje rar întâlnite până atunci la noi, de până la 9 200 de exemplare. 146. Bacalbașa a înregistrat corect principalele cotidiene bucureștene care apăreau în anul 1877, moment de referință în istoria presei românești, prin lansarea - într-un răstimp de dezlănțuire a energiilor creatoare ale națiunii - a unor publicații periodice Dar o controversă se ridică repede. Drapelul luat de Grigore Ion
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
august, colonelul Alexandru Anghelescu - mai târziu ministru de Război care sfârși printr-o condamnare în celebra cauză Broadvell 148 - anul 1877 383 care au inaugurat direcții fertile în procesul de modernizare a presei noastre: România liberă și Războiul. Cele nouă cotidiene erau însă opt, pentru că Națiunea română - am spus-o - a avut o apariție efemeră, de câteva zile. De altfel, cotidiene cu o apariție mai mult sau mai puțin efemeră mai existau atunci în București: Drapelul român (august 1877), redactor Fr.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1877 383 care au inaugurat direcții fertile în procesul de modernizare a presei noastre: România liberă și Războiul. Cele nouă cotidiene erau însă opt, pentru că Națiunea română - am spus-o - a avut o apariție efemeră, de câteva zile. De altfel, cotidiene cu o apariție mai mult sau mai puțin efemeră mai existau atunci în București: Drapelul român (august 1877), redactor Fr. Damé, de fapt ediția de dimineață a Națiunii române, Vestea („cel întâi ziar ce s-a vândut la București cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dar nu încrîncenat. În el, dezbaterile de idei, chiar și „campaniile”, par firești, impuse de logica normalității. „Le Monde” nu ridică tonul ca să convingă, o face cu mijloace intelectuale fine și oneste. După ce l-am comparat cu „Le Figaro”, celălalt cotidian de referință, risc să spun că e cel mai francez dintre ziarele franțuzești. *Recunosc, nu prea am ținut seama de maxima lui Quintilianus Non multa, sed multum. Din contra, am poftit multe, repede, fără răbdarea unor asimilări normale. Fascinat de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
legături exotice, cu peripeții. Cunosc zece inși care, luîndu-le de bune, au considerat-o „vărsătoare” și au încercat să și-o facă amantă. Dacă ar fi studiat mai atent „subiectul”, ar fi aflat că e născută în „zodia leului”. *„Climaxul” cotidian al țoapei de la parter: „Mă enervezi!”; „Mă scoți din sărite!”, „Mă înnebunești!”. Adineauri (2 noiembrie 1987) mi-a telefonat Ioan Mitrea că „a murit Nicu” (N.V. Turcu). Cauza: ciroză. Am fost colegi de cameră: Mitrea, Nicu, Silviu Sanie, Tudor Ghideanu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Sînt sătulă de inși care te înghesuie și-ți put în nas a vin de surcele. Deși tînăr, el știa enorm de multă carte, avea lecturi diverse și bune. Foarte rar întîlnești asemenea oameni, care să te scoată din banalul cotidian. Cei mai mulți ți-l subliniază prin însăși prezența lor. Iată, peste o oră mă duc la școală. Acolo trebuie să dau ochii cu persoane pe care nici nu doresc să le văd”. „Dar e inevitabil”, am încercat eu s-o scot
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
spital. Urma să facă operație de hernie. 23 (Lămășeni) 15/II.1993 Stimate domnule Eugen Dimitriu, Cam târziu izbutesc să-ți mulțumesc pentru promptitudinea cu care ați răspuns dorinței mele. Am primit fotografia. După cum ai văzut Într-un număr al cotidianului sucevean „Crai nou”, Fundația „Al.I. Cuza”228 are intenția să publice scrierea Personalități fălticenene. În acest scop d. insp. școlar Radu Dolipschi m-a vizitat și i-am Înmânat scrierea. Asta s-a Întâmplat În luna ianuarie. Sunt În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
se Întâmplă mereu, schimb și schimb și nu-mi pare rău. Pe urmă am scris un ciclu mai Întins de medalioane din viața studenției generației mele de la Cluj, date despre obiceiuri, datine, arhitectura casei țărănești, cu tot complexul ei În „Cotidianul de Transilvania” de la Cluj. Sunt lucruri pe care eu le-am trăit, le știu și nu vreau să se piardă. M-am adresat, uneori, tineretului universitar și am de gând, dacă voi putea, să mă adresez lor În două probleme
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
venit seara trecută, Înainte 679 de a mă culca, anume: să-mi scriu eu o mică prefață la volumașul de povestiri, la care lucrez de câțiva ani buni. Se apropia amiaza, când m-am gândit să sun la redacția ziarului „Cotidianul” să Întreb dacă a apărut cronica la „Lovineștii”, scrisă de o tânără Laura Bucur, lucrează În redacția respectivă. Am sunat și spre bucuria mea a apărut chiar astăzi. În cartierul nostru totul este foarte bine organizat, am ieșit și-am
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și În casa dv. Sărut mâna, Doamnă, și vă Îmbrățișez pe amândoi, Calde salutări Dlui Constantin Severin. Ion Olteanu 680 8 București, 20 aug. 2001 Dragă doamnă și Domnule Eugen Dimitriu, Nu trebuie să-mi mulțumiți pentru cronica din ziarul „Cotidianul”, n-am nici un merit decât că le-am dat o carte bine gândită și bine scrisă, care nu trebuie să intre În uitare, restul a fost problema redacției. M-am bucurat de nivelul la care a fost Înțeleasă cartea, de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]