9,472 matches
-
trebuie să cuprindă și descrierea evenimentului originar, și detenta lui, repercutarea lui asupra unui alt eveniment, ulterior. Ca și cum abia duplicarea ar desăvârși semnificația. Și în această privință și faptele, și operele se supun aceleiași reguli. Ca să devină poezie, omul din ficțiune sau omul din realitate trebuie să suporte să fie ceva mai mult decât protagonistul propriei existențe - să fie și modelul alteia. Evenimentele biografice nu există în sine, ci sunt cu necesitate completate de faptele pe care le inspiră. În acest
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ideilor, doctrinelor, geniului, talentului acestora, sufletul lor, viața lor ce străbătură secolii [...] noi toți la câți ne serveau de exemplu faptele și geniurile părinților noștri 101. În aceeași logică, Heliade Rădulescu presupune existența unor lanțuri de oglindiri. Faptele dintr-o ficțiune se răsfrâng în faptele unui erou care la rândul lor se reflectă în faptele dintr-o altă ficțiune. "Poezia încarnată" operează în buclă: fiecare nou corp îl articulează poetic pe cel precedent. Astfel Homer își creă Nestorii, Agamemnonii, Ulisii, Ajaxii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de exemplu faptele și geniurile părinților noștri 101. În aceeași logică, Heliade Rădulescu presupune existența unor lanțuri de oglindiri. Faptele dintr-o ficțiune se răsfrâng în faptele unui erou care la rândul lor se reflectă în faptele dintr-o altă ficțiune. "Poezia încarnată" operează în buclă: fiecare nou corp îl articulează poetic pe cel precedent. Astfel Homer își creă Nestorii, Agamemnonii, Ulisii, Ajaxii săi, ce formară apoi Leonizi și Temistocli [...]. Acești tipi ideali serviră de modele regilor și eroilor reali ce
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
poeții contemporani urmele capodoperei. Pentru el, sursa de poezie mare e nesecată și la îndemână. Undeva, se întreabă de ce episoadele și eroii Revoluției de la 1848 nu au fost transformate în "drame", ca să dea ocazia unei duble răsfrângeri - a realității în ficțiune ideală și a ficțiunii, prin exemplaritate, în realitate. "De ce, domnii mei, nu s-a putut conserva, după evenimentele de la 1848, drama întreagă?"105. Din această perspectivă nu există fapte nedemne de poezie. Tot ce se întâmplă devine poezie în măsura în care poate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Pentru el, sursa de poezie mare e nesecată și la îndemână. Undeva, se întreabă de ce episoadele și eroii Revoluției de la 1848 nu au fost transformate în "drame", ca să dea ocazia unei duble răsfrângeri - a realității în ficțiune ideală și a ficțiunii, prin exemplaritate, în realitate. "De ce, domnii mei, nu s-a putut conserva, după evenimentele de la 1848, drama întreagă?"105. Din această perspectivă nu există fapte nedemne de poezie. Tot ce se întâmplă devine poezie în măsura în care poate fi re-figurat. Orice om
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
profeții, cel care prin gesturile lui, prin proiecția unei nave salvatoare, prin imaginarea unei supraviețuiri după apocalipsă - scrie un scenariu al mântuirii. El e în același timp personaj și scriitor. Ca protagonist al unei alegorii, se găsește simultan în interiorul unei ficțiuni, și în exteriorul alteia: obiect al unei povești și subiect creator al celeilalte. E un fapt important că Heliade Rădulescu concepe admirația într-un cadru transgresiv față de granița ficțiunii. Nu atât pentru că se estompează distincția dintre viață și operă, cât
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
scriitor. Ca protagonist al unei alegorii, se găsește simultan în interiorul unei ficțiuni, și în exteriorul alteia: obiect al unei povești și subiect creator al celeilalte. E un fapt important că Heliade Rădulescu concepe admirația într-un cadru transgresiv față de granița ficțiunii. Nu atât pentru că se estompează distincția dintre viață și operă, cât pentru că îi dă posibilitatea să substituie instituția scriitorului. Astfel orice personaj dintr-o ficțiune exemplară e - virtual - un autor. Eroi din istoria patriei sau din Revoluția de la 48, "verginele
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
E un fapt important că Heliade Rădulescu concepe admirația într-un cadru transgresiv față de granița ficțiunii. Nu atât pentru că se estompează distincția dintre viață și operă, cât pentru că îi dă posibilitatea să substituie instituția scriitorului. Astfel orice personaj dintr-o ficțiune exemplară e - virtual - un autor. Eroi din istoria patriei sau din Revoluția de la 48, "verginele" sau primul venit: personajul care izbutește să inspire acțiunile și conduita altora, să "scrie" cu trupul și cu gesturile lui o altă narațiune, din viitor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în racla ei de cristal. Or, evident, Cărtăreștii ne comunică altceva. Pe lângă torturarea onomasticii, sintagma implică supoziția unei multiplicări a individului creator, vorbește despre posibilitatea mai multor scriitori care reproduc aceeași singularitate. Adică despre mai mulți Cărtărescu. Tulburătoare în celebra ficțiune borgesiană despre rescrierea lui Don Quijote nu e ideea că un text a fost refăcut până la virgulă patru secole mai târziu, ci faptul că ar exista mai mulți inși capabili să execute aceleași gesturi creatoare, că în corpul lui Pierre Menard
