9,551 matches
-
probabil citirii greșite a inscripției de pe ușă, deși Ioan Bârlea a făcut în 1909 o citire mai corectă a ei: "văleat 1665". Vechimea lăsată de Tit Bud s-a perpetuat până la Aurel Bongiu, care a propus citirea anului 1667 în inscripția de pe ușă. Datarea dendrocronologică a stabilit în 1997 că biserica de lemn este mai veche cu aproape trei decenii, lemnul fiind tăiat în iarna dintre anii 1638-1639. Lăcașul a fost cu cea mai mare probabilitate ridicat în vara următoare. Din
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
față a văii Cosăului. Biserica inițială nu avea turn. Acesta a fost ulterior adăugat, deoarece tălpile turnului nu sunt legate cu butea, cum era obiceiul, ci numai așezate peste tinda femeilor. Turnul a fost adaus înainte de 1751, posibil la data inscripției de pe ușa intrării, la 1667. Tâmpla bisericii a fost pictată în primăvara anului 1760 de pictorul itinerant Alexandru Ponehalschi. Pictorul surprinde date importante despre acest moment în două pisanii de pe tâmpla iconostasului. Se poate că aceasta s-a împlinit cu
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
nord, care a fost datat din 1764. De asemenea, mai multe danii de carte și icoane au fost făcute în aceași perioadă subliniind efortul ctitoricesc al obștei de a înoi spațiul de cult. Altarul a fost pictat în 1800, conform inscripției de pe dosul peretelui iconostasului: ""Acest oltariu din mâna de Nicolai Famochevici, Anu lui Dumnezou 18 sute, luna mai 1 zeale"". Înaintea pictării a fost închis ochiul de fereastră cu oblon dinspre răsărit și înlocuit cu o nouă fereastră mică deasupra
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
de lemn este declarată monument istoric sub codul LMI 2004: . Momentele importante pentru biserică, precum edificarea și pictarea ei au fost surprinse de cele două pisanii pictate în stânga și în dreapta catapetesmei. Din păcate, trecerea timpului a afectat în mare măsură inscripția din stânga iconostasului, în care era menționat anul ridicării bisericii. Inscripția din dreapta, mult mai bine păstrată, afirmă următoarele: ""Îngerilor s-au numit ca să păzască tot neamul și sau zidit de iznov ... și strădania bunilor pravoslavnici dintracest sat Pusta Simihaiu în zilele
Biserica de lemn din Sânmihaiu Almașului () [Corola-website/Science/309171_a_310500]
-
Momentele importante pentru biserică, precum edificarea și pictarea ei au fost surprinse de cele două pisanii pictate în stânga și în dreapta catapetesmei. Din păcate, trecerea timpului a afectat în mare măsură inscripția din stânga iconostasului, în care era menționat anul ridicării bisericii. Inscripția din dreapta, mult mai bine păstrată, afirmă următoarele: ""Îngerilor s-au numit ca să păzască tot neamul și sau zidit de iznov ... și strădania bunilor pravoslavnici dintracest sat Pusta Simihaiu în zilele înălț(atului) ... podomnicului împărat Franțis, supt pravoslavnică arhipăstoria măriei sale ... Făgărașului
Biserica de lemn din Sânmihaiu Almașului () [Corola-website/Science/309171_a_310500]
-
evident, în perioade de timp diferite. Cert este că era o construcție destul de mare din piatră și cărămidă, cum se poate vedea din fragmentele ce au rămas până azi. Documentul Andreian menționeaza că aici s-a găsit o monedă cu inscripție slavonă, ceea ce poate duce la concluzia că biserica a aparținut românilor, măcar într-o anume perioadă. De acest locaș se leagă un eveniment de însemnătate majoră pentru sat. Înainte de 1700 ar fi avut loc o invazie tătară pe Valea Almașului
Biserica de lemn din Sânmihaiu Almașului () [Corola-website/Science/309171_a_310500]
-
