8,422 matches
-
apropieri teoretice, și pe fostul șef de gară Farinacci să răcnească cît îl ținea gura despre nevoia schimbării macazului spre linia nazistă. În anii aceia, 1928 1930, era departe de a miza pe cartea Hitler. Fără îndoială că fascismul era fericit că o mare țară ca Germania părea să se lase școlită de Italia și să se apropie, total sau parțial, de doctrina economică și socială a lui Mussolini. Acesta însă, în fond, era reticent și nu prea convins de puterea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Da, știu, am mai scris, dar e un subiect la ordinea zilei. Toată lumea literară vorbește, sub un pretext sau altul, despre situația criticii. Se scrie mai mult despre cărțile de critică decât despre cărțile de literatură propriu-zisă. Știu, nu e fericită expresia, și critica tot literatură este, mai ales în perioada asta de alexandrinism acut. Să-i zic literatură de ecou? De reflecție? De mâna a doua? (second hand). Nu, asta nu! Ar fi o gafă... Însuși Pastenague scrie articole de
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
este acută și rapidă. Pasiunile monomaniacilor sunt exaltate și expansive; având sentimentul unei stări de sănătate perfecte și inalterabile, a unei forțe musculare crescute, acești bolnavi observă latura bună a lucrurilor; satisfăcuți de ei înșiși, sunt mulțumiți de alții, sunt fericiți, veseli, comunicativi: cântă, râd, dansează; dominați de vanitate, orgoliu și amor propriu, se complac în convingerile lor infatuate, în gândurile lor de mărire, putere și bogăție; sunt activi, supărăcioși, de o locvacitate obositoare, vorbesc fără încetare de fericirea lor, sunt
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
nu fiindcă a dat, ci pentru că au văzut cei din jur că a dat. Dacă a dat înseamnă că lumea pricepe că are de unde. Faptul că moneda indigenă a lipsit cu desăvîrșire din buzunarele prosperului om de fotbal l-a fericit pe vînzătorul de semințe. Pentru trei pumni de floare a luat tot atîția bani cît ar fi încasat pe vreo 30 de pumni vînduți unor cumpărători obișnuiți. Întîlnind mușterii precum Nețoiu, plusvaloarea e garantată. Iar vînzarea semințelor pe stadioane devine
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
lui Gerrard sau Lampard atrage mai mult decît alergătura lui Timoșciuk, iar Ronaldinho e oricînd mai spectaculos și mai aducător de foloase materiale decît moscovitul Boiarințev, de exemplu. Și-atunci, ce șansă au ceilalți? Trist și cinic, nici una. Uneori, întîmplări fericite pot strecura echipe mici spre fazele superioare, dar sînt doar insule de performanță; lipsește Continentul, pămîntul solid de sub picioare. Ceea ce pentru occidentali înseamnă obișnuința competiției, pentru estici e doar o formă de civilizare. Mai dă UEFA niște bani, se mai
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
prin țările socialiste. Pe banchetele ei s au consumat amoruri, în interiorul ei au avut loc drame de familie, pe seama existenței sale cetățenii au visat că libretul CEC de 5 000 de lei cu dobîndă și cîștiguri în autoturisme îi va ferici într-o bună zi. Astăzi, o privim cu îngăduință cum se tîrîie pe banda întîi, cocoșată sub poverile cu care o încarcă amără ștenii. Pe vremuri, toată lumea avea Dacie și îi punea portbagaj deasupra, pentru a o face la nevoie
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
că vine bunicul să ne ia la țară. George e nedumerit. Va să zică a visat doar. Și totuși,... părea totul atât de real! Și VACANȚA era așa de frumoasă! - Cum te simți în prima ta vacanță mare? îl întreabă Ioana. Ești fericit? - Sunt! răspunde băiatul cu gândul la visul lui ciudat. Știi ce frumoasă era VACANȚA? - Nu era, ci va fi frumoasă. Astăzi e doar prima zi a ei. Stai să vezi cum te vei sumți când vom merge la mare EXERCIȚII
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
albă și pufoasă. - Mergem la săniuș? a întrebat-o Emanuel pe soră sa. Nu a fost nevoie să întrebe de două ori. Nerăbdători să se bucure de darul pe care tocmai li-l făcuse iarna, Emanuel și Ioana au plecat fericiți spre derdeluș, luându-l cu ei și pe Lăbuș. Pe drum s-au întâlnit și cu alți copii. Toți erau dornici să zboare cu săniuțele prin troienele de zăpadă. - Aș vrea să mă dau eu prima! a spus Ioana. - Ai
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