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fel sau altul, acești scriitori se definesc nu prin capacitatea de imaginație, ci prin acțiunile legate de aproprierea unor lucruri ale lumii sau ale inimii; sentimentul fundamental e acela al deținerii, chiar și atunci când se camuflează sub o operă de ficțiune. De ce "a colecționa" era chiar mai important decât "a crea"? De ce o întreagă generație a preferat umilința posturii de arhivar sau bibliotecar în locul orgoliului de demiurg? Răspunsul e simplu și ține de definirea modurilor de productivitate a noii culturi literare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
starea morală, de obiceiurile vieței intime și de organizarea soțială a Principatelor; prin urmare poezia poporală trebuie să fie obiectul studiilor noastre serioase, dacă vrem să aflăm cine am fost și cine suntem 34. Chiar și atunci când Russo proiectează o ficțiune a "străinului", scenariul pe care îl prevede e limitat la un interes etnografic: "Îmi închipuiesc că sunt un străin sosit în Moldavia sau Valahia, cu dorința de a studia istoria, datinile, natura și geniul neamului românesc"35. Încercând să valorizeze
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
instituie un ritm al creației, o serie de intrări/ ieșiri în dispoziția favorabilă operei. Retragerea nu e continuă, ca un lung interval de liniște, ci mai degrabă un răspuns momentan, episodic, la evenimentele exterioare. Nu avem de-a face cu ficțiunea rousseauistă a meditației în recluziune, stimulată de pierderea în natură sau de refugiul în spațiul protector al moșiei. Fiecare retragere presupune existența unei forțe ostile și a unei interdicții. Poetul care și-a urmat peste tot binefăcătorul, ajunge la moșie
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care de fapt realitatea este aceea care imită poezia"140. Nouă în cazul lui Eminescu a fost nevoia societății de a intra în jocul reprezentărilor lirice și de a le transfera în propriul orizont de viață, de a face din ficțiunea poetică un suport al existenței reale, de a angaja diversele componente ale discursului poetic în constituirea lumii. Această acțiune specială a unei poezii care se înființează în realitate e o constantă care însoțește consacrarea mitului eminescian sub diverse forme și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
analoagă bovarismului, făcând perceptibilă, la o scară niciodată atinsă de societatea românească până în acel moment, capacitatea lecturii de a mobiliza un univers fictiv în existența unei comunități. Acest transfer dinspre operă spre realitate se sprijină pe o reprezentare a forței ficțiunii. Sintagma pe care o folosește Iulian Costache, "mimesis inversat", amintind de teoriile imitației de realitate, de la Aristotel la Käte Hamburger, despre asta vorbește: genialitatea e legată de reprezentarea unui univers închis în sine, o lume ideală constituită prin imaginație de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Hamburger, despre asta vorbește: genialitatea e legată de reprezentarea unui univers închis în sine, o lume ideală constituită prin imaginație de un autor-demiurg. Ea implică puterea poetului de a subjuga societatea prin forța fanteziei sale, de a proiecta pentru ceilalți ficțiuni seducătoare, capabile să devină cadre ireale de existență. Or, întrebarea pe care trebuie să ne-o punem ca să înțelegem aici "noutatea" e legată de locul pe care îl ocupa creația de lumi poetice în vechea economie a literaturii, de dinainte de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
poeziile sale se învață și se cântă în palaturi și colibe"146. Sau, altundeva, despre Andrei Mureșanu: "Poeziile sale cele mai escelinte se lățiră pe aripele zefirilor peste toate locurile locuite de români"147. Aici, pe linia de clivaj dintre ficțiunea demiurgică a unui autor și universul de reprezentări împărtășite ale unei națiuni, se realizează diferența dintre cele două politici ale genialității. Conceptul naționalist se baza pe existența unui singur univers, perceput de genii multiple. Conceptul care s-a aplicat ulterior
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Pantazi Ghica număra trei genii și un "poet în toată puterea cuvântului", până la consacrarea geniului eminescian, în cultura română s-a produs o deplasare lentă a reprezentărilor genialității dinspre universul realist al ideilor comune despre națiune, spre universul autonom al ficțiunilor individuale. Iar rezultatul a fost o condensare de funcții în figura "poetului în toată puterea cuvântului", care, pe lângă rolul de "creator de lumi", l-a asumat și pe acela de geniu. O lume ideală a națiunii, de dincolo de orice putere