întreprins o nouă campanie în Albania, fapt atestat de renumitul epitaf de la la poalele muntelui Beiukdaș, în Gobustan. Epitaful conține următoarele: „În timpul împăratului Domițian Cezar Augustus Germanicus, Lucius Iulius Maximus (centurion) al legiunii a XII-a Fulminata (a făcut această inscripție)”. Dar și de această dată romanii au eșuat și au fost nevoiți să părăsească granițele acesteia. La începutul sec. al II-lea în perioada războaielor victorioase ale împăratului Traian, dintre popoarele din Caucaz, numai albanii, din cauza poziției lor geografice extreme
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]
-
întreprins o nouă campanie în Albania, fapt atestat de renumitul epitaf de la la poalele muntelui Böyükdaș în Gobustan. Epitaful conține următoarele: „"În timpul împăratului Domițian Cezar Augustus Germanicus, Lucius Iulius Maximus (centurion) al legiunii a XII-a Fulminata (a făcut această inscripție)"”. Dar și de această dată romanii au eșuat parțial și au fost nevoiți să părăsească granițele Albaniei. La începutul sec. al II-lea în perioada războaielor victorioase ale împăratului Traian, dintre popoarele din Caucaz, numai albanii, din cauza poziției geografice extreme
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]
-
religioasă, una din cele două casete conținând țărâna martirilor bucovineni a fost îngropată sub un bloc de piatră din imediata apropiere a bisericii de lemn. Pe blocul de piatră sculptorul Cezar Popescu a fixat o placă de marmură cu următoarea inscripție: "„În memoria martirilor Bucovinei, Dumitru Cătană și Gherasim Nicoară, ostași în armata austro-ungară, care au ales să-și sape mormintele ca să nu tragă în frații lor români, uciși la Satulung - Brașov, în octombrie 1916”". Cea de-a doua casetă a
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
pe pandantivi cei patru evangheliști. Pictura din altar este foarte deteriorată putându-se observa figuri de sfinți ierarhi, precum și scenele Cina cea de taină, Împărtășirea apostolilor și Spălarea picioarelor. Ca urmare a faptului că pe unele scene iconografice se află inscripții în limba greacă, bizantinologul francez André Grabar a avansat ipoteza că biserica a fost pictată de zugravul Gheorghe din Tricala, care a murit în Moldova în 1530 și a fost înmormântat la Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău. Cercetările ulterioare nu
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
în jurul lui s-a format școala moldovenească de pictură. În decursul timpului, în pronaosul bisericii au fost înmormântate mai multe persoane decedate în secolele al XVI-lea și al XVII-lea. Se mai păstrează doar trei pietre funerare, care au inscripții foarte șterse și parțial ilizibile. Pe una din pietre este o inscripție în limba slavonă în care se precizează că lespedea a fost pusă pe mormântul ""mamei ei iubite, doamnei Cristina Crisoaie din Suceava, care a repausat la anul 7103
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
în pronaosul bisericii au fost înmormântate mai multe persoane decedate în secolele al XVI-lea și al XVII-lea. Se mai păstrează doar trei pietre funerare, care au inscripții foarte șterse și parțial ilizibile. Pe una din pietre este o inscripție în limba slavonă în care se precizează că lespedea a fost pusă pe mormântul ""mamei ei iubite, doamnei Cristina Crisoaie din Suceava, care a repausat la anul 7103 luna decembrie 4 și s-a înmormântat aici ... (în zilele lui) Io
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
