8,894 matches
-
am incercat s] îi ar]ț c] B a obținut un beneficiu de pe urma inițiativei lui A de a porționa și a vinde carnea. C]petenia m-a recuzat: „Dac] ți-aș rupe c]masă într-o lupt], ai fi mulțumit dac] ți-aș da o c]mas] nou]?”. Pentru acești s]teni vitele sunt mai mult decât o simpl] marf] care poate fi transformat] în bani. Vacile erau preferatele lui B, crescute de el cu mândrie, iar valoarea uneia din ele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
îl ucid]. Doi dintre tovar]sii s]i au încercat f]r] succes s] îl fac] s] se r]zgândeasc] și apoi unul din ei a scos cuțitul și l-a înjunghiat. Povestind mai apoi întâmplarea, ucigașul a spus c], dac] scenă s-ar fi petrecut în comunitatea lor, nu ar fi intervenit, dar a ad]ugat: „Eram doar câțiva printre cei din neamul Kuskokwim, iar dac] unul dintre ei ar fi fost ucis de tovar]sul nostru, ei ne-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
scos cuțitul și l-a înjunghiat. Povestind mai apoi întâmplarea, ucigașul a spus c], dac] scenă s-ar fi petrecut în comunitatea lor, nu ar fi intervenit, dar a ad]ugat: „Eram doar câțiva printre cei din neamul Kuskokwim, iar dac] unul dintre ei ar fi fost ucis de tovar]sul nostru, ei ne-ar fi omorât pe toți; era mai bine că numai unul s] moar].” (Nelson, 1899-1983, pp. 302-303). Uciderea ca urmare a hoț]rarii unui tribunal este practicat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ce trebuie evitate. Se știe c] acestea sunt simplific]ri. Toți membrii tribului Shona sunt înv]tați c] trebuie s] spun] adev]rul și c] nu este bine s] minți. Dar nu toat] lumea are dreptul s] spun] adev]rul; dac] o persoan] pune o întrebare care se consider] c] nu o privește, i se r]spunde în mod legitim: „Hameno” („Nu știu”). Nu este nici minciun], nici eșec în a spune adev]rul, ci un r]spuns politicos: „Nu îți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care nu necesit] validare public]. Judecată și pedeapsă propriu-zise sunt înv]luite în mister, dar rațiunea lor fundamental] este cunoscut] de toți. Faptele de mai mic] gravitate, care nu necesit] pedeapsă cu moartea, sunt judecate în mod public. În multe, dac] nu chiar în toate societ]țile de mici dimensiuni, esența procesului const] în recunoașterea de c]tre autor a faptei sale, supunându-se judec]rii și pedepsei. În unele cazuri, vinovatul se va prezenta în fața acuzatorului, f]r] spectatori, si
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și pedepsei. În unele cazuri, vinovatul se va prezenta în fața acuzatorului, f]r] spectatori, si va aștepta că acesta s] îi înfig] o suliț] în coaps]. Vedem în acest caz c] tr]inicia relației dintre dușmani are o important] deosebit]; dac] victima vinovat] nu va sta absolut nemișcat], riscă secționarea unei artere sau distrugerea permanent] a osului, rezultatul putând fi fatal. Dac] acuzatorul nu înfige sulița în exact acea porțiune a coapsei care poate fi r]nit] f]r] consecințe grave
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
înfig] o suliț] în coaps]. Vedem în acest caz c] tr]inicia relației dintre dușmani are o important] deosebit]; dac] victima vinovat] nu va sta absolut nemișcat], riscă secționarea unei artere sau distrugerea permanent] a osului, rezultatul putând fi fatal. Dac] acuzatorul nu înfige sulița în exact acea porțiune a coapsei care poate fi r]nit] f]r] consecințe grave, el va fi acuzat de crim]. Fiecare participant trebuie s] r]spund] aștept]rilor celuilalt, respectând astfel, în mod simbolic, morală
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
comportamentului sunt determinate de contextul cultural. Integritatea sistemului de înțelesuri depinde de stabilitatea sistemului cultural. Modificarea unei zone sau componente a culturii unui popor va atrage modific]ri ale semnificației care se pot r]spândi dincolo de aria modific]rii inițiale. Dac] frecvență și natura schimb]rii pot fi adoptate de societate f]r] pierderea coerentei culturale (nu în fiecare societate exist] un conflict între generații!), atunci modific]rile concomitente ale valorilor morale nu vor afecta probabil în mod semnificativ societatea. În
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