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fabrique de la langue. De François Rabelais à Réjean Ducharme, Seuil, Paris, 2004. Gefen, Alexandre, Inventer une vie. La fabrique littéraire de l'individu, Les Impressions Nouvelles, Paris, 2015. Genette, Gérard, Mimologiques. Voyages en Cratylie (1976), Seuil, Paris, 1999. Genette, Gérard, Ficțiune și dicțiune (1991), traducere de Ion Pop, Univers, București, 1994. Ginzburg, Carlo, Mythes emblèmes traces. Morphologie et histoire (1986), traducere revăzută de Martin Rueff, Verdier, Paris, 2010. Girard, René, La violence et le sacré, Grasset, Paris, 1972. Girard, René, Minciună
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Literatură și bun simț (1998), traducere de G. Marian și A.P. Corescu, Echinox, Cluj-Napoca, 2007, p. 46. Înainte de Compagnon, și Gérard Genette a revenit asupra textelor lui Jakobson cu o perspectivă critică asupra "funcției poetice" și asupra literarității constitutive în Ficțiune și dicțiune (1991, traducere de Ion Pop, Univers, București, 1994, pp. 100-113). 40 Cf. Edward W. Said, "Traveling theory" (1982), în The World, the Text and the Critic, Harvard University Press, Cambridge, 1983, pp. 226-228; Oana Fotache, Moșteniri intermitente. O
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în desișuri de pădure“. Iată de ce-l menținem, în traducere, pe Lichtung ca atare. — Și, pentru că n-avem altă rimă, zise Carmen, îl rimăm cu Dichtung ca atare (greu traductibil și acesta în română, în care „poezie“ nu este chiar „ficțiune“). — Așa e, zise Elisav; încât primele patru versuri ale acestei compoziții ar suna astfel în română (nu fără, bineînțeles, inevitabilele pierderi și libertățile fatale): „Dom’ Heidegger citea,-ntr-o Lichtung,/al doilea tom al cărții Dichtung/și Adevăr;/sub cer nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
dar și ascultare a cuvântului Celuilalt, o deschidere către alteritate. Dorința de ospitalitate a textului se exprimă adesea în prefețe sau alte tipuri de text ce invită la lectură dar și prin interpelările adresate cititorului de a intra în jocul ficțiunii. Avem de a face, în același timp, cu ospitalitatea pe care cititorul o oferă cărții, dar și ospitalitatea pe care cartea o oferă cititorului. Literatura însăși este traversată, de la un capăt la celălalt, de chestiunea ospitalității și aceasta deoarece, crede
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
viața sa. Ospitalitatea sa păstrează demnitatea umană în fața barbariei războiului, violenței sale obligatorii. El face din coliba sa un loc de pace. Ospitalitatea devine un conflict tragic pentru acest cuplu realist, apărând cu toate acestea o imagine ideală a omenirii. Ficțiunea poetică ovidiană, impregnată de melancolie bucolică se degradează în realismul poeziei adevărului omenesc. Dorința de Itaca Itaca ultima oprire, visată de-a lungul timpului este locul în care timpul devine ospitalier. Fiindcă dacă Itaca este ținta, capătul călătoriei, locul care
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
analizele lui Claude Roy asupra acestei "extreme curtoazii narative", teatrul muzeu al culturii, nu spune doar saturația, el face act de prezentator de texte, invită la spectacolul scriiturii. Proliferarea detaliilor minuțioase, enumerarea și catalogul bogat exibă clișee, stereotipuri compunând artefactul ficțiunii până la acel punct orb, sexul căscat, gaura morții, vid suprem care trimite pe erou și pe cititorul său la esențiala sa vacuitate 274. Erotismul nu apare decât ca o înșelare a curiozității cititorului care îl conduce în așteptarea sa, în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
câteva zile, nici mai târziu..." "Sub glugă el tace, știind că va merge". Fiindcă, dacă are mai multă minte decât un gândac-de-trandafiri, coleopteră ferventă amatoare de roze, el se va lăsa prins din nou și mereu, ca și cititorul, de ficțiunea dorinței și dorința ficțiunii. Doliul trandafirilor nu va aboli trandafirul... Un singur castel Despre un castel și despre un viol: Rousseau și ospitalitatea "Un singur castel era destul pentru ambiția mea". Rousseau Să vorbești despre ospitalitate la Rousseau este un
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
târziu..." "Sub glugă el tace, știind că va merge". Fiindcă, dacă are mai multă minte decât un gândac-de-trandafiri, coleopteră ferventă amatoare de roze, el se va lăsa prins din nou și mereu, ca și cititorul, de ficțiunea dorinței și dorința ficțiunii. Doliul trandafirilor nu va aboli trandafirul... Un singur castel Despre un castel și despre un viol: Rousseau și ospitalitatea "Un singur castel era destul pentru ambiția mea". Rousseau Să vorbești despre ospitalitate la Rousseau este un paradox. Puțini scriitori din
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]