a fost pusă pe mormântul ""mamei ei iubite, doamnei Cristina Crisoaie din Suceava, care a repausat la anul 7103 luna decembrie 4 și s-a înmormântat aici ... (în zilele lui) Io Aron Voievod"" (1594). Pe o altă piatră este o inscripție în slavonă care consemnează că ""acest mormânt de piatră l-a făcut și împodobit Doamna Marghita mamei sale Protasiia, care a repausat în anul 7108 septembrie 12"" (1599). Inscripția de pe cea de-a treia piatră nu a putut fi descifrată
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
lui) Io Aron Voievod"" (1594). Pe o altă piatră este o inscripție în slavonă care consemnează că ""acest mormânt de piatră l-a făcut și împodobit Doamna Marghita mamei sale Protasiia, care a repausat în anul 7108 septembrie 12"" (1599). Inscripția de pe cea de-a treia piatră nu a putut fi descifrată, ea fiind în întregime ștearsă. În patrimoniul Mănăstirii Pătrăuți s-a aflat un Tetraevanghel slavon, scris în 1493 la Suceava pentru această mănăstire de către diacul Toader, fiul preotului Gavriil
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
sau, (tradus de Sfanțul Ieronim) se referea de asemenea, la localitatea Năzară. În săpături arheologice efectuate la Cezareea (Keissaria) în anul 1962 de către Michael Avi Yona s-a descoperit într-o sinagoga antică o bucată de marmură cenușie purtând o inscripție unde apare numele „Nazaret” נצרת. Inscripția datează din secolul al III -lea e.n. Denumirea Nazaret figură și pe alta inscripție ebraică, măi târzie,din secolul al VIII-lea, folosind aceeași ortografie. Nazaretul este așezat în Galileea de Jos, în Munții
Nazaret () [Corola-website/Science/310509_a_311838]
-
referea de asemenea, la localitatea Năzară. În săpături arheologice efectuate la Cezareea (Keissaria) în anul 1962 de către Michael Avi Yona s-a descoperit într-o sinagoga antică o bucată de marmură cenușie purtând o inscripție unde apare numele „Nazaret” נצרת. Inscripția datează din secolul al III -lea e.n. Denumirea Nazaret figură și pe alta inscripție ebraică, măi târzie,din secolul al VIII-lea, folosind aceeași ortografie. Nazaretul este așezat în Galileea de Jos, în Munții Nazaretului, dealuri având o înălțime de peste
Nazaret () [Corola-website/Science/310509_a_311838]
-
anul 1962 de către Michael Avi Yona s-a descoperit într-o sinagoga antică o bucată de marmură cenușie purtând o inscripție unde apare numele „Nazaret” נצרת. Inscripția datează din secolul al III -lea e.n. Denumirea Nazaret figură și pe alta inscripție ebraică, măi târzie,din secolul al VIII-lea, folosind aceeași ortografie. Nazaretul este așezat în Galileea de Jos, în Munții Nazaretului, dealuri având o înălțime de peste 350 m. Este situat , mai precis, într-o vale înconjurată din toate părțile de
Nazaret () [Corola-website/Science/310509_a_311838]
-
Templu, în secolele al II-lea- I î.e.n. a existat în acest loc un mic sat. Săpături arheologice efectuate la Cezareea (Keissaria) în anul 1962 de către Michael Avi Yona au descoperit într-o sinagoga antică o bucată de marmură cenușie o inscripție unde apare numele „Nazaret” נצרת. Inscripția dateză din secolul al III -lea e.n. Denumirea Nazaret figură și pe alta inscripție ebraică, măi târzie,din secolul al VIII-lea, folosind aceeași ortografie. De asemenea, în cântece liturgice ebraice - piyutim - din perioada
Nazaret () [Corola-website/Science/310509_a_311838]
-
î.e.n. a existat în acest loc un mic sat. Săpături arheologice efectuate la Cezareea (Keissaria) în anul 1962 de către Michael Avi Yona au descoperit într-o sinagoga antică o bucată de marmură cenușie o inscripție unde apare numele „Nazaret” נצרת. Inscripția dateză din secolul al III -lea e.n. Denumirea Nazaret figură și pe alta inscripție ebraică, măi târzie,din secolul al VIII-lea, folosind aceeași ortografie. De asemenea, în cântece liturgice ebraice - piyutim - din perioada bizantina e amintită o așezare numită