ale cuvântului “rod” 5) Formează cuvinte noi, adăugând silaba “re” înaintea cuvintelor date: întoarcere, ținere, memorare, cunoaștere, venire. 6) Alege două din cuvintele obținute de tine și alcătuiește propoziții. Prietenii pădurii A venit vacanța de vară. Teodora și Vlad sunt fericiți. Au terminat clasa întâi cu rezultate foarte bune și amăndoi au obținut diplome de merit.Acum sunt la bunici. Casa bunicilor e aproape de pădure. Copiii sunt mândri de bunicul lor care e pădurar , pentru că are grijă de pădure. - Ce mai
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
florile teilor înfloriți, ascultând ciripitul păsărelelor. Era liber. Nimeni nu-i spunea ce să facă, pe unde să meargă, când să se oprească și când să alerge. Trecea din poiană în poiană și se furișa pe sub bolți de frunze. Era fericit că scăpase de cicăleala mamei. Ce bine era! - Cum de ești singur în pădure, urechiatule? îl intrebă o pupăză bătrână. E periculos. Te poți întâlni oricând cu vreun dușman. - Ce te privește pe tine, moțato? Crezi că eu mă tem
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
ca să le putem citi împreună. vespote, najperso, colăpirie, eșiro, nicabu, durepă, canvață, vobra. Ce bune sunt cireșele! E luna mai și-i dimineață. S-au copt cireșele. Sute și sute de cercei sângerii se alintă pe crengile cireșilor. Cristian e fericit. Astăzi e sâmbătă și merge la bunica sa, în Copou. Cireșul cel mare al bunicii îl așteaptă gătit cu fructe zemoase. Parcă simte deja gustul dulce-acrișor. Va sta în cireș toată ziua. E gata de plecare. În prag, mama îl
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
înfiorătoare. Ea mă vindecă de suferințele și rănile sădite în ființa mea prin îndurarea grozăviilor și traumelor anterioare. Astfel, mă simt ajutat și ocrotit de fiară. Nu resimt nicio fericire, dar o savuroasă plăcere îmi inundă conștiința. Așadar, nu sunt fericit, dar mă simt purtat de o lascivitate grotească ce înflorește lăuntric. Precum în cazul actelor de închinare întru evocare a anumitor entități spirituale, și aici eu mă așez în fața acestei icoane și trasez astfel o arie ritualică în jurul său. Progresiv
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Biblice poetul se reînnoiește coborând în plin Vechi Testament, căruia cu fondul său ebraic îi dă vibrații de o puternică autenticitate: Neagră sunt și pulpa mea de smoală, șoldul cald caval și umerii lăute, m-aș da ție toată goală, fericită în rușinea coapselor durute. * Duce-te-oi în casa maicii mele, pat de mușchi ți-oi face, chiparoși și ierbi, te-oi adulmeca în sfiiciune și smerenii grele cum adulmeci sperioșii cerbi. ARON COTRUȘ Aron Cotruș e din familia poeților
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
starea țărănimii din vremea sa (1826), exploatarea ei de către boieri. Constantin Radovici din Golești mărturisește că și el a făcut ca alții și spune că, după ce și-a deschis ochii, în urma călătoriei în Apus, l-a apucat mustrarea de cuget, fericind pe cei care n-au făcut ca dânsul, care n-au stors poporul! V. Alecsandri, în articolul despre C. Negruzzi 1, ne vorbește de mizeria țărănimii, de deposedarea cu sila a răzeșilor, de umilirea breslașilor și de robia țiganilor din
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în Muntenia -, presiunea europeană, idealismul, snobismul sunt cauzele mișcării liberale de la jumătatea veacului al XIX-lea. Criticii de la mijlocul veacului al XIX-lea nu au putut fi, prin urmare, decât constituționaliști liberali. După 18664 dorințele cele mari se îndepliniseră și ferici 1 Opere complete, Proză, p. 101. 2 Ceea ce spune și C. Negruzzi în articolul Paveaua, Călindar pentru poporul român, 1846. 3 Opere complete, Teatru, I, p. X. 4 Și chiar mai înainte: Kogălniceanu, în 1855 ("Romînia literară", 1855, 53), ne
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Ce parodie... Se spune că moartea e vie Și prinde viață când ajungem în sicrie. Viața te omoară, iar moartea te învie, Viața e un somn adânc, moartea e o insomnie Ce nu durează o vecie! Omulnu-i sortit să fie fericit.... Deși nu crede în soartă (doar ideea de a fi fericit il face fericit!), Căutând, mereu, o poartă prin care să se scoată, Se simte împlinit pentru că a iubit și a îndeplinit ce-a simțit că este menit să facă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