semne ale progresului (de exemplu, emanciparea femeilor și a copiilor care a avut loc în societatea noastr] în ultimii 150 de ani). Nu avem suficient de multe informații despre începuturile istoriei sociale a populațiilor studiate de antropologi pentru a spune dac] ele au suferit transform]ri interne de amploare în trecutul îndep]rtat, deci nu le putem evalua stabilitatea anterioar]. Dispunem totuși de o mulțime de dovezi ale efectului pe care contactul cu Vestul industrializat l-a avut asupra anumitor societ
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pese de consecințele acțiunii lor asupra altuia. Înseamn] această c] nu au moral]? Cartea The Mountain People ar putea fi și o alegorie a comportamentului șoferului contemporan; la volan, m] comport oribil atunci cand cred c] pot sc]pa nepedepsit, iar dac] alții au dificult]ți din cauza mea e problema lor. Știu c] acest comportament e oribil, dar m] simt în sigurant] în anonimatul traficului. Este hoarda Ik o populatie f]r] societate și deci inapt] de generaliz]ri legate de valorile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
asemenea, o valoare universal], dar gradul de recunoaștere și prioritatea acordat] menținerii vieții variaz] foarte mult. În toate societ]țile exist] o fric] fâț] de haos care nu se manifest] ins] neap]rât că o c]utare insistent] a ordinii. Dac] lucrurile stau într-adev]r așa, este greu de observat schimb]rile ce au loc, de vreme ce, în ceva atat de complex cum e chiar și cea mai simpl] form] de societate, orice modificare antreneaz] un oarecare grad de dezordine. În general
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
subiectiv. Numeroase societ]ți au teologii (adic] doctrine ale relației umanit]ții cu o cauz] final] supranatural]), dar multe teologii nu au nici o relevant] pentru morală oamenilor (la fel ca un set de explicații științifice pentru relația lor cu soarele). Dac] exist] vreo diferenț] între morală societ]ților de mici dimensiuni și cea a unor societ]ți de tipul celei în care tr]im, cred c] ea provine din importantă mai mare acordat] relațiilor interpersonale din prima. În acest tip de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cod care se presupunea c] i-a fost dezv]luit de zeitatea suprem], dar care, în fiecare caz, reprezenta în mod clar o proiecție a eticii și practicilor sociale de atunci. Reglement]rile erau prezentate că legi cazuale de forma „Dac] un om...”. Zeul putea fi, desigur, consultat în probleme urgente prin intermediul prevestirilor f]cute de templu - sistem care învestea preoțimea templelor cu o putere extraordinar]. Templul funcționa într-un mod foarte similar cu o prim]rie modern], fiind centrul care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
întors în Uruk pentru a se încorona rege, p]stor al poporului s]u și fondator al vechii cet]ți. Legenda lui Ghilgameș, cunoscut] în întregul Orient Apropiat antic, prezint], printre aventurile monarhului, un comentariu cu privire la c]utarea sensului vieții. Dac] o etic] ce ignoră drepturile celorlalți sau care își epuiza forțele prin fapte eroice eșua atunci când era pus] în practic] de un rege semidivin, ea ar duce, evident, la un eșec și pentru oamenii de rând. Nu era acceptat] nici
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pus] în practic] de un rege semidivin, ea ar duce, evident, la un eșec și pentru oamenii de rând. Nu era acceptat] nici m]car simplă bucurie zilnic], hedonist] de a tr]i și de a iubi, recomandat] de hangiț]. Dac] nici nemurirea și nici secretul tinereții nu puteau fi atinse de om și doar moartea îi aștepta, cum ar trebui s] tr]im? Principiile etice care au dat sens și scop vieții lui Ghilgameș nu au fost menționate, ci sugerate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aplică lex talionis (legea talionului). Pentru injuriile aduse oamenilor de rând și sclavilor se aplicau doar amenzi, iar în cazul sclavilor, amendă era pl]țiț] st]panului că recompens] pentru daune aduse propriet]ții. Legea familiei stabilea întâietatea țâț]lui. Dac] un membru al aristocrației întâmpină dificult]ți financiare, își putea vinde soția sau copiii că sclavi pe o perioad] de patru ani. Luarea în c]s]torie a unei soții f]r] contract nu avea bâz] legal]. Violarea unei fecioare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau ineficient se soldă cu plata daunelor, ins] un chirurg care opera cu un bisturiu de bronz un pacient de rang înalt cauzându-i moartea sau care, operându-l la ochi, îi cauza orbirea era pedepsit prin ț]ierea mâinii. Dac] operația reușea, medicul era pl]țiț