Nazaret () [Corola-website/Science/310509_a_311838]
-
Keissaria) în anul 1962 de către Michael Avi Yona au descoperit într-o sinagoga antică o bucată de marmură cenușie o inscripție unde apare numele „Nazaret” נצרת. Inscripția dateză din secolul al III -lea e.n. Denumirea Nazaret figură și pe alta inscripție ebraică, măi târzie,din secolul al VIII-lea, folosind aceeași ortografie. De asemenea, în cântece liturgice ebraice - piyutim - din perioada bizantina e amintită o așezare numită Nazaret, printre satele în care s-au refugiat castele preoților (cohanim) după Marea revoltă
Nazaret () [Corola-website/Science/310509_a_311838]
-
fost construită în jurul anilor 1930, prin contribuția lui Mitriță Baciu, din satul Fundu Văii, ginerele lui Ilie Pâslaru. Pe unul din clopotele mici este inscripționat textul; „"Acest clopot s-au făcut de jupânul Pătcu Bogdănesc la biserica dum(isale) 1806"”. Inscripția conduce la presupunerea că acest clopot ar fi fost adus de la biserica din Bogdănești. Pe clopotul mare al bisericii este scris ; „"Acest clopot s-au făcut prin osârdia și cheltuiala ieros(hi) monah Teodor proin nacealnic schitului Orgoieștii noi, hramul
Biserica de lemn din Căpușneni () [Corola-website/Science/310576_a_311905]
-
mitropolitului Grigorie Gricupoleos și a boerilor Sturzăști ctitor aceștii monastiri spre vecinica pomenire a lor și a tot niamul"". Deasupra acestei pisanii, se află o icoană sculptată în marmură a Sfinților Apostoli Petru și Pavel, pe care se află o inscripție în limba greacă cu următorul cuprins: ""Această sfîntă Icoană s'a sculptat prin mîna însăș a arhitectului acestei sfinte biserici, Andrei Karidis (1841)."" În interiorul bisericii, deasupra ușii de intrare, se află pictată o lungă inscripție în limba greacă, pe care
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
pe care se află o inscripție în limba greacă cu următorul cuprins: ""Această sfîntă Icoană s'a sculptat prin mîna însăș a arhitectului acestei sfinte biserici, Andrei Karidis (1841)."" În interiorul bisericii, deasupra ușii de intrare, se află pictată o lungă inscripție în limba greacă, pe care profesorul Nikolaos G. Dossios a tradus-o astfel în lucrarea sa ""Studii greco-române"" (Tipografia H. Goldner, Iași, 1902): ""În timpul Domniei prea piosului Domnitor și Principe al Moldovei întregi, Mihail Grigore Sturza, arhiereu fiind prea Sf.
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
sus a pietrei de mormânt se află sculptată într-un cerc stema Moldovei cu zimbrul și leul familiei Sturdza; cercul cu stema este flancat la cele patru colțuri de cuvintele ""IOAN SANDU STURZA V.VD"". Mai jos, se află următoarea inscripție în limba română, cu caractere chirilice: <poem>:""Între muritorii lumii când eram și eu odată Pe lângă fostul domnitor, au mai fost înmormântați aici și următorii: În continuare, pe latura dreaptă a naosului bisericii, se află mausoleul din marmură albă al
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
familiei Sturdza: pe o emblemă este reprezentat leul sturdzesc având la bază deviza ""utroque clarescere pulchrum"", iar pe cealaltă stemele Moldovei și Țării Românești cu un glob deasupra. Ambele embleme au deasupra lor coroane domnești. Pe mausoleu se află patru inscripții dintre care trei în limba greacă și una în limba română. În traducere, inscripțiile au următorul cuprins: Ulterior, într-o nișă din peretele sudic al pronaosului, s-au depus osemintele poetului Alecu Russo (1819-1859), autorul poemului în proză ""Cântarea României
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]