când ajungem în sicrie. Viața te omoară, iar moartea te învie, Viața e un somn adânc, moartea e o insomnie Ce nu durează o vecie! Omulnu-i sortit să fie fericit.... Deși nu crede în soartă (doar ideea de a fi fericit il face fericit!), Căutând, mereu, o poartă prin care să se scoată, Se simte împlinit pentru că a iubit și a îndeplinit ce-a simțit că este menit să facă... împlinirea nu-i un ocean de iubire, Ci o mare moartă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Misia pe cînd domnea peste ea Telefos, stînd în război contra grecilor pentru a se apăra, s-a rănit în lupta cu Ahile. Acestea ni se încredințează și de poeți, pentru că li se dusese vestea că misii sînt cei mai fericiți dintre locuitorii continentului și pentru că grecii se temeau ca nu cumva misii să fie chemați mai tîrziu în ajutorul Troadei. Dar Telefos fiind voinic și domnul unei țări cu oaste puternică, nu putea suferi acestea. El pregăti multă cavalerie și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Domnul zice lui Avram: Ieși din țara ta, din rudenia ta, și din casa tatălui tău și vino în țara pe care ți-o voi arăta”. Cînd pe ivriți i-a apucat puhoiul de revelații mincinoase cu care și-au fericit puținătatea minților și plinătatea veninului, arameii/arameenii erau cunoscuți în imperiul babilonian apoi persan ca populația cea mai cultă și cea mai pricepută în comerț. Limba lor ajunsese limba oficială a imperiului persan deși mulți istorici refuză orice legătură între
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
simțit că trăiesc în rai. Așa o înălțătoare stare sufletească n-am mai avut în viață. L-am simțit pe Dumnezeu Creatorul. I-am simțit măreția, m-a copleșit bunătatea, dărnicia, iubirea Celui care Șia chinuit Fiul pentru a ne ferici cu iubirea lui de oameni. Atunci am simțit că fără Hristos nu se poate face nimic, că împreună cu Hristos putem trece prin moarte și tot revenim la viață. Cred că sunt puțini muritori care pot să vadă cu ochi vrăjiți
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
inimă și pline numai de răutate. însă lacrimile Martei curgeau nestăvilite, curate, sincere. Sunt aici două rele. Bătrâna e orbită de un egoism bolnav, iar Marta este victima ei. Bătrâna nu poate înțelege că fiica ei căsătorită, ar putea fi fericită departe de ea, și nu vede cum singură își distruge iremediabil singurul copil, împingându-l să trăiască împotriva voinței sale, împotriva propriului său suflet. Cel de al doilea rău este că Marta a fost atât de mult obișnuită să nu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Chatterton se pare într-adevăr că a căzut într-un mormînt, ce tocmai fusese dezgropat în cimitirul St. Pancras; prietenul care era cu el l-a ajutat să iasă din groapă și i-ar fi spus în glumă că era fericit să vadă "învierea geniului"; Chatterton i-ar fi răspuns, zîmbind: Dragul meu prieten, simt ghimpele unei disoluții repezi. Sînt în război cu mormîntul de ceva vreme, și găsesc că nu e atît de ușor de învins așa cum îmi imaginam: putem
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
în picioare; făcutu-ma să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri” (Psalmul 142) O, lanțuri cu butuci grei, ferecați cu nituri arse-n foc! O, cătușe cu zimți de oțel care ați împodobit gleznele și mâinile mele! Vă fericesc, limbi grăitoare care vor glăsui veșnic cu dangăt de clopot și tunet de foc în acest secol sângeros - infern diavolesc - cu inimi mutilate, cu trupuri strivite, răpuse de grele morți!... Cu ochii duși dincolo de clipa când aștern pe hârtie aceste
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
morală care constituie criteriul de viață atât în cadrul național și statal , cât și în relațiile dintre oameni. Această concepție a noastră se întemeiază pe principiul fundamental al ideologiei noastre, în dragostea pentru Neamul nostru, căruia îi dorim o soartă mai fericită pe acest pământ românesc. Fascismul italian și național-socialismul german duc lupta dintre om și om, popor și alte popoare pe plan material, pe când legionarismul se întemeiază pe lupta cu răul din noi înșine. Când vom realiza acel om moral, corect
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
azi. Căpitanul a fost asasinat. Elita legionară a fost asasinată. A urmat apoi „la rug” generația 1948, care a întrecut în timp și bestialități toată gândirea drăcească de până acum, tot ce își poate imagina mai josnic mintea omenească. Sunt fericit că noi, cei de azi, generația 1948, am răspuns prezent ceasului istoric și am înmulțit Legiunea Cerească cu noi martiri, mucenici și mucenice, am înălțat imn măreț vieții pământești și putem ridica brațul din inimă către cer, salutând pe Căpitan
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]