cu zece bani de argint. Dac] pacientul era sclav, medicul trebuia s] dea un alt sclav în locul celui mort, iar pentru pierderea unui ochi, trebuia s]-i pl]teasc] st]panului jum]țațe din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu un bisturiu de bronz un pacient de rang înalt cauzându-i moartea sau care, operându-l la ochi, îi cauza orbirea era pedepsit prin ț]ierea mâinii. Dac] operația reușea, medicul era pl]țiț cu zece bani de argint. Dac] pacientul era sclav, medicul trebuia s] dea un alt sclav în locul celui mort, iar pentru pierderea unui ochi, trebuia s]-i pl]teasc] st]panului jum]țațe din valoarea sclavului. Dac] sclavul se vindecă, medicul primea doi bani de argint
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
medicul era pl]țiț cu zece bani de argint. Dac] pacientul era sclav, medicul trebuia s] dea un alt sclav în locul celui mort, iar pentru pierderea unui ochi, trebuia s]-i pl]teasc] st]panului jum]țațe din valoarea sclavului. Dac] sclavul se vindecă, medicul primea doi bani de argint. Dac] un b]rbat o lovea pe fiica ins]rcinat] a unui om de rând, provocându-i pierderea sarcinii, el trebuia s] pl]teasc] zece bani de argint pentru pierderea sarcinii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pacientul era sclav, medicul trebuia s] dea un alt sclav în locul celui mort, iar pentru pierderea unui ochi, trebuia s]-i pl]teasc] st]panului jum]țațe din valoarea sclavului. Dac] sclavul se vindecă, medicul primea doi bani de argint. Dac] un b]rbat o lovea pe fiica ins]rcinat] a unui om de rând, provocându-i pierderea sarcinii, el trebuia s] pl]teasc] zece bani de argint pentru pierderea sarcinii. Dac] lovitură cauza moartea femeii era ucis] fiica atacatorului. Dac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sclavul se vindecă, medicul primea doi bani de argint. Dac] un b]rbat o lovea pe fiica ins]rcinat] a unui om de rând, provocându-i pierderea sarcinii, el trebuia s] pl]teasc] zece bani de argint pentru pierderea sarcinii. Dac] lovitură cauza moartea femeii era ucis] fiica atacatorului. Dac] femeia era de rang inferior sau sclav], criminalul trebuia s] pl]teasc] o amend]. Legea îl favoriza pe b]rbat fâț] de femeie și pe aristocrat fâț] de omul de rând
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dac] un b]rbat o lovea pe fiica ins]rcinat] a unui om de rând, provocându-i pierderea sarcinii, el trebuia s] pl]teasc] zece bani de argint pentru pierderea sarcinii. Dac] lovitură cauza moartea femeii era ucis] fiica atacatorului. Dac] femeia era de rang inferior sau sclav], criminalul trebuia s] pl]teasc] o amend]. Legea îl favoriza pe b]rbat fâț] de femeie și pe aristocrat fâț] de omul de rând sau de sclav. îi. Etică în Egiptul antic În timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ții, nu puține erau cazurile când țâț]l se c]s]torea cu fiica sa ori fratele cu sora lui. F]r] îndoial] c] multe dintre aceste uniuni erau aranjamente formale, cu simplul scop de a proteja proprietatea; este discutabil dac] aceste c]s]torii se realizau sau nu și din punct de vedere sexual. Termenul „soție-sor]” este menționat adesea în inscripții și este posibil ca unele dintre aceste c]s]torii incestuoase s] manifeste iubire adev]rât] și afecțiune între
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
categoria uman], deoarece, conform gândirii egiptene, influența str]în] era responsabil] de dezbinarea social]. În unele scrieri, str]inii care locuiau departe de bog]ția Nilului și de normalitatea vieții din Egipt (mă’at) erau incluși în categoria animalelor. Totuși, dac] un str]în dorea s] se stabileasc] în Egipt, atunci acea persoan] intra în rândul oamenilor. iii. Etică în Scripturile evreiești Când evreii au intrat în Canaan, probabil la sfârșitul secolului al XIII-lea î.Hr., regiunea se află sub controlul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acela de a trece printr-un șuvoi de metal topit: pentru cel drept, va fi că o baie cald], pe când cel r]u își va g]și sfârșitul. Etică eshatologic] a fost preocupat] de problema teodiceii, a moralei lui Dumnezeu. Dac] divinitatea este bun] și dreapt], atunci de ce r]ul este atat de r]spândit și puternic în lume? R]spunsul a fost c] r]ul este rezultatul activit]ții lui Angra Mainyu (care prefigură diavolul), si, în ciuda triumfului aparent al
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]